Comentariu de pe site semnat de KOSON
*
*
Dv motivaţi prezentarea unilaterală a lui Coşbuc (pe care eu o prevăd că se va întâmpla la congres, iar dv o confirmaţi) prin aceea că tema e “Dacologia la Coşbuc” şi nu “Romanologia”.
Sub această etichetă însă, aparent corectă, se ascunde o crasă diversiune pe care o practicaţi de când aţi apărut (nu de mult).
Aşa aţi procedat cu Eminescu, aşa aţi procedat cu Hasdeu şi cu alţii (îi numesc numai pe cei mai vizibili).
Tot neamul românesc îi iubeşte pe daci fără limită. Eminescu, chintesenţă a acestui neam, i-a adorat. Hasdeu la fel. Dv luaţi citate din Eminescu şi Hasdeu în care aceşti titani îşi exprimă cultul lor înflăcărat faţă de daci. Nu vi-i greu, opera acestora oferind un întreg Bărăgan unde ei îşi cultivă admiraţia faţă de daci. Prin aceasta, lăsaţi să se înţeleagă că Eminescu, Hasdeu şi alţi mari bărbaţi vă patronează demersul. Iar mulţimea, mai puţin documentată în opera integrală a acestor autori geniali, vă crede. Cei ce vă urmează, în totalitatea lor, sunt convinşi că ei nu calcă pe dibuite ci înaintează într-un marş triumfal pe drumul drept, drumul adevărului, deschis de Eminescu, Hasdeu şi ceilalţi (acum li se va alătura Coşbuc).
Aici intervine perfida diversiune. Dv le inoculaţi adepţilor că Eminescu, Hasdeu, Coşbuc au susţinut sinistra aberaţie, care vă e deviza, că românii se trag exclusiv din daci, că Dacia nu a fost romanizată. Le daţi de înţeles ucenicilor că Eminescu, Hasdeu, Coşbuc ar fi şi ei semnatarii acelei oribile lozinci: “Noi nu suntem urmaşii Romei”. (Nu mai deschid acum discuţia despre laboratoarele care au fabricat această sintagmă antiromânească, subiect ce terebuie dezbătut separat).
În felul acesta, nu numai că zăpăciţi de cap poporul român, să se creadă că e altceva decât ce el ştie că e, dar falsificaţi gândirea celor mai mari creatori de cultură românească, desfiguraţi spiritualitatea românească.
Iată felul dv cu totul original de a polemiza.
Oridecâteori sunteţi luaţi la întrebări, veniţi cu citatele elogioase despre daci din autorii români sau străini, pe care nu le contestă nimeni, care ne ung la inimă pe toţi. Dar nu asta vi s-a imputat. Nimeni nu a negat că Eminescu, Hasdeu sau Coşbuc i-au iubit nelimitat pe daci. Vi s-a negat afirmaţia că Dacia nu a fost romanizată, că poporul român nu are în sânge o picătură de sânge roman. La acest afront de ce veniţi cu poveşti, cu 14%, cu ungurii, cu turcii, de ce nu aduceţi acele citate din autorii care pretindeţi că vă girează, citate prin care aceştia neagă romanizarea?
Şcoala Ardeleană aţi făcut-o praf şi pulbere (ce colosală deschidere culturală îi datorăm acelei Şcoli, că Şincai personal a înfiinţat 300 de şcoli româneşti din care mult există şi azi, că existenţa noastră ca neam îi datorează Şcolii Ardelene enorm, toate acestea în ochii daciştilor nu fac doi bani). Deci Şcoala Ardeleană aţi şters-o dintr-un condei. Aţi păstrat totuşi o frază – atâta a putut şi Şcoala aia să producă – aceea spusă de Petru Maior că limba română e mama limbii latine.
I-auzi colo!
Păi vedeţi, dacă o luaţi ca papagalul, fără să înţelegeţi o iotă despre ce e vorba.
Maior spune, ceea ce şi lingviştii de azi recunosc, că, în multe privinţe, limba română păstrează mai mult din limba latină decât oricare dintre celelalte limbi romanice. Limba română păstrează elemente arhaice ale latinei, ale acelei limbi originale, încât latina devenită limbă română poate fi considerată pe drept cuvânt limba-matcă, cea din care au purces toate celelalte variante ale latinei.
Există aici o negare a legăturii dintre limba română şi limba latină? Dimpotrivă, o întărire.
Există vreo referire la limba dacă? Nu, e vorba de limba latină şi de limba română, de cât de deplin şi cât de arhaic limba română e limbă latină.
Nu, domnilor dacomani, croşetatul v-a fost detectat şi vi s-a destrămat. Nu vi-i mai atribuiţi drept mentori pe marii noştri clasici pe motivul că aceştia i-au adorat pe daci. Îi adorăm şi noi, mai mult decât dv, şi bazaţi pe adevărul ştiinţific, nu pe naluciri. Luaţi-vi-i de patroni pe cei care au negat romanizarea. Cum printre români nu veţi găsi unul singur, tot la Roesler şi la şovinii unguri o să rămâneţi.
Valaque, aco, adj. et s. Valaque, peuple qui parle encore le dialecte primitif du midi de la Gaule // Valaquio, sf. La Valachie (1)
…Valahi, oameni ce încă vorbesc vechiul dialect din Galia!
Și-acum dexu:
VALÁH, -Ă, valahi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Nume dat în Evul Mediu de către alte popoare, românilor din stânga și din dreapta Dunării. 2. Adj. Care aparține Valahiei sau valahilor (1), privitor la Valahia ori la valahi. [Var.: vlah, -ă s. m. și f., adj.] – Cf. sl. vlahŭ.
(1) „Mic dicționar de provensală” ,Xavier de Fourvières:
https://archive.org/stream/loupichottresord00xaviuoft#page/750/mode/2up
Mai ramane ca noi, sustinatorii dacismului, sa fim facuti tradatori de neam si patrie….
În măsura în care negați un adevăr – romanitatea românească, sunteți o primejdie, căci faceți jocul dușmanilor noștri
În măsura în care cineva ne pingeleşte Neamul cu neica-nimeni veniţi de peste tot si de nicăieri ca să alcătuiască un popor, culme a naroziei, chiar este o primejdie pentru Neam!
D-le Călin,
„M-aș fi mulțumit cu un citat ce arată continuitatea pe aceste meleaguri.”
Nu ştiu care citat v-ar mulţumi că pe acela vi l-aş scoate.
Pentru a demonstra continuitatea ar trebui să vă reproduc zeci de pagini. În manualul din care citez (şi care e de clasa a XI-a, nu a V-a cum am scris eu greşit) preistoria se întinde pe pag. 23-76, geto-dacii pe pag. 76-156, şamad. În toate aceste pagini nu se afirmă altceva decât că se aduc dovezi palpabile, arheologice şi literare, pentru a se dovedi continuitatea fără întrerupere a oamenilor din acest spaţiu.
Decupez. totuşi, un crâmpei, dar asta se spune peste tot: „În peşterile şi pe terasele râurilor de pe aceste meleaguri sunt atestate unele dintre primele fiinţe umane identificate la nivel continantal (…) La rândul ei, această epocă prilejuieşte afirmarea celor mai îndepărtaţi strămoşi direcţi ai poporului român, tracii, locuitori autohtoni ai spaţiului carpato-danubiano-pontic.” (p.5).
Mai fac doar precizarea că celălalt izvor, cu cercetările antropologice, era apărut sub egida Academiei, iar acesta e manual oficial al Ministerului Învăţământului, deci sunt cărţi oficiale, nu păreri ale unuia sau altuia.
Aşa că nu ni se ascunde nimic, nu mia tot repetaţi comedia asta că vă pierdeţi auditoriul.
koson
19.06.2014 la 5:51 pm
D-le Călin,
“M-aș fi mulțumit cu un citat ce arată continuitatea pe aceste meleaguri.”
koson
17.06.2014 la 1:19 pm
Călin
“M-aș fi mulțumit cu un citat ce arată continuitatea pe aceste meleaguri.”
Mesajul de mai sus a plecat cum n-am vrut. Vroiam să vă-ntreb autorii și editura manualului din care-ați citat. Mulțumesc!
D-le Dacicus,
Pe dv vă enuziasmează faptul că în olandeză există un termen asemănător cu unul din limba română dar va lasă cu totul rece faptul că în italiană, franceză, spaniolă şi portugheză există mii de cuvinte comune cu cele din limba română.
Sigur, înţeleg de ce: cuvintele comune din română şi celelalte limbi amintite, de pe exact aria Imperiului roman, sunt tot atâtea dovezi că aceste limbi provin din limba latină, ceea ce pe dv vă oripilează.
Pun aceast întrebare dacologilor. Răspunsul e de o evidenţă că îl poate formula şi un copil de grădiniţă. Dar dacologii văd altceva: româna are cuvinte comune cu italiana, franceza, spaniola şi portugheza pentru că toate provin din limba dacă.
Deci: aceste limbi nu provin din limba care s-a vorbit pe teritoriul Imperiului roman, în acel spaţiu unde istoria spune că Imperiul roman a existat, ci provin din limba dacă, într-un teritoriu în care istoria spune că dacii nu au călcat în viaţa lor.
Poftim logică!
Dacologii, în absenţa documentelor, recurg la logică. Numai că folosesc logica aşa cum se vede.
Şi pentru că tot facem lingvisică, să apelăm şi la renumitul lingvist Bulă:
– Care e masculinul de la ridiche?
– Ridicol!
Sunt şi eu un biet koson
Cu valoare de un Ron.
Când am vrut ca euro
M-au trimis la Neuro,
Am vrut ca dolarul,
M-au atins cu parul.
Când să dorm o leac’
Să mai treac-un veac
Hop, cu detectorul
Şi somnu-şi ia zborul,
Ma iau dacomanii
Cum că vin romanii
Şi mă vând urgent
Tocma’n occident.
Eu m-am săturat
De-atâta purtat.
Mă feştesc cu oja
Şi mă duc la Coja!
@ un dac
„Daca dv. va pretindeti a fi un daco-roman ori dac romanizat de ce va supara asa de tare ca noi suntem doar daci?”
Doar reproducerea replicilor unuia de-al dv mă scuteşte de alte explicaţii:
„Vlad
Daca prind un romanist in fata camerelor, insa live, ca altfel nu se livreaza, preş il fac: o sa rada lumea de el tot anul.
Vlad
O sa le scot romanizarea din cap acestor pacalici care se pretind mari specialisti, desi habar nu au pe ce lume sunt, incat o sa-si ia lumea in cap de rusine!”
Regretaţi că împreună am fi putut face lucruri frumoase. Bine că le puteţi face şi fără noi, dv între dv. Cu asemenea viteji…
Călin
„M-aș fi mulțumit cu un citat ce arată continuitatea pe aceste meleaguri.”
„Această regiune aparţine unui teritoriu de continuă locuire umană, din paleolitic până în epoca noastră […] Urmele unei civilizaţii paleolitice de la Ohaba-Ponor şi Cioclovina, urmele unei civilizaţii neolitice pe Mureş, Strei, Hunedoara, Sâmpetru etc. ne arată aici o străveche vieţuire. Descoperirile arheologice din ultimul timp ne întăresc convingerea unei continuităţi de vieţuire a omului în aceste locuri din cele mai îndepărtate timpuri. Fapt care ne impune ipoteza de lucru că aici mai mult decât oriunde soluţia problemei privind originea poporului român poate fi găsită.”
(Milcu, Şt. M. şi Horia Dumitrescu (sub red.). Cercetări antropologice în Ţara Haţegului. Clopotiva. Bucureşti: Editura Academiei R.P.R., 1958, pp. 7; 18).
Mulțumesc!
Dar așa ceva, nădăjduiesc să greșesc, nu scrie-n manualul din care-ați citat mai jos sau alte manuale.
D-le Koson,
Va inteleg supararea, am fata de dv. toata compasiunea binevoitoare,chiar daca ne jigniti, etichetandu-ne ,,secta” care practica ,,perfida diversiune” (v-am citat).Va asigur ca dacii nu au scopuri ascunse si nu doresc decat redesteptarea constiintei dacice la români, care conştiinţă e în mare suferinţă.Daca dv. va pretindeti a fi un daco-roman ori dac romanizat de ce va supara asa de tare ca noi suntem doar daci?
Rămâneţi cu bine, fiecare pe drumul lui.Mare păcat ! Împreună am fi putut face lucruri minunate.
@ Călin
„în antichitate şi evul mediu nu existau diferenţe mari de limbă. Vorbitorul de latină vulgară se putea înţelege cu vorbitorul de teutonică sau theodiscă”
în schimb, Ovidiu nu putea schimba o vorbă cu geţii din Tomis.
Era mai uşor cu nemţii decât cu geţii, cei care vorbeau aceeaşi limbă cu romanii?
Aaaa! Ovidiu nu ştia latina vulgară.
Traian se vede că o ştia dacă se înţelegea cu dacii fără interpret.
Înseamnă că Traian cu dacii putea conversa, în schimb, dacă se întâlnea cu Ovidiu, aveau nevoie de interpret.
„în antichitate şi evul mediu nu existau diferenţe mari de limbă” între etnii diferite, existau însă diferenţe atât de mari între limba vulgară şi cea cultă în interiorul aceleiaşi limbi încât vorbitorii acestora nu se puteau înţelege unii cu alţii.
Dar ce să ne mai mirăm? Nu mă pot înţelege eu du dv deşi amândoi vorbim limba dacă…
Poate dl Coja ne va ajuta ca interpret. Dânsul, din moment ce cunoaşte latina, cu daca nu mai are probleme, e aceeaşi limbă.
Ca vorbitor curent al limbii geto-traco-dace, e limba mea maternă, nu vă pot spune decât atât: „Ori laie, ori bălaie!” O vorbă care-i plăcea mult și lui Deceneu!
Domnu Coja dar cred ca era mai mult laie decat balaie.
şi zece pagini sunt prea mult ca să dezarticulezi romanizarea de-a fir a păr, ca să înţeleagă până şi o capră râioasă
Ovidiu îmi aduce aminte de exilul lui Pușkin la Chișinău, despre care s-a vorbit pe acest sait, amândoi nemulțumiți de soartă, amândoi supărându-se, copilărește, pe loc și, cel puțin unul, pe limbă.
Cîți dintre orășeni de azi se „coboară” la „nivelul de vorbire” al țăranilor…țărănoi cînd nu sînt auziți.
Io mai degrabă pricep ceea spune-ți, am gândit/crezut odată cam la fel, decît pricepeți d-voastră ceea ce zic. S-ar putea să pot apăra „romanizarea”, dacă aș crede-n ia sau dac-aș fi avocat, mai bine decît mulți romaniști.
Că vorbitorii de limbă vulgară și limbă teutonică se-nțelegeau o spune Ernest Tonnelat în „Histoire de la langue Allemande” n-am scos-o ieu. În friziana veche se spunea la wasser/flus, apă.
Corecta observatie ! In limbajul taranilor au supravietuit cuvinte din antichitate .Ar trebui studiat limbajul taranilor care locuiesc in comunitati izolate in Muntii Carpati sau limbajul vlahilor din Balcani.
Daca prind un romanist in fata camerelor, insa live, ca altfel nu se livreaza, preş il fac: o sa rada lumea de el tot anul.
O sa le scot romanizarea din cap acestor pacalici care se pretind mari specialisti, desi habar nu au pe ce lume sunt, incat o sa-si ia lumea in cap de rusine!
Ura-ntre noi nu-și are locul.
Reiau întrebarea pentru că e esenţial: Ce limbă vorbim?
Dacii nu şi-au abandonat limba. Cea pe care o vorbesc azi e limba lor dintotdeuna.
Dar nici geţii (goţii) ar fi trebuit, la fel, să nu-şi abandoneze limba.
Care e, de fapt, limba dacă, latina sau germana?
Frate koson ,eu propun de azi inainte sa ne identificam drept DACI ,asa ca sa ne identificam cu adevaratii proprietari de drept ai acestei tari DACIA .De fiecare data cind cerem un pasaport sau orice alta situatie referitoare la nationalitatea noastra sa ne prezentam DACI . Traiasca Dacia Suverana !…………sa moara Uniunea Europeana de ciuda !
Rog un specialist în dacologie să-mi explice.
Dacii nu şi-au abandonat propria limbă ca să-şi însuşească latina. Latina e de fapt limba dacă.
Cum de geţii, care sunt goţi, şi-au abandonat propria limbă ca să-şi însuşească germana? Sau limba germană e şi ea limba dacă?
Şi unii şi alţii şi-au păstrat propria limbă pe care o vorbesc şi azi?
Ar însemna că limba dacă avea două dialecte: cel latin şi cel german.
Cum se face că aceste dialecte, aparţinând aceleeaşi limbi, limba dacă, nu au nici o înrudire între ele?
Excelentă contradicția semnalată de KOSON! Este valabilă și pentru olandezi sau danezi, pe care mulți nătărăi inculți îi consideră urmași ai dacilor!… Nebuie curată și jenantă pentru mine, ca român! I-am întrecut pe unguri care, cu teoriile lor despre originea nobilă a maghiarilor se făcuseră cel mai tare de rușine: maghiarii fondatori ai Summerului! Descendenți din summerieni! etc. Le-o luăm noi înainte cu teoria că româna sau geto-daca este limba primordială, din care decurg toate celelalte. Teorie cu care se face și NE face de rîs bietul dr.Funar Gheorghe! Nu ratează nicio ocazie!
Domnule Coja, de ce britanicii ii numesc si astazi pe olandezi „Dutch”, Daci, pe romaneste?
De ce britanicii, sub aceeasi influenta romana, numesc limba olandeza „Dutch”, limba dacilor, pe romaneste? Este o intamplare? Hazard? Naucire? Sau un ADEVAR clar si limpede ca lumina zilei? Am trait pritre olandezi si’am fost surprinsi, in certe situatii’ sa descoperim cuvinte comune, in speta cuvinte cu parfum arhaic. Dar nu numai. Odata faceam piata in centrul Eindhoven-ului si’am constatat cu uimire ca numesc „ridhiche” un soi de ridhiche, mare si lunguiata. Desigur, cu o pronuntie specifica dar foarte clar ca’n romaneste: RIDICHE. Banal pentru unii, uimitor pentru altii. Si totusi! Latinii numeau ridiche prin „radicula”. Germanii o numesc „rettich”. destul de asemanator. Si totusi, in acea dimineata, in acea piata, mi s’a spus pe romaneste, foarte clar, in limba olandeza, RIDICHE. Pentru a elimina orice confuzie, am rugat sa mi se repete cuvantul. Mi s’a confirmat, auzisem bine. Cum putem sa ne explicam, la mii de kilometri distanta si dupa mii de ani de cand Tracia cuprindea mai toata Europa, sa dai peste o „ridiche” in Olanda. Oare nu exista nici o legatura? Evident ca ridichea jucausa doreste sa ne spuna ceva.
Domnul Gabriel Gheorghe, lipsit de prejudecati inchistatoare, descopera nu numai „ridichea” dumnealui, ci o intreaga”salata” de cuvinte comune celor doua limbi, romana si olandeza. Doar sa va indreptati un ochi atent si nepartinitor, de adevarat om de stiinta, si veti avea surpriza placuta sa descoperiti si alte surprize minunate. In fata evidentelor, nu cred ca veti mai spune la fel de hotarat ca si pana acum, ca cele doua limbi nu au nimic in comun.
Cu totii ne Iubim si Tara si Neamul.
Cu ce ocazie am spus că cele două limbi nu au nimic comun? Sunt limbi indoeuropene și asta înseamnă că au fost cândva una și aceeași limbă”. Pe românește cuvîntul DAC, DACI este un neologism, intrat în limba română, în circuitul popula, în secolul 19, poate chiar mai târziu! Nu știm cum era pluralul în limba dacă, de la cuvîntul DAC. Nici în latină nu suntem diguri cum se pronunța pluralul DACI. În orice caz, latinii pronunțau în 2 silabe! Pronunuția olandeză trebuie raportată la etnonimul german DEUTSCH. Au origine comună, iar dacă pronunția lui DUTCH în olandeză ets DACI, asta este o pură întâmplare. Repet, în latină, acest plural se pronunța în 2 silabe, diferența fiind mare față de pronunția olandeză.
Povestea cu RIDICHE este interesantă, dar nu-mi spune nimic, trebuie văzut dacă dicționarul limbii olandeze înregistrează acest cuvînt și ce origine propune pentu el.
DAC. Fireste, pentru ca asa cum stim „dacii” nu’si spuneau „daci”. Adica, strabunii, ei intre ei, isi spuneau altfel. Cum ar fi LAI. Romanii ii numeau daci, iar greci le spuneai geti. Cat despre cuvantul „dac” ca neologism in limba romana, ma gandesc ca totusi strabuni aveau cunostinta, cu siguranta, despre cum ii numesc romanii. Dar, probabil, nu au asimilat termenul, din motive usor de inteles.
Totusi, denumirile de Dacia si daci s’a bucurat de un rasunator succes in vestul continentului. In sensul cel mai bun. Si asta pe termen lung. Asa cum probabil se cunoaste deja, numerosi nobili, parte dintre ei de ranguri dintre cele mai inalte, isi adaugau la numele proprii si titlul de glorie DACICUS. Si asta chiar pana tarziu, incoace, incluzand evul mediu. Putem trage concluzia fireasca, chiar si din aceste amanunte, altminterea semnificative, ca denumirea unui popor intreg cu numele de DACI nu a fost absolut nicidecum intamplatoare. Basca si limba acelui popor. Repet si accentueez, denumirrile de DACIA, DAC, samd, s’au bucurat in vest de un insemnat prestigiu secole de’a randul. Aici nu sint sigur, dar este foarte probabil ca si peste o mie de ani. O asemenea realitate obiectiva demonstreaza de la sine nobletea remarcabila a Neamului nostru. Este unul din motivele pentru care, personal, consider ca nu este absolut deloc necesar sa „imprumutam” catusi de putin din faima si gloria altor nemuri. Sintem ce sintem prin noi insine. Adaug ca, personal, nu prea am intalnit titluri nobiliare, de glorie, cum ar fi „romanus”, sau ceva de genul asta. Un asemenea subiect, cred ca merita atentia cuvenita. De ce sa demonstram ca sintem ceea ce sintem prin altii? Repet, sintem ceea ce sintem prin noi insine. Desigur, nu’mi permit sa sustin asta la modul absolut. Ca si cum am fi izolati de restul lumii. Influente au fost si sint in continuare. Cu certitudine. Dar ceea ce ne defineste ca Neam poarta pecetea Neamului. Ca la fiecare popor in parte.
Cat despre asa numitul rol al intamplarii in denumirea data de romani poporului din mai tarziu numitele Tarile de Jos, si anume DUTCH (daci), acest rol, al intamplarii, este complet exclus. NIMIC, DAR ABSOLUT NIMIC NU ESTE INTAMPLATOR. Dincolo de orice speculatii filozofice, ca si crestini, cuunoastem ADEVARUL ca nimic nu este intamplator. Dumnezeu, Atoatestiitorul, care cunoaste si numarul firelor de par de pe capul fiecaruia, metaforic vorbind, care cunoaste absolut totul, cum sa lase ceva la voia intamplarii. Totul, dar absolut totul este iclus in cadrul legilor dumnezeiesti. Asadar, denumirea data de romani poporului mai sus amintit nu are de a face cu intamplarea. A fost o necesitate obiectiva, in baza faptului ca romanii identificau acel popor si si limba acelui popor ca fiind de sorginte daca. Nici nu ar trebui sa ne mire, avand in vedere larga raspandire a neamuli trac pe teritoriul Europei, precum si faptul ca acest neam, trac, era categorisit ca fiind cel mai numeros dupa cel…
Sint elemente pe care, ca romani, ar fi bine sa le avem in vedere si nu sa le ignoram.
Ma bucur ca va atras atentia cuvantul RIDICHE si ca tratati acest amanunt cu seriozitate. Chiar daca, aparent, pare ceva ridicol ori doar un amanunt lipsit de importanta, totusi dezlegarea misterului acestei identitati in ambele limbi, romana si olandeza, poate sa ne ofere surprize din cele mai frumoase. Nimic intamplator! Repet: nu este singurul cuvant. Chiar si doar aceste date, prezentate aici, impreuna cu altele, mult mai numeroase ce nu au fost pomenite aici, corelate in mod inteligent, ne pot duce pe o pista nu prea greu de intuit.
Va multumesc!
Vă citez, domnule DACICUS: (1)„denumirea data de romani poporului din mai tarziu numitele Tarile de Jos, si anume DUTCH (daci)” și
(2)„Asadar, denumirea data de romani poporului mai sus amintit nu are de a face cu intamplarea. A fost o necesitate obiectiva, in baza faptului ca romanii identificau acel popor si si limba acelui popor ca fiind de sorginte daca” …
De unde ați scos, domnule, aiureala asta că numele pe care și-l dau olandezii le vine de la romani?! Lăsați teoriile, nu au nicio valoare când vă bazați pe informații aiuritor de inexacte! Schimbați-vă porecla, nu vi se potrivește! O faceți de rușine!
Intamplator si eu am stat prin Olanda cu probleme de la serviciu ,o colaborare intre firme, acum vre-o 8 ani, undeva in Jwindrecht dar vorbeam in engleza .
Corect olandezii zic chiar DACI.
Dar este o asemanare pentru ca in Olanda traiau triburi gale (celti).
Au fost ocupati si ei si belgienii de imperiul roman si de aici din cuvantul radacina , in latina „radix” vine si ridiche, ca si englezii care au foarte multe cuvinte din latina.
Daci vine de la DUCAT, DUX tot din limba latina.
Desi in Wilki este alta teorie a germanilor ca ar venii din alt cuvant eu asa cred ca e vorba de locuitorii uni ducat adica DUXI.
In rest sunt atestari clare in Strabon si ceilalti istorici greci. Daco-getii erau separati de germani si de gali, si de iliri si de greci si latini si de scyti.
cititi Strabon si mai vorbim.
Domnule Coja, daca chinezii ar fi fost numiti daci ori s’ar fi numit ei insisi daci, in cazul asta as fi fost cu adevarat mirat. Nu s’ar fi potrivit. Dar in cazul olandezilor, de ce va mira atat de mult? De ce considerati ca este o imposibilitate? In fine, fiecare cu parerea sa.
Cat despre parearea dumneavoastra cu privire la a ma rusina… Multumesc! Din nou, fiecare cu parea sa.
Numai bine!
Domnule Coja,aveam o alta parere despre dv. Pana sa citesc ce postati aici.N-as fi crezut in ruptul capului ca sunteti de aceeasi parte a baricadei cu o Zoe Petre,un Lucian Boia,Djuvara si altii,pe care-i percep ca dusmani neimpacati ai acestui neam.Va credeam un patriot,un roman adevarat,nu un slujbas al unor interese straine de nevoile neamului.
In problema dezbatuta aici trebuie sa primeze respectarea adevarului si nu criteriile politice care doresc mentinerea unor falsuri istorice de proportii.Daca Scoala Ardeleana a gresit,nu-i nici o nenorocire sa recunoastem acest lucru.Nu inseamna ca ne dezicem de ceea ce au facut bun la vremea lor.Dar nici sa calcam in picioare niste adevaruri de dragul a ceea ce au facut ei bun atunci,iarasi nu este corect.Dovezile in ceea ce priveste continuitatea daco-getilor pe aceste meleaguri,dar si pe altele,invecinate noua,sint covirsitoare.Numai unul strain de problema sau unul rau intentionat le poate ignora.Iar dv.,un distins intelectual si un om foarte instruit,se pare ca apartineti celei de-a doua categorii.
Cat priveste aluzia la olandezi (dutch?) sau danezi (dani?),poate ne explicati si noua ce este cu hartile de pe la 1500 in care Danemarca si parti din unele tari nordice apareau sub denumirea de Dacia?
Oare de ce un istoric italian ilustru sustine ca gotii erau geti (Carlo Troya,”Fasti getici o gotici”,Fundatia Gandirea ,2013)?
Sau de ce un ilustru savant englez,Robert Sharingam,in „DeAnglorum Gentis origine diceptatio”,1670,scrie negru pe alb ca stramosii englezilor erau getii?Si pot sa va dau zeci de exemple in care reprezentanti ilustri ai multor popoare demonstreaza descendenta din geto-daci.Numai noi ,romanii,care SINTEM geto-daci nu avem voie sa afirmam raspicat care ne este descendenta reala,nu cea fabricata de neprieteni.
Imnul nostru spune:”Desteapta-te,romane…”.Oare nu cumva cei care l-au compus stiau ceva ce incearca inca sa ne ascunda niste pitifelnici nevolnici?
Domnule Coja,am un mare respect pentru dv. pentru ceea ce sustineti prin alte parti,dar aici va acoperiti de ridicol si este pacat.
Cititi macar cele cateva lucrari pe care le-am citat mai sus (si alte cateva zeci,pe care vi le pot recomanda,daca doriti),dupa care puteti veni sa dati lectii de romanism.Vizionati si cele cateva filmulete cu interviurile date de reputatul Miceal Ledwith unui post tv din Cluj si cred ca veti gandi mult mai profund inainte sa mai sustineti sus si tare ca latina este „muma” limbei rominesti.
Adevarul,domnule Coja,adevarul,nu interesele politice sau de alta natura.
Cu stima,
Viostup
Domnule, pe dumneata te paște ridiculul! Nimeni pe acest site nu a contesta continuitatea dacilor în ființa noastră românească! Știți să citiți, dar nu înțelegeți ce citiți! Vp rog să-mi indicați fraza prin care eu sau alți comentatori agreați de mine au contestat continuitatea dacică! La fel, pe acest site s-au discutat deja problemele ridicate. Vă descalifică lipsa acută de informație: Despre lipsa de valoare a autorilor citați s-a spus ce era de spus. Citiți siteul cu textele din ultimul an dedicate acestui subiect. Comentariul dvs este ușuratec, neserios! Pripit!
„De aceea, macar ca ne-am deprins a zice ca limba româna e fiica limbii latinesti, adeca acei corecte, totusi, daca vom avea a grai oblu, limba româneasca e muma celei latinesti” (Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dacia).
Asta e ce spune Petru Maior.
Iar dv.trageti urmatoarele concluzii:
„I-auzi colo!
Păi vedeţi, dacă o luaţi ca papagalul, fără să înţelegeţi o iotă despre ce e vorba.
Maior spune, ceea ce şi lingviştii de azi recunosc, că, în multe privinţe, limba română păstrează mai mult din limba latină decât oricare dintre celelalte limbi romanice. Limba română păstrează elemente arhaice ale latinei, ale acelei limbi originale, încât latina devenită limbă română poate fi considerată pe drept cuvânt limba-matcă, cea din care au purces toate celelalte variante ale latinei.
Există aici o negare a legăturii dintre limba română şi limba latină? Dimpotrivă, o întărire.
Există vreo referire la limba dacă? Nu, e vorba de limba latină şi de limba română, de cât de deplin şi cât de arhaic limba română e limbă latină.”
Ce spune Petru Maior si ce explicatii dati dv.Deformati tendentios o afirmatie cat se poate de clara:limba romana este muma celei latinesti.
Peste multe secole,iata o confirmare a celor spuse de corifeul Scolii Ardelene:
Miceal Ledwith, fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea, fost decan al unui colegiu din Wexford si membru al Biroului de conducere al Conferintei Rectorilor Universitatilor Europene (C.R.E.), a spus: „Chiar daca se stie ca latina este limba oficiala a Bisericii Catolice, precum si limba Imperiului Roman, iar limba româna este o limba latina, mai putina lume cunoaste ca limba româna, sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latina, si nu invers. Cu alte cuvinte, nu limba româna este o limba latina, ci mai degraba limba latina este o limba româneasca. Asadar, vreau sa-i salut pe oamenii din Muntii Bucegi, din Brasov, din Bucuresti. Voi sunteti cei care ati oferit un vehicul minunat lumii occidentale (limba latina)”. – See more at: http://www.desteptarea.ro/limba-romana-muma-limbii-latine/#sthash.rc9aYpcS.dpuf
Miceal Ledwith este ,probabil,tot o persoana fara valoare,un „dacist” periculos,pentru ca spune lucruri care deranjaza niste „academici” tocmiti sa pazeasca cu strasnicie niste falsuri brodate cu migala timp de milenii.
Daca un Carlo Troia si un Robert Sharingham sunt fara valoare,dv.cata valoare aveti dle Coja?Ca lingvist roman puteti dormi noaptea linistit stiind ca in DEX nici un cuvant nu are provenienta romaneasca(geto-dacica,ma rog),ca am imprumutat ca disperatii de la bulgari,sarbi,albanezi,unguri,slavi,latini cuvinte pe care le foloseam cu sute sau mii de ani inainte de aparitia acestor popoare?
V-a deranjat vreodata,ca lingvist,faptul ca o multime de cuvinte,pe care distinsii nostrii lingvisti (urmasi demni ai lui Iorgu Iordan) le dau etimologii din tari vecine,fara sa probeze in vreun fel,in vreme ce lingvisti ai tarilor respective demonstreaza stiintific ca provin din Romania?
In comparatie cu dv. eu sunt un sfert de creier si nici nu am pregatire de lingvist sau de istoric.Dar daca eu am putut intelege niste lucruri la mintea cocosului,dv.,o capacitate recunoscuta,probata,cum nu le pricepeti?
Cum puteau acei daci barbosi,analfabeti,sa-si abandoneze limba stramoseasca si s-adopte pe a dusmanului in doar 165 de ani?Aveau ei curent electric,televizoare,umblau ei la scoli,unde profesorii romani se chinuiau sa-i invete o limba grea,pe care si azi,in conditiile civilizatiei moderne,putini o pot deprinde?Stiti dv.care era media de viata atunci,ca sa merite sa-ti dai copilul la scoli pe bani grei sa invete o limba care ,oricum,a disparut dupa 300-400 de ani?
Eu as paria pe tot ce am ca dv.,la valoarea dv,cunoasteti adevarul,dar sinteti obligat de niste cutume „academice” sa mintiti cu nerusinare.
Pacat pentru reputatia dv.
Pacat pentru generatiile de studenti carora le-ati spalat creierele atatia ani…
Regret ca a trebuit sa va spun aceste lucruri,dar nici dv nu sunteti zgarcit in duritati.
Domnule, dacă îl invoci pe bietul Mitchel sau pe oricare alt autor, pui pe masă un text elaborat, o carte sau măcar un studiu de câteva pagini. Iar nu câteva cuvinte, cam fără un sens exct, spuse la o televiziune de provincie, pe durat unei jumătăți de minut! Nu pe baza unor astfel de argumente răstorni tot ce au scris Hasdeu, Pârvan, Eliade etc! Cum săcalific această impostură?!
Geții, cărora mai tîrziu uni le-au spus goți, schimbare de literă, n-aveau cum să vorbească germană, germana apărând mult mai tîrziu.
„3.10 Deoarece, repetăm, scopul istoriografiei medievale germane şi franceze era acela de a-şi găsi o identitate, prin schimbarea unei vocale s-a descoperit apariţia unui nou popor, goţii cărora li s-a dat o apartenenţă aşa-zis germanică.
Am mai spus-o, german înseamnă frate bun, din aceiaşi părinţi, dar în antichitate nu apăruse această grupare vagă, artificială de aşa-zise familii de popoare: germanice, romanice, slave.
Nu se ştie pînă astăzi ce criterii determină calificarea de romanic, germanic, slav. Un început de criteriu ar fi limba. Dar în antichitate şi evul mediu nu existau diferenţe mari de limbă. Vorbitorul de latină vulgară se putea înţelege cu vorbitorul de teutonică sau theodiscă (29, p1, passim). Ei au plecat toţi dintr-o vatră în care au vorbit o limbă comună. De acea s-a şi numit indo-europeana comună. Diferenţierile s-au produs cu trecerea timpului şi, mai ales, dupa apariţia oamenilor şcoliţi, a cărturarilor, a lingviştilor, a gramaticilor.
Din sec. IX, limba theodisca nu pare să aibă altă semnificaţie decît cea de limbă vulgară (29, p1) subl.ns.
Limba germană actuală este o operă de cabinet, târzie, impusă de sus în jos abia către sfîrşitul secolului XVIII şi mai ales in sec. XIX.
Le grammarien le plus réputé du XVIIIe sičcle, Adelung, pensait comme Gattsched, que le haut allemand était arrivé vers 1750 au plus haut point possible de perfection et qu’il falait en quelque sorte l’immobiliser dans cet état.
Il s’appliqua á réglementer les déclinaisons et les conjugaisons, á décréter quelles locutions étaient correctes et quelles fautives, et fonda, soit par sa Deutsche Sprachlehre zum Gebrauch der Schulen in den preussischen Landen (1781), soit par son Umständliches Lehregebäude … (1782), lenseignement scolaire de la grammaire … (29, p 166)
Vers le milieu du XVIIIe siècle l’Allemagne possède pour la première fois une langue commune … (29, p 167) subl. Ns
Deci, admiţînd limba drept criteriu, aşa-zişii goţi nu pot fi ataşaţi unui sistem neconstituit, inexistent la momentul apariţiei şi desfurrii goţilor, pentru că, neexistând o limbă germană înainte de secolul XVIII, pe baza acestui criteriu nu putea fiinţa o familie de limbi germanice.
Chiar dacă Luther, traducînd, în sec XVI, biblia în teutonică, preia masiv cuvinte din latină şi, două secole mai târziu, Adelung imaginează o limbă germană pe baza dialectelor germane de sus (haut-allemand), aceste realităţi nu existau în secolele II – VI ca să poată motiva o aşa-zisă apartenenţă germanică.
În termeni reali, nu se vede cum calitatea de frate bun ar putea defini o etnie.
Este demn de subliniat cum gândesc şi ce constată chiar cei mai avizaţi doctori în lingvistică, vorbitori ai dialectelor constituite în Europa, mai ales după Evul Mediu.
Il n’y a pas de langue commune sans enseignement scolaire (29, p. 167)
Şi această constatare, afirmată apăsat, marchează diferenţa netă dintre limbă şi dialecte. În cazul limbii, universalitatea înţelegerii este naturală şi nedependentă de vreo formă de învăţământ şcolar. Înainte de apariţia oricărei forme de învăţămînt şcolar vorbitorii de limbă română din Bucovina se înţelegeau perfect cu cei din Banat, cu cei din Ardeal, din Oltenia sau chiar din dreapta Dunării, pînă în munţii Pindului.
Aşa ceva în Franţa, Anglia, Italia, Germania etc. este de neconceput. A se vedea şi Albert Dauzat, Les Patois, Paris, 1938, p. 27
3.11 În Getica (Iordanes) nu se găseşte nici cea mai neînsemnată aluzie referitoare la o aşa-zisă germanitate a zişilor goţi.
Iordanes foloseşte de 23 ori cuvîntul german(-a), în paragrafele: 60, 67, 93, 120, 129, 159, 164, 180, 191, 199, 223, 229, 253, 257, 263, 265, 266, 268, 270, 274, 283, 299 şi 306, de 19 ori cu sensul propriu, de frate sau soră.
De exemplu în
§ 164 să elibereze pe sora sa Placidia de rușinea robiei (germanum suam Placidiam subiectionis obprobio liberare)
§ 229 După moartea lui a urmat la domnia vizigoților fratele său Theodorid (Post cuius decessum Theoderidus germanus eius vesaegotharum in regno succedens)
etc.
Am spus că între 23 folosiri ale cuvîntului germanus cu sensul direct apar şi 4 utilizări cu sens de popor, atribuit de latini teutonilor, în § 67, 120, 191, 257. Iată, cu titlu de exemplu
§ 67 Burebista luîndu-l pe lîngă el pe Deceneu, i-a dat aproape putere regală și, după sfatul acestuia goții au devastat pămînturile germanilor, pe care acum le stăpînesc francii. (Quem Dicineum suscipiens Buruista dedit ei pene regiam potestatem; cuius consilio Gothi Germanorum terras, quad nunc Franci optient, populati sunt)
de unde se vede care erau relaţiile între goţii “germanici” şi germanii nominali, alias teutonii. Celelalte menţiuni sînt de ordin general.”
(Iordanes, Getica, Fundația Gândirea, 2001, Gabriel Gheorghe, GETICA – Studiu Introductiv, pg XXV-XXVII)
Îmi pare rău pentru dl Gabriel Gheorghe dacă și dînsul crede că geții și goții sunt același popor!… N-aș fi crezut! Nu pot crede că n-a citit cartea lui Alexandru Busuioceanu, iar dacă a citit-o, nu pot crede că n-a înțeles-o! Sigur că goții nu vorbeau germana, ci vorbeau o limbă care mai târziu și după o serie de moodificări s-a numit limba germană! La fel cum în antichitate nici dacii și nici romanii colonizați în Dacia nu vorbeau românește!… Ci vorbeau două limbi diferite între ele, dar diferite în bună măsură și de limba română. Latina devine limba română după ce suferă unele modoficări prin care ajunge să se deosebească oareșicât atât de limba latină, cât și de celelalte limbi romanice. Aceste dosebiri se datorează în principal influenței limbii geto-dacice asupra latinei! În Galia, limba autohtonilor va influența în alt fel latina, care devine limba franceză! Și așa mai departe!
Cartea „Despre originea și faptele Geților” sau „Getica” a lui Iordanes, ieste singura istorie a „goților”. Iordanes folosește cînd cuvîntul „get” cînd „got” chiar și în aceiași frază.
Ioan Budai Deleanu observa, printre alții, că dacă se scoate partea de început cu sosirea „goților” la Marea Neagră, toată istoria-i privește pe geți.
Nenumărați cronicari din timpul „goților” spun cam așa: „goții” pe care înainte-i numeam „geți”.
Nu știu să se fi zis în aceleași timpuri că „goții” nu sînt „geți”.
Confuzia apare mult mai tîrziu cînd, după cum spune Gabriel Gheorghe citat mai sus, „scopul istoriografiei medievale germane şi franceze era acela de a-şi găsi o identitate” iar „prin schimbarea unei vocale s-a descoperit apariţia unui nou popor, goţii cărora li s-a dat o apartenenţă aşa-zis germanică.” Furt la drumu mare!
Dacă ar fi așa, atunci am avea fericita posibilitate de a studia in toate detaliile limba geto-dacilor: Un dac, Wulfila, a tradus în limba gotică Biblia. Iarv acea limbă nimeni nu spune că este limba getică! Ci că este o fază veche a germanei!
este vorba de germana sau de limbile scandinavice (suedeza, daneza, norvegiana…limbi germanice)?
Din vechile nume gotice (cu semnificatiile pe care le aveau) regasim si azi o parte din ele sau derivati ale lor in limbile scandinavilor.Nu cunosc daca au avut vreodata corespondente la geto-daci.Sau ma insel?
bă, baiatule, nu exista „specialisti in dacologie” decat in mintea ta si a unor entuziasti care freamata fara sa stie (cunoasca)
exista doar specialisti in perioada respectiva din istoria României, circareala ca pe un papion
Getii nu sint goti.
@ Călin
„În ce carte de istorie se lasă de-nțeles măcar că cei de acu 5-10 mii de ani…”
În foarte multe cărţi, numai de-ar fi cine să le citească.
Eu vă dau spicuiri dintr-un manual de clasa a V-a, apărut în 1992.
@ Călin
„În ce carte de istorie se lasă de-nțeles măcar că cei de acu 5-10 mii de ani…”
În foarte multe, numai de ar fi cine să le citească.
Eu vă dau spicuiri dintr-un manual de clasa a V-a apărut în 1992.
„Caractere apropiate primei faze a procesului de antropogeneză sunt atribuite unor resturi osteologice semnalate la Bungiuleşti (com. Tetoiu, jud. Vâlcea), pe valea Olteţului.
Prin analogie cu specii de mamifere descoperite în Franţa, depozitului fosilier de la Bungiuleşti i se atribuie o vechime de 1.800.000-2.000.000 de ani.”
„Dovezile antropologice de la Ohaba Ponor datează din jurul anului 40.000 î.H.”
„Acum peste 25.000 de ani, unul din membrii comunităţii de la Mitoc realiza o amuletă-pandantiv decorată cu grupe de linii incizate, reprezentare stilizată a capului unui animal vânat.”
„Vestigiile acestor comunităţi – utilaj microlitic (vârfuri de săgeţi cu forme geometrice, legate de inventarea arcului) dar şi unelte de dimensiuni mai mari (folosite pentru construirea noului mijloc de transport, monoxila) – au fost identificate în adăpostul sub stâncă denumit Cuina Turcului, în peşterile Climente II şi Veterani, toate pe malul Dunării, în vatra satului Dubova (jud. Mehedinţi); de asemenea, în Peştera Hoţilor de la Băile Herculane, în Peştera Muierilor (de lângă Baia de Fier), dar şi la Slobozia (jud. Giurgiu), Cremenea (jud. Buzău), Bereşti (jud. Vaslui), Zaim (R. Moldova), cu staţiuni datând din anii 11.000-8.500 î.H.”
Mă opresc aici pentru că ar trebui să transcriu zeci de pagini şi nu am timp.
Vă mai dau doar subtitlurile capitolului CALCOLITICUL – APOGEU AL CIVILIZAŢIEI PRE-INDO-EUROPENE:
-Centrul metalurgic carpato-dunărean
-Noile culturi cu ceramică pictată: Gumelniţa, Sălcuţa, Petreşti, Cucuteni – „unicat în Europa de acum cinci milenii”
-Aşezări cu structură complexă şi ierarhizată
Spiritualitatea epocii.”
Urmează capitolul PROTOISTORIA. DE LA TRACII POEMELOR HOMERICE PÂNĂ LA REGATUL DAC: RELAŢIILE CU ILIRII, GRECII, PERŞII, SCIŢII, CELŢII.
Capitolul dedicat dacilor cuprinde paginile 76-126 (50 pag. format mare, cu multe pasaje culese cu litere mici).
Acestea într-un manual de clasa a V-a, nu într-un tratat academic.
Se spune mereu că ni se ascunde adevărul. Este adevărat: adevărul e ascuns în cărţi, nu e expus în vitrine. Şi, ca să fac şi eu o maximă: O carte e mai greu de investigat decât o vitrină. E reuşită? Mie îmi vine să o şterg, dar, dacă tot m-am chinuit s-o scriu…
M-aș fi mulțumit cu un citat ce arată continuitatea pe aceste meleaguri.
A spune pre-indo-european duce la gîndul că cei din neolitic au fost una iar noi sîntem alta.
Mai ieri răsfoiam o carte de istorie a României,4-5 sute de pagini, la o librărie. Capitolul neolitic și eneolitic avea 5-6 pagini unde trăgeau tare cu invazia indo-europeană.
Dintr-un interviu al istoricului Mircea Dogaru:
VIII. V-am auzit dind exemple interesante, interesante pentru ca suna romaneste, din Lituania. Care este explicatia si legatura cu subiectul de fata?
Tuturor autorilor de texte halucinante, care fac inconstient jocul unor interese straine, refugiindu-se intr-un trecut inexistent, cu mii de ani inainte de aparitia lui homo sapiens, tuturor celor care declara ca stramosii nostri daci i-ar fi invatat latina pe romani, le recomand sa-i gaseasca pe stramosii nostri nu la Roma, ci in… Lituania, intrucit exista citeva probe care nu pot fi contestate: de exemplu, Traian s-a deplasat de la Berzobis la Aizis. Berzobis in limba tracilor a devenit Berzovia in vremea romanilor si Birzava in vremea rominilor, care i-au spus riului respectiv si Repede la izvoare, ceea ce denota ca limba vechilor traci facea parte din grupul satem al limbilor europene, fiind foarte apropiat de limba vechilor slavi si a vechilor persani. In ceea ce priveste limba latina, facea parte ca si limba celta, ca si limba vechilor germanici, ca si greaca din grupul kentum, deci erau diferite familiile lingvistice. Mai mult decit atit, in Lituania, zeul pamintului pina in secolul 14 a fost Zemelkus.
La traci, a fost Zamolxis. La slavi, pamintul este zemlia si in ziua de astazi, in timp ce la romani zeul a fost Jupiter. Noi avem doina, lituanienii au daina, noi avem riul Alutus-Olt, lituanienii au Aluta si in ziua de astazi, Lituania se numeste, de fapt, Litva, Tara de piatra, noi am avut o Litva si un Litovoi, duce al Tarii de piatra, care piatra nu poate fi alta decit Carpatul pentru lituanieni. Lituanienii au si azi un orasel care reprezinta un fel de Mecca a lor din punct de vedere al traditiei si care se numeste si astazi, dupa 2000 de ani, Trake, orasul tracilor. Deci cine vrea sa-si caute stramosii traci sa se duc in Lituania si sa vada daca intelege limba.
Ceea ce vreau sa subliniez este ca apartenenta noastra la civilizatia aceasta a bazinului mediteranean de expresie latina ne-a facut sa rezistam in momentul in care am fost inconjurati de mareea slavo-asiatica, sa rezistam ca romani la inceput, ca romanici, apoi ca romani. Deci conotatia etnica si-a capatat-o termenul de roman prin noi, in momentul in care, o data cu aparitia culturii unitare Dridu, am devenit romani, popor crestin si neolatin, daca vreti, cel mai autentic mostenitor al vechii civilizatii romane, al vechii civilizatii europene in aceasta parte a lumii. Este motivul pentru care s-a incercat intotdeauna a fi minimalizati; noi sintem stramosii celor care au construit Europa unita si care astazi in mod absurd sintem invitati in casa stramosilor nostri. Sintem cei mai indreptatiti sa revendicam mostenirea romana, pe care nu numai ca am preluat-o, am si raspindit-o. Sintem in aceasta parte a Europei creatori de popoare, de cultura si de civilizatie. Este motivul pentru care se practica in domeniul politico-ideologic si doctrinar o adevarata ofensiva impotriva numelui de roman, impotriva calitatii de roman, ofensiva pe care o poarta cu succes toti acesti patriotarzi care se viseaza daci, vlahi, cumani si mai stiu eu ce fel de aborigeni neolitici si care nu vor sa studieze izvoarele noastre documentare. Ei se trag dintr-o Tartarie imaginara, unde s-au descoperit trei tablite cu pictograme, tablitele respective putind fi foarte bine niste falsuri. Inca n-a fost demonstrat ca sint autentice si nu le vad nici un fel de relevanta in ceea ce priveste apartenenta la traci, care apar mult mai tirziu, cu atit mai mult la romani. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca te duci in Irakul de astazi, dai cu calciiul in pamint si sar sute de tablite; aici sint trei care puteau sa ajunga la noi pe linia schimburilor intertribale.
Cu alte cuvinte, daca peste 2000 de ani sau 3000 de ani, niste poeti de genul Ion Gheorghe vor gasi prin Romania ambalaje Rexona ei vor putea ajunge la concluzia, jonglind cu mileniile, ca dacii aveau o regina care se numea Rexona. Sau daca vor gasi casetofoane si telefoane, vor ajunge la concluzia ca aici vorbeam engleza si ca noi i-am invatat pe americani limba engleza.
Cam asa se inteleg lucrurile in privinta teoriilor prin care noi sintem cei care i-am invatat pe toti de toate. Noi fiind, asa cum inteleg patriotrazii, intre Atlantic si Urali singurul popor, intrebarea este cum de-au mai aparut celelalte popoare. Am citit – in Getica – o aberatie cumplita referitoare la Eminescu – nu mai stiu care dintre acesti diletanti o semna – ca daca Eminescu ar fi cunoscut adevarul n-ar fi scris De la Nistru pin’la Tisa.., ci De la Urali pina la Rin /De geto-daci pamintu-i plin, Geto-daci care aveau bineinteles 17,5 metri fix. Intrebarea care se pune este cum de am decazut in asa hal incit avem doar un metru si jumatate astazi? Rezulta ca sintem un popor intr-o decadenta ireversibila.
@somter
Excelent rationament si de mare bun-simt al d-lui Mircea Dogaru. Nu eram fan, pentru ca parea cam ciudat, dar devin dupa acest text.
Acest text este de natura a le scadea temperatura (febra) dacistilor, dacopatilor si patrioretarzilor (ca sa fac un joc de cuvinte). Este foarte grav si trist sa nu stii cine esti (ca popor). Este grav daca unii fac anumite jocuri fiind platiti (ca sa derute si agite poporul) si este trist daca altii o fac pur si simplu din prostie sau din faptul ca nu le place cine-s ma-sa si tat’su si deodata vor sa fie adoptati de familia vecinilor…Da, trist si cam tine de sectia de psihiatrie…
Cat de urat va exprimati! Jenant!
Citat din lucrarea dlui doctor Gh.D.Iscru – STRĂMOŞII NOŞTRI REALI:
GEŢII DACII TRACII ILLIRII,
naţiunea matcă din vatra
„Vechii Europe”
Demersul istoriografic însă pune în evidenţă faptul că a existat un anumit interes ca „rădăcinile” noastre autentice, ca naţiune – străvechimea, autohtonia şi continuitatea lor în Spaţiul genezei – să fie tăiate. Este o chestiunea care trebuie cercetată de acum înainte cu toată atenţia.
Şi atunci, nemaiputându se susţine, ştiinţific, dispariţia geto dacilor, a illiro traco geto dacilor, în fond, în Dacia Mare de odinioară, s a „sugerat”, istoriografic, „romanizarea”, adică dispariţia autohtonilor prin „topirea” la „focul” unei „civilizaţii romane”, evident „superioare”. „Argumente” s au găsit: prezenţa romană în Spaţiul Daciei Mari, încă de la mijlocul sec. II î.Hs. şi puternica „romanizare” a autohtonilor din sudul Dunării; apoi „romanizarea” intensă, profundă, după 106, în noua provincie, Dacia romană din nordul Dunării şi chiar a dacilor liberi, din teritoriul rămas necucerit; efortul de revenire a Imperiului la nord de Dunăre şi după 271/274, în timp ce în sudul fluviului s a renominalizat Dacia, apoi două Dacii (Ripensis şi Mediteraneea). Prin urmare, „romanii” au avut suficient timp să „romanizeze”. Adică – ce să facă? Pentru că, la nivelul Imperiului, „roman” însemna cetăţean al acestuia, ca şi, în vremea din urmă, „sovietic” sau – pentru S.U.A. – „american”. Arheologii însă, puşi la treabă, s au dat „de ceasul morţii”, cum se spune popular, să găsească „criterii” şi „piese” care să „justifice” „romanizarea”. La o cercetare atentă, se constată că n au găsit – nici în Occident, pentru „romanizarea”autohtonilor de acolo şi nici în Spaţiul illiro traco geto dac.
La noi, este, de pildă, vizibil, efortul unui – să i zicem – „clasic” al „romanizării” (altfel, cu merite mari în studierea geto dacilor!) în a „demonstra” această „romanizare” la nord de Dunăre, nu doar în Dacia romană ci şi la dacii liberi.
„Cât a fost de extinsă şi de profundă această romanizare între anii 106 şi 271 nu se ştie exact. E cert însă – urmează „întoarcearea” la 180 de grade! – că ea a fost destul de puternică, pentru ca – şi se insistă! –, după părăsirea Daciei de către împăratul Aurelian, nu numai să nu dea înapoi, ci dimpotrivă, să se extindă şi asupra dacilor liberi din afara fostei provincii” (46/248, s.n.). Şi continuă! Deci: nu se ştie „exact”, dar… a fost „destul de puternică”! Iar când, după 271, dacii liberi şi cei din fosta provincie şi au intensificat atacurile asupra Imperiului, romanizarea parcă… renăscuse. Dacii, în „disperare”, se băteau cu Imperiu şi se… „romanizau”. Să nu piardă… „romanizarea”! Şi, în virtutea profundei sale cugetări, pe cale de consecinţă, cum spun jurişti, romanizatorul nostru, mai ferm decât Eutropius sau decât roeslerienii, îi scoate pe daci, complet, din istorie, când spune: „Aşa dispar dacii din istorie: nu dintr o dată (le mai acordă un „răgaz”! n.n.), nu exterminaţi în războaie sau dezrădăcinaţi (fusese prea „blândă” varianta lui Eutropius!, n.n.), ci treptat, cedând în faţa superiorităţii civilizaţiei materiale şi a culturii latine, adoptând obiceiurile romane şi limba lor” (46/248, s.n.). Deci, la „focul romanizării”, dacilor li s a „topit” şi trupul şi sufletul! Îi putem acorda „romanizatorului nostru” cel mult două „circumstanţe atenuante” pentru această superficialitate: întâi, incompleta „ieşire” de sub „autoritatea ştiinţifică” şi nu numai a marelui „romanizator” care a fost tatăl său, Constantin Daicoviciu; al doilea, nefinalizarea tezei de doctorat, publicată abia în 1972 (v. nr. 45), în care va avea aprecieri atât de pertinente şi elogioase la adresa Civilizaţiei dacice! „Circumstanţe atenuante”, căci vinovăţia rămâne! În plus, mai constatăm că „romanizatorul” Hadrian Daicoviciu mai avea un obicei, pe care l au avut şi îl mai au şi alţi „romanizatori”: nu verifica sau, deliberat, nu lucra atent cu izvoarele la care făcea trimitere. Astfel, el spunea, pentru a ne convinge total de adevărul cugetării sale: „Prin veacul al VI lea – când scria Iordanes, căci la el se referise, n.n. – se mai păstra doar amintirea dacilor.” (46/249, s.n.). Or, getul Iordanes (căci era get!), deja spusese despre „Legile pelagine” primite de Zalmoxis de la regina – zeiţă Hestia, că „ele se păstrează şi astăzi (exact în secolul VI! n.n.), sub numele de belagines.” (112/II, 417, s.n.) sau, după o nouă traducere: că geţii trăiesc „în chip firesc după legile proprii, pe care, până acum le numesc belagines” (corect: pelagine) – cf. 111/27, s.n.).
Iată, deci, „seriozitatea” unui „clasic” al „romanizării”!
Dacă domnul ISCRU găsește vicii în modul cum colegul său Hadrian Daicoviciu a prezentat procesul romanizării, asta nu înseamnă că procesul romanizării nu a avut loc! Eu n-aș zice, așa cum zice Hadrian Daicoviciu, că dacii dispar prin preluarea de la latinofoni a limbii și a obiceiurilor romane! Ci aș zice că dacii supraviețuiesc prin substratul limbii române, dar mai ales printr-o serie întreagă de obiceiuri, credințe pre-creștine etc. S-a afirmat de către mai mulți autori că etnogeneza și glotogeneza sunt două procese esențiale în istoria oricărui neam, iar la români – ca și la alte popoare romanice, cele două procese nu sunt concordante: glotogeneza limbii române arată că limba latină se continuă prin limba română în Balcani și îndeosebi la Nord de Dunăre! Iar etnogeneza ne dezvăluie o contribuție mai însemnată a elementului biologic, genetic geto-dacic!
Nu cred ca dl ISCRU are ceva împotriva acestei poziții!
„Ultimul dac liber”
(de digi24.ro)
Daniel Leş este olarul cu meşteşug lăudat în expoziţii mari din capitalele Europei. El a făcut din pasiunea lui şi meserie, şi dar pentru cei din jur. Asta pentru că în casa lui din Baia Sprie, turiştii sunt primiţi cu braţele deschise: se odihnesc în odăi ca-n vremea bunicii şi-nvaţă să plămădească lutul chiar sub îndrumarea artistului. Este supranumit „ultimul dac liber”. „Dacă am un lux în viaţa asta este faptul că fac ce îmi place la mine acasă, frământ acest lut din Maramureşul istoric de peste 40 de ani, îl frământ sub tălpi, îl frământ în mâini şi faptul că o fac cu plăcere, cu copiii mei lângă mine – am doi feciori, nevasta-mea ne face plăcinte şi ne cheamă la masă şi mâncăm sănătos, dormim sănătos şi toată ziua olarim, facem vase”, spune Daniel Leș, artist ceramist.
Aceasta este viaţa lui Daniel Les, olarul din inima Maramureşului, cel supranumit de prieteni şi cunoscuţi „ultimul dac liber”. Trăieşte simplu, cu dragoste de oameni, natură şi Dumnezeu. Şi le împarte pe toate cu oricine îi calcă pragul casei, pentru că împreună cu soţia lui, Daniela, a construit, cu aproape 10 ani în urmă, Casa Olarului. Este un loc în care oamenii sunt bineveniţi să se odihnească, dar să şi cunoască taină lutului şi-a modelării lui.
https://ro.stiri.yahoo.com/ultimul-dac-liber-tr%C4%83ie%C8%99te-la-baia-sprie-am-182235121.html?cmp=rofb
Citiți un pic despre asemănarea cuvintelor ETRUSCE care sunt mai vechi decât cele latine și o să pricepeți d-le Coja!… poate!? Căutați Mel Copeland pentru început. Și nu mai vorbiți de LIMBĂ, ci de LEXIC! Dacologii serioși pricep diferența, iar un profesor de română, nu???
Te înșeli! Lexicul limbii române, fondul principal lexical, este în proporție de 2/3 moștenit din latină, iar cealaltă componentă – gramatica, este în proporție și mai mare latinească. Dacologii serioși? Înțeleg că vă numărați printre ei! Să fiți sănătos!
Domnu Coja dar cum este cu articolul hotarat de la sfarsitul cuvintelor ,care in limba latina nu exista.
La sfarsit exista in romana si aromana sub forma ulu, ul,lu, etc..
In alte limbi ca in greaca si engleza, franceza la inceputul cuvintelor, TO, THE,LE,LA.
Intrebarea de unde au romani ceva ce nu au alte popoare.
Rusi nu au nici ei articol hotarat ca si latinii.
Deci ca daci sa fie slavi cade.
Adică ai descoperit mata roata? Ce-i cu articolul? Ai dumneata vreo ipoteză nouă? Că explicația prin substratul geto-dacic este veche rău! De aceea spuneam că în limba română 10% din gramatică, din morfologie, nu ne vine din latină! Eram cu gândul la ce am moștenit din substrat! Cu cine te contrazici dumneata când ajungi la concluzia că dacii nu au fost slavi? În niciun caz cu cei care cred în ceea ce până acum s-a dovedit cu asupra de măsură, adică cu o mulțime de argumente: romanitatea românească!
Nu inteleg un lucru, de ce ar trebui sa vina cu argumente domnul Gabriel Gheorghe pe blogul dvs, sa se sopvedeasca sau de ce? Nu cred ca dvs sinteti vreo autoritate in legatura cu subiectul asta. Se poate verifica ce au scris atit Gabriel Gheorghe, (verificati textele publicate la Societatea Cultural-Stiintifica Getica) cit si istoricul Paul Lazar Tonciulescu, pe care nu aveti curajul sa-i mentionati nicaieri pentru ca nu aveti cu ce argumente sa ii combateti. Apropo, dle Coja va trimit eu cartile daca nu le aveti, sa puteti lucra cu materialul clientului…
Te înșeli, amice. Umbli de puțină vreme pe acest site. Altminteri ai fi dat de numele lui Paul Lazăr Tonciulescu, cu care am avut lungi discuții pe teme de istorie. Cartea sa despre Ardeal este dintre cele mai utile. Ai fi dat și de textele mele, de dinainte de 1990, despre daci, despre rolul lor decisiv în etnogeneza noastră!
Primesc cu plăcere cărțile lui P.L.Tonciulescu
Foarte bine, atunci trimiteti-mi pe email adresa postala la care sa va trimit cartile lui P.L. Tonciulescu. Ca fapt divers, am gasit intr-un anticariat din Oradea cartea Transilvania Invincibile Argumentum din 1990 de la Ed. Athenaeum cu autograful dvs. „Dlui Gheorghe Deac La Multi Ani Frumosi!” plus inca un autograf „Cu deosebit respect Dlui Gheorghe Deac” datat 16.02 1991 si o semnatura in care descifrez Pruteanu, o fi fost a regretatului George Pruteanu? Interesant
Puteți trimite pe adresa ION COJA, oficiul postal 41, CP 30, București, sector 1. Puneți fiecare carte în câte un plic, timbrați ca scrisoare obișnuită și ajunge. Se complică lucrurile dacă puneți scrisoare recomandată.
Nu pot sa va trimit colet?
Ba cred că merge.
Sint curios, nu va mai amintiti cu ce ocazie ati acordat acel autograf pe Invincibile Argumentum?
La Oradea am fost la o lansare a cărții, la o mare unitate militară. La fel la Strei, la Cluj-Napoca, în 1991.
No bine, trimit miine coletul.
am trimis coletul azi, va rog sa le pastrati sau dati-le cuiva pasionat de subiect:) O zi buna.
Cuiva pasionat de subiect să le dau? Nu cunosc pe nimeni mai pasionat ca mine! Mulțumesc. Cum fac să vă trimit și eu ceva, vreun manipulator, doi?! De ăia mari!
Ah da, am citit primul volum Marele Manipulator despre Ion Petru Culianu, trbuie sa va multumesc pt ca aceasta carte m-a facut sa-l studiez mai in amanunt pe I. P. Culianu:). Daca aveti ceva nou as fi interesat.
Scuze, stiu ca numele corect e Ioan Petru Culianu, ce subiect teribil. De ce naiba tre sa fie ucise cu singe rece toate geniile care nu coopereaza? Nimeni nu o sa mai poata scrie cartile pe care le avea in proiect, NICIODATA, s-a pierdut ceva inestimabil, ma doare sufletul cind ma gindesc la citee ar fi putut realiza. In ce blestemata lume traim.
Un dialog inceput cam in raspar, dar incheiat frumos:-)
Dle Ion Coja, a ajuns coletul? Mersi
Poate sa dea cineva un exemplu de o tara,un popor macar,care a vorbit limba latina pura,care se zice ca a influentat toate celelalte limbi zise latino?Eu l-as aminti pe istoricul Mircea Dogaru,care in dezbaterile pe tema istoriei adevarate,pune accentul pe tracii din noi,traci care au axistat cu mult timp inaintea Imperiului Roman si care au migrat pe mapamond participand activ la crearea de culturi,civilizatii si popoare.Eu inclin sa-l cred pe profesorul Mircea Dogaru spunand despre tracii Dardani,care au plecat depe riul cu numele de Palaestinos,azi riul Truma,si au intemeiat un stat in orientul apropiat si au construit un templu de cult acolo,pe care evreii navalitori l-au cucerit,in Biblie ramanand consemnat de lupta dinte Goliat si David care l-ar fi omorit pe primul cu o prastie;ca tot populatii tracice,urmasele directe ale marelui popor pelasg,au construit cetatea Tebei,ca tot acestia au construit minunea arhitecturala Acropole,iar grecii au venit cu mult mai tarziu pe acele teritorii.Grecii numindui pe locuitorii Atenei pelasgos,si inca multe altele.Despre poporul latin nimic.Ar fi foarte lamuritor,daca ar putea fi contactat D-nul Mircea Dogaru sa-si poata da si dansul cu parerea despre originiea poporului roman.Influente ale Imeriului Roman au ramas in generatiile care au urmat locuitoare pe teritoriile ocupate de stramosii romanilor de astazi,dar negative.O interventie a D-lui Mircea Dogaru ar fi foarte benefica si cu multe multumiri si aprecieri.
Dar de ce nu vii mata cu citatele respective scoase din scrierile dlui Mircea Dogaru! Eu cam știu ce a scris dl Dogaru, în niciun caz aiurelile pe care i le pui dumneata în seamă!
„Despre romanitatea noastră există o singură dovadă: Limba română. Nici nu mai e nevoie de alta.”
(prof.Ion Coja)
@ diazo ehn
„V-au mintit si v-au ascuns adevarul.”
Dacologii au un leit-motiv pe care-l auzim la nesfârşit (perpetuum-mobile a fost, în sfârşit, inventat): istoricii şi academicii vă ascund adevărul.
Personal nu am găsit nimic ascuns de istorici şi academici, în schimb am găsit ascunse de dacologi toate citatele din Eminescu, Hasdeu şi ceilalţi în care aceştia dovedesc şi descendenţa latină a românilor, pe lângă cea preponderent dacă.
Domnule „Koson”, mai ca prin atitudinea dumneavostra demonstrati, peste ani, ca intr’adevar Coson a complotat impotriva Marelui Burebista.
Lasand gluma de’o parte, istoricii si academicienii au complotat si comploteaza mai departe chiar sub nasucul dumneavoastra. Nu toti, desigur. Si nu sinteti naiv!
E ca si cum ati spune ca Ana Pauker nici nu a existat. E doar fantasma unora.
Este de ajuns sa sa aruncati cate o privire peste manualele de istorie de ieri si azi din Republica Romania. Tradare, fals, minciuna, manipulare. Ce fac maretii dumneavoastra istorici? Ce fac gloriosii dumneavoastra academicieni?
Neagu Djuvara va spune ceva?
Dar domnul academician, fost ministru al culturii, Razvan Teodorescu, dupa cunostinata mea, un inflacarat anti-roman?
Va rog sa ma scuzati pentru ca inca nu v’am raspuns la rugamintea/somatia dumneavoastra! Urmaresc sa va raspund cat mai curand.
Va doresc numai bine si va reamintesc ca si unii si ceilalti ne iubim Tara si Neamul. Iata o unitate puternica: Dragostea! Va invit calduros sa’i priviti cu dragoste chiar si pe inamicii nostri!
DOAMNE AJUTA!
A! Un alt caz „istoric” al tradarii „istoricilor si acdemicienilor” cu simbrie, este cazul Glozel ; l’affaire Glozel ; Emil Fradin (1906-2010). Am mai pomenit cu unele detalii despre acest caz, aici, pe site’ul domnului Coja. Minciuna si tradarea „oficialilor” este cat se poate de flagranta si de jenanta. Va invit cu drag sa aflati mai multe despre cazul Emil Fradin. Veti avea surprize si dintre cele mai frumoase.
SUCCES BENEFIC DIVIN!
Si inca unexemplu exemplar de istoric roman adevarat, aflat in slujba neamului:
Istoria evreilor HOLOCAUSTUL – manual pentru liceu
Autor: Petrescu Florin
ISBN: 978-973-30-1975-6
Editura: Didactică şi Pedagogică
Anul publicării: 2007
Ediţia: 1
Pagini: 188
Format: 16,5 x 23,5
Coperta: broşată
Categoria: Istorie
Preţ (cu tva): 25,00 lei / buc
http://www.edituradp.ro/carte/istoria-evreilor-holocaustul-manual-pentru-liceu–i742
Se vede ca nu am mai fost demult pe la scoala. Iertati’ma! Este doar o gluma valabila pentru multi dintre noi. Va spun ca am facut ochii mari, mari, cand am vazut ce studiaza copiii nostri.
In schimb, un istoric care a scris lucrarea „Romania fata in fata cu noul israel”, este acuzat si tarat in tribunalele romanesti de catre Procurori din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism – Serviciul Teritorial Bucureşti. Iar in Romania, probabil asa cum bine stiti, poti fi acuzat de orice, oricand. Daca vor sa te acuze de viol, te acuza. Pot gasi oricand o domnita care sa „jure” ca ai facut nici macar ce nu ai visat. Cu martori, desigur. „Legea’i lege”, nu te joci!
Si cand te gandesti ca ar fi putut scrie despre holocaust, de exemplu. Cum ar fi fost, in acest caz? Istorici si „istorici”.
@ Pif
Pentru dificultăţile cu care vedeţi, textul dv, cu toată extinderea lui, e destul de coerent.
Cumva, ne sunteti indatorat fiindca v-am crescut nr vizualizarilor, puteti face oficiile pentru un turnir. Dupa ce se va termina turnirul, n-am sa ma amestec, va avea loc si batalia adevarata. Care nu poate avea loc aici.
poate groaza roministilor nu va fi atat de mare ca la aparitia Cidului.
@ Moromete
„Prin acceptarea romanitatii sa urmarit transformarea poporului nostru in subiecti ai Vaticanului ai Bisericii Romane.”
Acceptarea romanităţii s-a produs în momentul în care dacul a acceptat să se numească pe sine român dela romanus. Mai era mult până să vină pe lume Vaticanul. N-are nici o legătura una cu alta. Le amestecaţi ca neiniţiaţii să se lepede de amândouă. Mai daţi şi peste câte unul care ştie. Riscul datului cu bâta-n baltă.
Vlad, cam ce autori antici cunosti d-ta care au scris despre subiectul supus dezbaterii, fie adiacent, daca se poate sa ni-i enumeri, fara sa bati apa in piua:
1.
2.
3.
etc.
si fragmentele care ne pot interesa – impreuna cu opera citata si pagina.
De ce nu invitati aici „specialisti” in romanizare?
Nu sunt singurul care asteapta asta. Daca au barbatia.
Încă nimeni nu se leagă de scrierile lui Gabriel Gheorghe. O vor face slăbănogii atunci cînd nu va mai fi, precum a făcut Pârvan cu Nicolae Densușianu.
Să fie dacologii și romanologii din aceași tabără…asta ar lămuri multe.
I-am invitat să scrie pe acest site și pe dumnealor domnii Gheorghe ISCRU și Gabriel Gheorghe. Sau să fie prezentate lucrările și argumentele dumnealor! Nu-l văd eu pe dl profesor ISCRU negând romanitatea noastră.
Între Gheorghe Iscru, căruia i-am citit unele article, și Gabriel Gheorghe sînt deosebiri de înțelegere.
Iscru, chiar titlurile cărților o spun, „Traco-Daco-Geții” de pildă, zice, greșit, că ne tragem din Traci, un lucru fără însemnătate la prima vedere.
Gheorghe spune că traci n-au fost ca popor/seminție, Tracia fiind o regiune, un ținut. O să spună urmașii noștri, dacă amintirile omeniri se vor pierde, că a fost un popor/seminție europeană, doar pentru că vor găsi scris undeva Europa?
Născocirea tracă vine să rupă continuitatea noastră pe aceste meleaguri. În ce carte de istorie se lasă de-nțeles măcar că cei de acu 5-10 mii de ani, ce-au întemeiat prima civilizație a omenirii (cînd în Mesopotamia și Egipt nu ierau orașe), au turnat pentru prima oară metalele, au început agricultura, oamenii din neolitic, sînt străbunii noștrii?
koson, cam ce autori antici cunosti d-ta care au scris despre subiectul supus dezbaterii, fie adiacent, daca se poate sa ni-i enumeri, fara sa bati apa in piua:
1.
2.
3.
etc.
si fragmentele care ne pot interesa – impreuna cu opera citata si pagina.
Despre romanitatea noastră există o singură dovadă: Limba română. Nici nu mai e nevoie de alta. Putem cita autori care relatează evenimente care au legătură cu romanitatea noastră. Dacă constatăm că suntem un popor romanic, asta înseamnă că s-a produs și o romanizare cândva! Ea trebuie reconstitută cu grijă și bună credință.
d-le Coja, daca nu esti tiranic, sigur esti amuzant! Singur proclami „romanitatea” noastra si spui ca dovada ar fi limba ce-o vorbim…alta limba armonioasa ca ea nu gasim, vorba poetului! Poate vorbim limba latina si nu stim? Aici e lucrarea necuratului: pai, daca nu stii care e limba dacilor, de unde ai d-ta habar ca acele cuvinte vin din latina si nu din limba dacilor?
…Care e logica d-tale: ca tribul latinilor briganzi (mitologia lor e cunoscuta) sa vorbeasca limba / un dialect al „celui mai intins neam, dupa cel al inzilor” sau ca ditamai neamul trac – care acoperea jumatate din Europa si ceva din Asia – sa se lase lovit de dambla, adica de romanizare, ca sa vorbeasca NATIV limba acelui trib? Jalnica minune, asa ceva nu s-a mai pomenit!…
Corect avem o limba latinizata.
Limba este o dovada, dar ce facem daca sa presupunem ca acum 3500 ani Latinii si Proto-daco -getii erau acelasi popor care s-a despartit, deci aveau o limba comuna.
Istoria este mult mai incurcata.
Troienii au venit peste cei din Latium si au format un popor.
Dar cine erau cei din Latium si de ce numele lor seamana cu Latvia (letonia),si mai interesant ca latinii au cuvinte comune cu balticii.
Un singur exemplu:
Aschie in romana, Latina ascla (=astula sau assula).si lituaniana Atschila.
Apoi cine erau troienii care se pare ca erau un fel de traci.
Peste latini au venit si celtii care s-au amestecat cu latinii prin anul 350.
Daca analizam ca dacii erau tot traci, au venit si peste ei celtii si in Oltenia si in Transilvania, si in sudul Moldovei.
Gasim cuvinte in limba romana si din limbile baltice dar care nu sunt in limbile slave.
Exemplu: Malul apei in romaneste, Mal upa in lituaniana si inseamna acelasi lucru.
Din amestecul acesta de popoare comune nu poate sa iasa decat doua popoare inrudite, adica latinii si traco-getii.
Dumneata descopei America în anul 2014!…
Că dacii și latinii fac parte din aceeași familie de limbi, limbile indo-europene, ce înseamnă altceva decât că în urmă cu câteva mii de ani strămoșii latinilor și ai dacilor vorbeau aceeași limbă și făceau parte din același popor?! Nu știm cum se numea pe sine acel popor! Nici care era teritoriul său de viețuire etc. Bâjbâim, punem întrebări, multe sunt întrebări greșite…
Asemănările între română și limbile letonă și lituaniană sunt multe, așa cum sunt și asemănările românei cu albaneza. Dar masive sunt asemănările cu latina: peste 1000 de cuvinte, dintre cele mai importante, și 90% din gramatică. Asta nu se poate numi decât romanitatea limbii române!
Total de acord.
Apa = Pani in hindi .Radacina indo-europeana .
V-au mintit si v-au ascuns adevarul. Nu numai ca romanizarea nu a avut loc, dar tocmai invazia romana si Marele Razboi de Eliberare au dus la formarea poporului rumun de la Saruna pana dincolo de Nistru.
Problema nu ar fi romanizarea dacilor cit dezmostenirea dacilor .Prin acceptarea romanitatii sa urmarit transformarea poporului nostru in subiecti ai Vaticanului ai Bisericii Romane .Romanismul nu este curent ethno cultural ci o arma.Scoala Ardeleana cu tot respectul dar a cintat in struna Vaticanului .Pina si Iuliu Maniu se pare ca a fost iezuit .Deci disputa nu e de natura ethnogenezei romanilor ci mai degraba este de drept national .Am mai spus-o acceptarea romanitatii ne submineaza identitatea nationala si dreptul nostru de a fi popor suveran ……Pina si americanii s-au lepadat simbolic la 1776 de originea lor britanica pentru a devenii americani ,adica sa nu mai fie subiecti- sclavi ai coroanei britanice . Numai adoptarea identitatii dacice ne mai poate oferii argumente de drept international pentru recistigarea suveranitatii .Punctul 1 al cartei ONU subliniaza dreptul popoarelor la autodeterminare . Ca daci sintem popor , ca romani numai colonisti.
@ Moromete
Bine zis. Dacistii sant ortodoxi si romanistii sant catolici. De aici si lupta asta…
Paradoxul trist al razboaielor in numele lui Dumnezeu…
Bingo !Corporatia UE fiind actualul imperiu roman catolic ,urmareste mancurtizarea poporului roman , cu consecintele de vigoare ,deznationalizare ,dezmostenire si sclavizare . …………..Eu am mai spus-o , intoarcerea la radacinile noastre dacice poate reinvigora constiinta poporului roman . Asta ii sperie pe UE cel mai tare ,aici e razboiul pentru cucerirea mintii noastre …….ca daci sintem stapinii Daciei , avem pretentie de suveranitate , ca romani (pentru asta prin sforariile Vaticanului au numit iudeo-masonii ,noul stat Romania )acceptam statutul de colonisti „subiecti” (sclavi) ai noului imperiu romano-sionist ,pentru ca si Vaticanul este sub control sionist ……. Fondatorul Inchizitiei Ignatius de Loyola a fost evreu ……http://religiousmatrix.com/archive/ignatius-loyola-founder-of-the-jesuits/
Suveranitate…. Ce frumos cuvant. Acum santem o colonie evreiasca. Tara va renaste dar noi trebuie sa pazim dreapta credinta. Anul asta se fac 70 de ani de la pierdera suveranitatii si venirea ciumei rosii (si mai tarziu a ciumei albastre). Poate ca blestemul de 70 de ani sa se termine anul asta.
Doamne ajuta!
Coerentă ? Nu prea vad asa ceva.