- Contains Link
Ma bucur ca articolul de baza a produs un schimb civilizat de idei. Na fost polemica, ci schimb de idei. Desi au fost opinii diferite. Sa le analizam putin. Mai toate, afara de ale mele si parca inca una, au o caracteristica: negatia. Cititi-le inca odata, si o sa vedeti ca am dreptate. Este un reflex al constiintei acutizata de imposibilitatea de a face ceva, de a schimba ceva. Un defetism aproape cronic. Peste tot doar dusmani, doar sorosisti, doar ongisti, in nici un caz nu i se recunoaste vreo calitate cuiva. Nu spun asta ca o critica, ci ca o observatie. Asta este o stare de spirit, pe care trebuie s-o stapanesti si s-o invingi. Psihicul omului are puteri nebanuite, mai ales asupra corpului in care vietuieste. Esti negativist, vezi lucrurile in negru, asa va fi si viata ta, ca rasfranta in oglinda. Pentru ca fizicul si psihicul se intrepatrund. Eu nu afirma ca aceste opinii nu sunt justificate, sau nu au o realitate, dar noi nu putem asimila decat cazuri particulare. Nu avem dreptul sa generalizam. Sunt si lucruri pozitive, sunt si oameni cinstiti, si in tara si in afara ei.
Eu insa vreau sa ma refer la cei care adopta o astfel de atitudine si faptul ca acest fel de a gandi il afecteaza negativ si pe cel care gandeste astfel. Nu vreau sa intru mai adanc in psihologie, mai bine va marturisesc ceva din experienta mea. Stie toata lumea ca eu am simpatii legionare. Nu mi-e rusine de asta, ci chiar ma mandresc ca am fost unul din putinii care si-au descoperit similitudini si asemanari cu modul de gandire legionar. Apropierea nu s-a facut de la legiune la mine, ci invers. Oi fi eu un Canuta om sucit, cu o coasta in plus, dar am avut un fel propriu de gandire si de manifestare, cam deosebit de altii. Cand am dat de doctrina legionara, am descoperit ca eu eram legionar dinainte, fara ca sa stiu. Si daca am facut descoperirea asta, am zis ca macar daca sunt, sa fiu unul cat mai bun. Si poate ca pot si altii sa invete ceva pozitiv din „Carticica sefului de cuib”. Dupa ce sunt expuse cele 6 legi legionare de baza pe care trebuia sa si le insuseasca legionarul, apare si doua „griji” (asa le zicea Capitanul). Le copiez aici pe amandoua ca si prima este importanta, dar convcentrati-va pe a doua grija. A inimii bune. Cititi-o de atatea ori, pana ce o asimilati complet. Veti vedea ca dupa fiecare citit, o sa vi se para ziua mai luminoasa.
PUNCTUL 8. Prima grijă: PUNCTUALITATEA.
Dacă şeful cuibului fixează şedinţa la ora 9, apoi toţi trebuie să-şi chibzuiască treburile în aşa fel ca să nu vină nici prea devreme, nici prea târziu. Nimeni să nu facă pe altul să aştepte. Legionarul trebuie să fie om de cuvânt. Când a spus o vorbă să se ţină întocmai de dânsa.
Ţara e plină de aceia care spun multe vorbe, dar nu se ţin niciodată de ele. Când promiţi ceva, gândeşte-te bine. Dacă tu crezi că nu poţi, spune verde, căci e mai frumos.
PUNCTUL 9. A doua grijă: INIMA BUNĂ.
Legionarul când vine la cuib trebuie să fie cu inima bună. Să nu pornească cu gând de sfadă, de răutate, căci în cuib n-are voie să se certe nimeni. Când legionarul va avea poftă de sfadă, să se bage între duşmani.
Lucrurile mari şi bune se fac cu inimă bună, pentru că unde e inimă bună acolo e Dumnezeu, iar unde inima e rea, acolo s-a băgat diavolul. De aceea unde este inima rea niciun lucru n-are spor. Toate merg pe dos. Despre omul care prăşeşte cu inimă rea se zice că nici păpuşoii nu-i cresc pe ogor.
Eu am asimilat si mi-am impus sa respect in viata mea si in relatiile cu ceilalti cele 5 legi legionare cat si cele doua griji. Si pot sa va spun cu mana pe inima ca am viata mai frumoasa si mai linistita, procedand asa.
Defetismul acesta si pasivitatea, demoralizarea si pesimismul, nici nu au o baza reala, fiindca noua ne ajung la cunostinta doar o mica parte a realitatilor. Greseala fundamentala este ca mass-media si noi insine, preluam si rezonam doar cu faptele negative. Pe cele pozitive nu le vedem. Si nu le vedem, pentru ca ele nu se publica, fiindca nici nu sunt consumatori. Eu vanez toate stirile pozitive, le adun ca un hamster si ma bucur de ele ca un copil. Sa va dau si niste exemple, dar nu din politica si din social, ca acolo negativistii pot zburda ca iezii pe miriste. Le dau exemple din industrie, ca sa nu mai poata spune nimic.
Stim cu totii lozinca ” Ni s-a distrus industria din temelie”, desi au pus destui dintre noi umarul, constient sau inconstient, la ea. Chiar domnul Coja a publicat cateva articole pe aceasta tema, articole cu destule fapte reale, dar descrise in nota negativa. Dar, procedand asa, nimeni nu vede noua industrie romaneasca. Cum care? Aia care nu se vede, dar exista.
„Nu mai avem fabrica de tractoare” zic cu regret cei care se gandesc la Fabrica de la Brasov. Facem insa tractoare la IRUM Reghin. Dati o raita pe https://www.irum.ro/startse… si va minunati.
Nu mai avem fabrici de masini unelte, Strungul Arad, Fabrica de Masini unelte Targoviste, Infratirea Oradea. Este adevarat, dar eu chiar am colaborat cu o alta fabrica de masini unelte, o fabrica a unui invetitor privat, care produce niste masini unelte de-ti sta mintea-n loc. A pornit de la un garaj, in care reparau masini unelte vechi, dupa care s-a extins in ruinele ramase de la turnatoria de fonta din Oradea, nepusa inca in folosinta, si care acum este ocupata in intregime. (In 2008, cand o firma germana m-a trimis la Oradea ca sa contribui si eu la o colaborarea pentru produs masini speciale de produs folii alimentare plastic-aluminiu, o parte din hale stateau nefolosite. La ultima vizita, nu mai era un singur metru patrat din halele vechi nefolosite. Firma s-a extins la Cluj, pe vechiul amplasament al Combinatului de Utilaj Greu, unde ocupa un sfert de hala. Acum au vreo trei ocupate, cu o vopsitorie moderna, sectie de sudura si asamblare, cuptor de uscare rapida, masini unelte de mare capacitate (de exemplu, in 2009 s-a instalat la Cluj o freza CNC productie proprie, care putea prelucra piese lungi de 14 metri si late de 4 metri. De cativa ani, am aflat ca firma s-a extins cu inca o capacitate, la Aiud, unde vechea uzina mecanica daduse faliment. Acolo inca n-am ajuns, dar priviti pagina de web emsil.ro sau https://www.emsilgroup.com si scotociti mai adanc, ca sa vedeti cateva fotografii. Regret ca multe subpagini sunt chiar acum in actualizare, fiindca nu va puteti da seama in totalitate de marimea si puterea acestei firme care livreaza masini unelte in toata lumea.
Fabricam si helicoptere, si avioane, si locomotive electrice, si vagoane, si biciclete Pegas si chiar azi, telefonand unui prieten din tara, am aflat ca a cumparat un camion romanesc fabricat la Satu Mare, de 40 de tone. L-am intrebat de doua ori si nu-mi venea sa cred. Mi-a zis el cum ii spune camionului, ceva cu Track la urma, dar nu numele importa, ci faptul ca, asa, incetisor, pe nesimtite, ca sa nu prinda de veste Soros si sa n-o faca iar zob, se ridica industria romaneasca. Desigur ca dezvoltarea nu e inca completa, probabil ca in viitor o sa avem si alte astfel de suprize placute si poate, ca o speranta secreta, sa apara si motoreta Mobra, care, trebuie sa recunoastem, ar fi cireasa de pe tortul industriei romanesti.