reindustrializarea României și o Federație de state europene mici și mijloci

Vă propun spre reflexie aceste teze de reformă politică. Cu tot binele,

Dan Culcer

Propuneri. DC

Formularea temei.

Ce măsuri politice și administrative ar trebui să ia un partid politic suveranist din România pentru a amorsa un proces de reindustrializare a României? Rămânerea în cadrul Uniunii Europene blochează sau încurajează acest proces de reindustrializare. Cu sau fără folosirea monedei comune, Euro? Există o bază politică și sociologică, demografică și morală pentru a construi o uniune a țărilor mici și mijlocii, cu excluderea țărilor mari și imperiilor, pentru o federație a țărilor europene care să cuprindă Ungaria, Slovacia, Croația, Cehia, Slovenia, Serbia, Muntenegru, Albania, Grecia, Cipru, Turcia, Georgia, Armenia prin care împreună să se opună expansionismului imperial rus sau american și să colaboreze liber pentru a lupta contra noului colonialism.

Propuneri

Pentru a iniția o reindustrializare a României și a restabili controlul național asupra economiei, un partid suveranist ar putea lua în considerare următoarele măsuri:

1. Reformarea politicilor fiscale și de investiții
Stimulente fiscale: Oferirea de stimulente fiscale substanțiale pentru industriile cheie (de exemplu, energie, industria grea, producție de bunuri strategice) ar putea încuraja investitorii locali și străini să deschidă sau să relocheze fabrici în România.
Fonduri naționale pentru investiții: Crearea unui fond suveran național pentru finanțarea unor proiecte mari de infrastructură industrială. Acesta ar putea atrage capital din diaspora românească, oferind dobânzi competitive și securizate de stat.
Achiziții publice prioritare: Încurajarea unei politici de achiziții publice orientate către companiile românești sau producătorii locali, mai ales în sectoarele de infrastructură și energie.
2. Politici de formare profesională și educație tehnică
Investiții în educație tehnică și vocațională: Parteneriate între guvern și sectorul privat pentru a pregăti forță de muncă în industriile manufacturiere, energetice și IT.
Centru de excelență în cercetare și dezvoltare: Dezvoltarea unui ecosistem pentru inovație tehnologică, în colaborare cu universități și companii private, care să sprijine crearea de soluții și produse noi, axate pe industria grea, energie regenerabilă și digitalizare.
3. Consolidarea capacității de producție în sectoarele strategice
Resurse naturale: Prioritizarea exploatării resurselor naturale naționale, cum ar fi mineralele rare, gazele naturale și resursele forestiere, cu scopul de a sprijini o bază industrială locală.
Industria energetică: Încurajarea independenței energetice prin investiții în surse de energie regenerabilă, dar și prin relansarea energiei nucleare și hidroenergetice.
4. Limitarea monopolurilor străine
Controlul capitalului străin în sectoare esențiale: Limitarea procentajului deținut de investitorii străini în companiile din sectoarele strategice și încurajarea capitalului național să dețină majoritatea.
Parteneriate strategice: În locul privatizărilor, România ar putea implementa parteneriate de tip public-privat, în care statul deține o poziție majoritară.
5. Rolul Uniunii Europene în Procesul de Reindustrializare
Pro și contra UE: Rămânerea în cadrul Uniunii Europene poate aduce atât avantaje, cât și constrângeri. Politicile UE susțin digitalizarea și tranziția verde, care ar putea sprijini anumite inițiative de reindustrializare. Totuși, politicile stricte privind competiția și piața liberă pot limita subvențiile și susținerea statului pentru anumite sectoare. Dacă România rămâne în UE, va trebui să respecte reglementările europene privind ajutorul de stat, ceea ce poate limita intervenția directă a statului în industrii.
Moneda comună (Euro): Adoptarea Euro poate aduce beneficii prin stabilitate și acces mai ușor la capital european, dar ar putea reduce competitivitatea exporturilor românești. România poate continua reindustrializarea și fără adoptarea Euro, păstrând flexibilitatea monetară prin politica Băncii Naționale.
6. Formarea unei Federații de State Mici și Mijlocii în Europa de Est
Argumente pro: O uniune a țărilor mici și mijlocii ar putea crea o platformă comună de negociere în fața marilor puteri și ar putea susține o politică economică și de securitate unitară. O astfel de federație ar putea sprijini reindustrializarea prin politici comune de investiții, standarde de producție și politici de mediu, creând o piață comună mai favorabilă țărilor cu economii emergente.
Provocări: Realizarea unei astfel de uniuni ar necesita o coordonare politică puternică și o viziune comună, care să fie acceptată de toate statele implicate. Diferențele culturale, istorice și interesele specifice fiecărei țări pot reprezenta un obstacol.
Rezistență față de imperialism și colonialism: Cooperarea între statele mici și mijlocii ar putea asigura o poziție unitară față de presiunile externe, fie că vin din partea Rusiei, Statelor Unite sau a altor entități economice dominante, promovând politici economice suverane și controlul asupra propriilor resurse.
În concluzie
Un proces de reindustrializare și dezvoltare a unei economii suverane este un obiectiv ambițios, dar realizabil. Rămânerea în cadrul UE poate fi o alegere strategică, iar colaborarea între statele mici și mijlocii poate crea o putere economică și politică unificată, capabilă să își susțină interesele proprii.

Dan Culcer
écrivain, journaliste, traducteur-interprète