25 de ani de independență și de jecmăneală

de Victoria Popa 15.10.15

Basarabeanul Adrian Borș este unul din miile de studenți basarabeni care şi-au făcut studiile în România cu susținerea guvernului român. Cunoștințele temeinice însuşite la facultate în domeniul medicinei și condițiile de trai din România l-au determinat să rămână acolo. A întemeiat o familie, a deschis un cabinet medical de ginecologie cu specializarea în Fertilizarea in Vitro (FIV). De 22 de ani duce un trai bun dincolo de Prut. Din anul 2009 până în prezent, în urma tratamentelor efectuate la acest centru, s-au născut aproximativ 400 de bebeluși, în România, dar și în alte state. Deși locuiește în România este la curent cu tot ceea ce se întâmplă în R. Moldova, unde revine foarte des. Este pentru unirea R. Moldova cu România, pentru că asta ar duce la un trai bun, stabil pentru basarabeni și pentru minoritățile naționale, care nu ar trebui să se opună unificării, pentru că ar avea doar de câștigat.

Face parte din prima promoție care a susținut bacalaureatul în Republica Moldova, la Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Chișinău. După liceu a mers să-și facă studiile în România din proprie inițiativă, pentru care părinții l-au susținut. Astfel, în anul 1994, a fost înmatriculat la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca. A considerat plecarea în România o provocare pentru a se maturiza și a se afirma ca persoană independentă.

Discriminat de propriul stat

Nu i-a fost greu să se încadreze în societatea românească. S-a integrat ușor, cu problemele inerente unui loc nou. Este de părerea că te integrezi pe atât de ușor pe cât de deschis ești față de societatea și țara în care ai ajuns. „Dacă vii cu deschidere și spirit pozitiv, ceilalți vor simți asta și vor reacționa la fel de pozitiv și, invers, dacă ești suspicios, negativist, vei primi în schimb același tratament”, susține basarabeanul.După încheierea studiilor, la angajare, a fost discriminat de propriul stat. Prima tentativă de angajare a fost după finalizarea facultății, când a încercat să-și continue rezidențiatul în România. „Am fost discriminat de propriul stat – R.Moldova. Pe atunci, în 2001, au venit comuniștii la putere și au blocat relațiile cu România, inclusiv pe colaborarea în acceptarea rezidenților din R. Moldova. Un an nu am avut acces de a intra la rezidențiat. A fost nevoie de redobândirea cetățeniei române și apoi concurarea pe locurile de rezidențiat generale din România”. Afirmă că facultatea de medicină din Cluj-Napoca i-a oferit cunoștințe bune și temeinice. Acolo a învățat cum trebuie să fie respectat pacientul, dar și medicul. „În Basarabia, ca reminiscență a sistemului sovietic, lipsește acest respect față de medic”. Ulterior, şi-a continuat rezidențiatul la Iași, la Maternitatea „Cuza-Vodă”, unde a primit „virusul” cu cea mai frumoasă parte a ginecologiei, și anume tratarea infertilităţii și reproducerea umană asistată.

Primul centru FIV în Moldova românească

„În acel moment, nu exista nicio clinică de fertilizare in vitro în toată zona Moldovei. Am avut ambiția să înființez primul centru de acest fel. L-am lansat în anul 2006, la Iași, la început ca o clinică de ginecologie, pentru ca, ulterior, să amenajez primul centru de FIV deja în anul 2009”, mărturiseşte Adrian Borș.De atunci, în urma tratamentelor efectuate la acest centru, s-au născut aproximativ 400 de bebeluşi, în România, dar și în alte state – Italia, Anglia, Suedia, Germania, R. Moldova, Grecia, Spania etc. În prezent, centrul FIV din Iași dispune de toate metodele moderne care se aplică în lume. „Aceste rezultate nu ar fi fost posibile fără o echipă complexă de specialiști, inclusiv colegi originari din Basarabia.

 

 

Embriologul-şef fiind Maria Butnaru, fiica renumitului profesor în imagistică din R.Moldova, Vasile Țurcanu.L-a întrebarea ce-i trebuie unui basarabean ca să se integreze la muncă în România, medicul mi-a răspuns că are nevoie de cetățenie română, dar mult mai important este să fie calificat într-o anumită meserie, să fie deschis față de statul care îl primește și să fie corect cu oamenii din jur.„Sunt mulți basarabeni de succes în diverse domenii în România, care au renume aici de oameni talentați, corecți și harnici”. Are o familie frumoasă. Soția sa, Ada, este economistă. A cunoscut-o în timpul facultăţii, la Cluj. Este olteancă. Împreună cresc două fetițe, de opt ani – Andreea, și de trei ani – Alexandra. Prima fetiță este pasionată de dans și pictură. Are succese, fiind câștigătoare la numeroase concursuri naționale de dans sportiv.

Dor și durere pentru Basarabia

Nu a avut gânduri de a pleca din România. „Mi-a plăcut și îmi place România. Poate dacă aș fi mai practic, și mai ales gândindu-mă la copii, ar fi tentant să plec în Occident, așa cum au făcut și alți colegi”.În timpul aflării sale în România a avut numeroase cursuri și stagii de pregătire profesională în străinătate în Irlanda, Anglia, Italia, Spania, Olanda, Turcia. A studiat în clinici cu renume, de unde a „furat” secretele meseriei sale pe care o consideră frumoasă, dar și complexă. „De asemenea, menționez, și nu la urmă, stagiul realizat la Institutul Mamei și Copilului de la Chișinău, unde, prin bunăvoința profesorului Veaceslav Moșin, am avut acces să văd minunile realizate acolo la centrul de planificare a familiei”.Revine acasă, în Basarabia, o dată pe lună. Vine de fiecare dată cu plăcere și cu nostalgie. Vine să-și viziteze părinții, rudele și prietenii. „Nu m-am rupt nicio clipă de realitatea de la Chișinău. Sunt conectat la știrile de acolo, din păcate, în ultimul timp tot mai pesimiste și mai triste”.S-ar întoarce în statul unde a crescut, doar ca investitor, dacă s-ar crea condiții pentru a investi, „prin asta înțeleg un cadru juridic care să-l protejeze pe investitorul corect. Pentru asta în primul rând ar trebui să funcționeze instituțiile de drept care să elimine coruptia, așa cum o face DNA-ul din România”.

25 de ani de independență și de jecmăneală

Medicul spune că traiul basarabean se diferenţiază de traiul românesc, și diferența se poate vedea cu ochiul liber și e legată nu numai de venitul realizat, dar și de funcționarea unor insitutii de bază într-un stat, cum este justiția, sănătatea, învăţământul. „Dar poate cel mai important este lipsa de speranță și viitor care apasă mai ales pe cei tineri și cu inițiativă din R. Moldova. În România de bine, de rău, cu mici devieri, cursul este unul clar: în marea familie europeană”, susține Adrian Borș.Basarabeanul este pentru UNIREA celor două maluri ale Prutului, pentru că, „dacă s-ar produce Unirea, ar aduce în prima etapă eliminarea unei clase politice corupte și antipopulare din R.Moldova, care de 25 de ani se ocupă doar cu jaful populației sărăcite din Basarabia. Anume această clasă și este cel mai mare opozant al Unirii. În al doilea rând, Unirea ar aduce și un trai mai bun și mai stabil pentru basarabeni și nici minoritățile nationale nu ar trebui să se opună, drepturile acestora sunt respectate după toate standardele europene, iar minoritatea maghiară o poate confirma prin prezența succesivă la guvernare”.