CD
1.735 aprobate
denitsoc@gmail.com
108.231.169.110
Se pare totusi ca Conferinta dela Casablanca din 14-24 ianuarie 1943 a stabilit „predarea neconditionata”, doar pentru Germania, Italia si Japonia, tarile Axei. Definitia predarii neconditionate vine de la Ulysses Grant, generalul american care a distrus sudul Statelor Unite la propriu in 1865.
De acea incercarile secrete ale germanilor de a ajunge la o pace cu aliatii trebuiau sa includa si anihilarea lui Hitler- „Hitler trebuia sa dispara”.
Cinismul criminal al lui Grant a trecut prin istorie si la atins si pe presedintele SUA, Roosevelt bine captusit de consilierii evrei, specialisti ai vendetei eterne.
Churchil ar fi vrut totusi sa patreze armata germana functionabila si sa o reorienteze impotriva URSS, care dupa parerea cabinetului sau „stiau” ca rusii vor navali curand in Europa si trebuiau respinsi dincolo de Urali. Tot asa o spun azi si sefii UE. Iata insa ca din 1943 si pana azi rusii nu l-au confirmat inca pe Churchil dar le-ar putea trimite totusi o ALUNA- Oreshnik in City of London, asa cum merita si sa se termine odata cu proorocirile razboinice ale elitei financiare care isi realizeaza profiturile cele mai mari din razboaiele care nu mai contenesc.
Sa ne rugam pentru pace, Domnul sa ne ocroteasca.
Distribuie!
2 Comments
Comenteaza
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
ȘOC CUANTIC TERIFIANT
– Procesorul din China depășește limitele cu un cvadrilion și aruncă Google în criza globală
De Noah Bennett – https://www.theinteldrop.org/2025/08/25/terrifying-quantum-shock-chinas-processor-leaps-1-quadrillion-beyond-limits-and-throws-googles-willow-into-global-crisis
Calculul cuantic a atins o piatră de hotar fără precedent cu procesorul Zuchongzhi 3.0 din China, care funcționează la viteze de un cvadrilion de ori mai rapide decât supercomputerele de top de astăzi, având implicații semnificative pentru viitorul tehnologiei și dinamica puterii geopolitice.
Calculul cuantic a trecut o nouă frontieră odată cu dezvăluirea procesorului Zuchongzhi 3.0 de către Universitatea de Știință și Tehnologie din China (USTC).
Se pare că acest procesor funcționează la viteze de un cvadrilion de ori mai rapide decât cele mai avansate supercomputerele disponibile astăzi. O astfel de dezvoltare revoluționară marchează o piatră de hotar semnificativă în domeniul tehnologiei cuantice, stabilind un nou standard pentru viteza și eficiența de calcul. Deși implicațiile acestui salt tehnologic sunt vaste, acesta poziționează în primul rând China ca un jucător formidabil în cursa continuă pentru supremația cuantică.
Mecanica Qubiților Supraconductori
Procesorul cuantic Zuchongzhi 3.0 este o minune a ingineriei, utilizând 10⁵ qubiți transmoni aranjați strategic într-o rețea de 15×7. Acești qubiți sunt fabricați din materiale supraconductoare precum tantalul și niobiul, care sporesc rezistența procesorului la zgomot – un factor critic în calculul cuantic. Trecerea la 10⁵ qubiți de la cei 66 ai predecesorului său semnifică un salt extraordinar înainte.
Qubiții supraconductori sunt esențiali în atingerea obiectivului mult dorit al supremației cuantice, unde computerele cuantice pot depăși supercomputerele clasice în sarcini specifice. Timpul de coerență al acestor qubiți, sau durata în care își pot menține starea cuantică, este esențial pentru efectuarea de calcule complexe. Zuchongzhi 3.0 prezintă o coerență avansată și o fidelitate a porților, fidelitatea porții cu un singur qubit ajungând la 99,90% și fidelitatea porții cu doi qubiți la 99,62%. Aceste valori sunt comparabile cu tehnologiile de vârf, precum cipul Willow de la Google, indicând un pas semnificativ către calcule cuantice fiabile.
Evaluarea supremației cuantice prin teste de performanță
Pentru a-i valida performanța, procesorul Zuchongzhi 3.0 a fost supus testului de eșantionare a circuitelor aleatorii (RCS), un test standard în calculul cuantic. Acesta a finalizat sarcina în doar câteva secunde, o performanță pentru care cipul Sycamore anterior de la Google a necesitat mult mai mult timp pentru a o realiza. Această demonstrație subliniază progresele realizate de echipa USTC în propulsarea capacităților de calcul cuantic.
Deși rezultatele sunt impresionante, este esențial să recunoaștem că testele de performanță RCS sunt adaptate pentru a valorifica avantajele cuantice. Pe măsură ce algoritmii de calcul clasici evoluează, aceștia pot reduce decalajul de performanță cu metodele cuantice. Cu toate acestea, realizările Zuchongzhi 3.0 evidențiază potențialul procesoarelor cuantice de a aborda probleme complexe din lumea reală, marcând zorii unei noi ere de calcul.
Inovații în inginerie și design
Performanța remarcabilă a Zuchongzhi 3.0 este atribuită unei serii de inovații inginerești. Îmbunătățirile de design includ tehnici de fabricație îmbunătățite care optimizează structurile de qubit. Aceste structuri sunt create folosind tantal și aluminiu, lipite printr-un proces sofisticat de tip flip-chip cu bump de indiu, care sporește precizia și minimizează contaminarea.
Astfel de progrese inginerești sunt cruciale în depășirea provocărilor legate de corecția erorilor cuantice și fidelitatea porților. Prin atingerea unei fidelități mai mari în operațiunile cu qubit, procesorul minimizează erorile, sporind precizia de calcul. Aceste îmbunătățiri sunt vitale, deoarece aduc perspectiva aplicațiilor practice de calcul cuantic mai aproape de realitate.
Calea de urmat a calculului cuantic
Dezvoltarea procesorului Zuchongzhi 3.0 este o piatră de hotar esențială în urmărirea supremației calculului cuantic. Pe măsură ce procesoarele cuantice evoluează, acestea promit impacturi transformatoare în diverse domenii, inclusiv criptografia, produsele farmaceutice și probleme complexe de optimizare. Cu toate acestea, calea de urmat este plină de provocări, cum ar fi îmbunătățirea scalabilității, îmbunătățirea timpilor de coerență și integrarea acestor procesoare cu tehnologiile existente.
Efortul neobosit de a extinde orizonturile calculului cuantic ridică întrebarea: Cum vor redefini aceste descoperiri tehnologice peisajul tehnologiei și al societății în anii următori?
Călătoria către valorificarea deplină a potențialului calculului cuantic abia începe, iar implicațiile sale sunt preconizate a fi atât profunde, cât și de anvergură.
Acest articol se bazează pe surse verificate și este susținut de editoriale de tehnologii.
SUMMITUL OCS 31 AUGUST – 1 SEPTEMBRIE
Peste 20 de șefi de stat și reprezentanți ai organizațiilor internaționale vor participa la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS) ce are loc la Tianjin, China. Președintele rus Vladimir Putin va călători la summit în perioada 31 august – 3 septembrie, la invitația lui Xi, doua zile in plus.
Sunt așteptați, de asemenea, șefii de stat din Belarus, India, Iran, Kazahstan, Kârgâzstan, Pakistan, Tadjikistan, Uzbekistan, Mongolia, Azerbaidjan, Armenia, Cambodgia, Maldive, Nepal, Turcia, Egipt, Turkmenistan, Indonezia, Laos, Malaezia și Vietnam.
Liderul Rusiei si cel al Armeniei au aranjat de o intrevedere privată la acest summit. Deocamdată liderul Azerbaidjanului nu s-a anuntat sa fie dispus sa aibe vre-o intrevedere privată.
Liderii, Consiliului Șefilor de Stat vor trece în revistă realizările OCS, vor contura traiectoria viitoare a organizației și o vor îndruma spre obiectivul său de a construi o comunitate regională din ce în ce mai unită, cu un viitor comun, pentru a consolida cooperarea în domeniul securității.
Organizația de Cooperare de la Shanghai (OCS) este o organizație eurasiatică politică, economică și de securitate internațională formată din zece state membre. A fost înființată în 2001 de Republica Populară Chineză, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia, Tadjikistan și Uzbekistan. În iunie 2017, s-a extins la opt state, inclusiv India și Pakistan. Iranul s-a alăturat grupului în iulie 2023, iar Belarus în iulie 2024. Mai multe țări sunt implicate ca observatori sau parteneri de dialog.
Parteneri: Sri Lanka, Turcia, Cambodgia, Azerbaidjan, Nepal, Armenia,
Egipt, Quatar, Arabia Saudită, Kuweit, Maldive, Mayamar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain.
Parteneri de dialog: Siria, Israel, Irak, Laos
Observatori: Bangladesh, Algeria, Mongolia.
In 2011 Vietnamul a cerut să fie admis ca observator.
Este cea mai mare organizație regională din lume în ceea ce privește sfera geografică de acoperire și populația, acoperind aproximativ 24% din suprafața totală a lumii, 65% din Eurasia și 42% din populația lumii.
Începând cu 2024, PIB-ul său nominal combinat, bazat pe PPC, cuprinde aproximativ 36% din totalul mondial.
OCS este succesorul celor Cinci de la Shanghai, formate în 1996 între China, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia și Tadjikistan. În iunie 2001, liderii acestor națiuni și ai Uzbekistanului s-au întâlnit la Shanghai pentru a anunța o nouă organizație cu o cooperare politică și economică mai profundă.
OCS este guvernată de Consiliul Șefilor de Stat (HSC), organul său decizional suprem, care se întrunește o dată pe an. Organizația conține, de asemenea, Structura Regională Antiteroristă (RATS). Organizația de Cooperare de la Shanghai este un loc bun pentru proiectarea unui nou sistem bancar independent de sistemele bancare internaționale, problema aranajata destul de bine acum de BRICS.
Organizatia este in continuă crestere si in acelasi timp se poate vedea o intărire a fortei de securitate a membrilor prin ajutorare si parteneriat.
Fără a face declaratii sterne organizatia are importanta ei doar prin faptul că există in formula ce o face de temut si admirat in acelasi timp. Calitatea de mebru este acordată după o precumpănire atentă si indelungată ca să asigure omogenitatea politică a organizatiei, căci spre deosebire de BRICS, OSC este si politică.
Să spearăm că după summit organizatia va da un comunicat de importantă geopolitică pe care să-l cunoastem si noi.