„Orice am hotărî noi, tot nu s-ar putea impune ca o lege dacă nu am consulta firea limbii noastre, limba să ne fie dascăl ca să ne impună nouă ortografia, iar nu noi să i-o impunem ei.“
Ion Heliade Rădulescu
„Regulile ortografice s-ar putea scoate din natura limbii române înseşi, pentru ca fiecare român să o poată executa fără a avea nevoie a cunoaşte alte limbi.“
Analele Societăţii Academice Române
tom I, p. 199
„Datoria lingvistului este să se transpună în mentalitatea subiectului vorbitor.“
Sextil Puşcariu
„Lingvistul care vrea să cunoască organizaţia adevărată a limbii sale materne (s.n.) trebuie să se dezbare de concepţiile aprioristice ale gramaticii clasice şi să caute să proiecteze pe ecranul conştientului procesul care se desfăşoară atunci când, în mod inconştient, în cali¬tate de subiect vorbitor îşi rânduieşte materialul lingvistic.“
Sextil Puşcariu
„Lingvistica trebuie să scoată din tot acest material lumini pentru caracterologia diferen¬ţială a limbilor şi mai ales pentru această problemă capitală: scoaterea la iveală a pute¬rilor creatoare manifestate în acest sistem de simboluri care este limba maternă“ (s. n.).
D. Caracostea
„… ceea ce se numeşte atât de searbăd gramatica unei limbi este de fapt depozitara unei forme a gustului naţional.“
D. Caracostea
„Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră. Precum într-un sanctuar reconstituim piatră cu piatră tot ce a fost înainte – nu după fantezia sau inspiraţia noastră momentană, ci după ideea în genere şi în amănunt care a predominat la zidirea sanctuarului, astfel trebuie să ne purtăm cu limba noastră românească.“
Mihai Eminescu
„Această parte netraductibilă a unei limbi for¬mează adevărata ei zestre de la moşi-strămoşi, pe când partea traductibilă este comună gân¬dirii omeneşti în genere. Precum într-un stat ne bucu¬răm toţi de oarecare bunuri, care sunt a tuturor şi a nimănui – uliţe, grădini, pieţe, tot astfel şi în republica limbilor sunt drumuri bătute care sunt a tuturor. Adevărata avere proprie o are însă cineva acasă la sine; iar acasă la dînsa limba românească este o bună gospodină şi are multe de toate.“
Mihai Eminescu
„Dacă în limbă nu s-ar reflecta chiar caracterul unui popor, oare s-ar fi născut atâtea limbi pe pământ?“
Mihai Eminescu
„Limba românească e la sine acasă o împără¬teasă bogată căreia multe popoare i-au plătit dare în metal aur pe când ea pare a nu fi dat nimănui nimic. Dar metalul aur ea l-a tipărit în tiparul ei propriu şi e azi al ei pentru că totul poartă efigia ei neschimbată, neschimbabilă chiar.“
Mihai Eminescu
„Limba românească este organul prin care neamul românesc îşi cunoaşte fiinţa sa proprie, organul prin care acest neam moşteneşte avutul intelectual şi istoric al strămoşilor lui.“
Mihai Eminescu
La intrarea in masonerie , ucenicului i se recomanda studierea unor asa zise ” sapte arte liberale”. Prima arta este gramatica. E bine de stiut limba, dar ..verba volens scripta manet. Limbile astea sunt medii vibrationale de transmitere a informatiilor si influentare a auditoriului, un soi de descantece , in engleza i se zic si spell, adica blestem sau cursa . Limbile au diferite scopuri , unele triviale, altele politice , altele tehnice , altele juridice. pentru a nu se crea confuzii sau scris diferite acorduri sociale, s-au scris Dictionare , dar totusi coruperea limbilor este o practica frecventa. In America si Canada exista manuale , legi si precedente care obliga vorbitorii si initiatorii legilor si contractelor sa se exprime clar fara echivoc si sa puna in document si informatii gramatico-lingvistice interpretative ai anumitor termeni juridici . Asa ca fapt divers, un simplu exemplu , un limbaj juridic termenul copil inseamna bastard. Corect este progenitura. E un domeniu fascinant.