Prin desfiinţarea S.I.I.J. se doreşte, din nou, controlul asupra Justiţiei

Prin desfiinţarea S.I.I.J. se doreşte, din nou, controlul asupra Justiţiei
Dana Gîrbovan, magistrat 29 Decembrie 2019
SIIJ-Dana Girbovan

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (S.I.I.J.) este singură structura de parchet complet în afară controlului politic. Acesta e motivul pentru care politicul dorește cu ardoare desființarea sa. Șefii P.I.C.C.J., ai D.N.A. .și ai D.I.I.C.O.T., precum și șefii de secție ai acestora, unde se vor întoarce dosarele cu magistrați dacă S.I.I.J. va fi desființată, sunt numiți politic, de către Președintele României la propunerea Ministrului Justiției.

Este inadmisibil că se ignoră ostentativ motivul principal pentru care S.I.I.J. a fost creată: modul în care dosarele cu magistrați erau instrumentate, în special de către D.N.A., devenise o presiune reală asupra judecătorilor. Este deja de notorietate că în repetate rânduri procurori D.N.A. au anchetat judecători pentru că nu au fost de acord cu soluțiile pronunțate, că au încălcat secretul deliberarii judecătorilor, că au deschis din oficiu dosare judecătorilor și le-au ținut deschise cu anii. În fostul C.S.M., de exemplu, aproape toți membrii aveau dosare la D.N.A. Raportul Inspecției Judiciare – și el ingnorat, în ciuda faptului că a fost validat de Plenul C.S.M. – este dovadă clară în acest sens.

Este inadmisibil că nu se discuta despre motivele pentru care o parte importantă a judecătorilor au susținut înființarea S.I.I.J., iar explicația nu poate fi decât una singură: se dorește revenirea la vechile practici de presiune asupra judecătorilor și, implicit, de control asupra justiției. În ceea ce privește Memorandumul elaborat de Ministerul justiției, nu doar că acesta ignoră opiniile exprimate de judecătorii Înaltei Curți de Casatiei și Justiției, ai Curții de Apel București – judecătorii care simt cel mai puternic presiunile, având competență în dosare ce vizează politicienii de la vârful puterii – sau ai altor curți de apel din țară, dar prezintă trunchiat și, punctual, chiar eronat poziția Comisiei de la Veneția cu privire la S.I.I.J.

Comisia de la Veneția apreciază modalitatea de numire a procurorilor în nouă secție: „Este vorba în special de implicarea C.S.M. în numirea procurorului șef al Secției, precum și a procurorilor din cadrul Secției, prin intermediul unui concurs de proiecte organizat de o comisie specială înfiintată în cadrul Consiliului. Același mecanism este preconizat și pentru revocare. Participarea plenului (i.e. judecători și procurori) este importantă întrucât Secția, deși va fi condusă de un procuror șef, va investiga atât procurori cât și judecători.
86. De asemenea, indicarea cu precizie în legii a criteriilor (inclusiv cel puțîn 18 ani vechime în funcția de procuror) și a condițiilor procedurale pentru selectarea celor mai buni candidați asigură câteva garanții importante de calitate și, să sperăm, de imparțialitate pentru numirile în această secție sensibilă”.

Cu toate că implicarea Plenului C.S.M. este explicată și lăudată de Comisia de la Veneția, acest argument – al implicării Plenului – este folosit de ministrul justiției Cătălin Predoiu că motiv de desființare a S.I.I.J. De asemenea, experții Comisiei de la Veneția recomandă expres Guvernului să „Regândească propunerea de înființare a unei structuri de parchet separate pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori; recurgerea la procurori specializați, combinată cu mecanisme procedurale de protecție efective, pare o alternativă adecvată în această privintă”. Or, Guvernul nu își propune să „regândească” nimic, cu atât mai mult să vină în contrapondere cu mecanisme procedurale de protecție efectivă, ci pur și simplu dorește desființarea S.I.I.J. și revenirea la status quo-ul inițial, adică la presiunile asupra judecătorilor.