Primul comentariu la

 

„Testamentul politic” al lui Ion Iliescu.

 

Acest text al domnului Ion Ilescu, adresat „prietenilor” săi din PSD zilele trecute, va conta vreodată ca document istoric. Mă atârn și eu de acest text, cu câteva considerații care, în felul acesta, au o minimă șansă de a înfrunta veșnicia!…

Mă leg, pentru început, de fraza PSD este partidul Revoluției, prin filiația FSN-FDSN-PDSR-PSD. Prin Revoluție, România a făcut cea mai radicală ruptură de comunism din Estul Europei.” Și mă minunez că după 25 de ani, domnul Iliescu mai crede că găsește fraieri care să-l mai creadă că a fost „Revoluție”, scris cu majusculă, așa cum se scria odinioară Marea Revoluție din Octombrie! Despre care azi toată lumea știe că a fost o cacealma sinistră, o diversiune teroristă, o minciună sângeroasă, care a făcut milioane de victime! Zeci de milioane de victime, pe toată planeta!

Revoluție, da, a fost, pe stradă, acolo unde a curs sânge nevinovat și inocent, al unor copii care au ieșit cu mâinile goale să înfrunte „teroriștii” lui Sergiu Nicolaescu! Un paranoic care a fost mâna dreaptă a dlui Ion Iliescu multă vreme!

Dar afacerea la care a participat Ion Iliescu & comp. Petre Roman, Brucan etc., numai revoluție nu a fost, ci un complot ordinar, în interiorul Partidului Comunist Român și al forțelor de represiune pregătite ani îndelungați de Ceaușescu să apere „cuceririle revoluționare ale clasei muncitoare”! Cu toții l-au trădat pe Ceaușescu și nu numai pe Ceaușescu, cu gândul că-i vor lua locul! În mod special Ion Iliescu a fost convins că, de va reuși „revoluția”, vă ajunge secretar general al PCR! Funcție pe care a râvnit-o și care, într-un fel, i se și cuvenea, încă de pe când era mare șef peste tineretul comunist din România…

Vorbesc în perfectă cunoștință de cauză, căci am fost invitat să particip la complot!  Încă din februarie 1989! Repet: am fost invitat să particip la complot! Probabil pentru că în mai multe ocazii am criticat politica PCR pe față, la adunări ale scriitorilor sau în adunările lunare de partid de la Universitate! Am criticat în nenumărate rânduri, iar de lăudat ce se întâmpla, așa cum lăudau atâția, nu am lăudat niciodată! Întruneam condițiile, se vede treabă, ca să iau parte la ce urma să se întâmple!

Invitația mi-a fost făcută de Aurel Dragoș Munteanu… Un ins pe care nu aveam cum să nu-l refuz. Ne detestam reciproc și fără cuvinte… Ne erau suficiente privirile! Poate că dacă emisarul invitației ar fi fost o persoană mai agreabilă, aș fi acceptat!… Așa însă, am refuzat! Din motive extrem de subiective!…

Am fost sigur că ideea de a fi invitat să particip la decapitarea Țării nu putea veni de la ADM. După 1990 am fost mereu curios să aflu cine o fi avut ideea!… N-am aflat nici până azi!…

Așa că, domnule Iliescu, nu mai faceți asemenea declarații publice! Sunt din ce în ce mai jenante!… Sunt zeci, sute de dovezi că a fost un complot, ba chiar unul cu susținere internațională! KGB, Mossad, CIA etc. Nu mai era nevoie și de dovada mea, dar am pomenit-o, și o leg de încă un detaliu din propria mea experiență nemijlocită, ca să nu zic viață! Voi pomeni de acest detaliu într-un comentariu ulterior!

Las deoparte ce s-a întâmplat „în stradă”: ieșirea la sacrificiu a zeci de mii de români, mii dintre ei copii! Este partea frumoasă, care merită salvată de la uitare, dar și de la încercarea unora de a o adăuga, de a o atașa la mizeria manevrelor criminale desfășurate în acele zile și în anii ce au urmat! „Revoluția furată” este un mare adevăr!…

Ion Iliescu poate fi privit și ca o figură tragică a istoriei: a ținut toată viața să ajungă secretar general al PCR, eventual și președinte, după modelul lui Nicolae Ceaușescu! A fost în stare să facă moarte de om pentru asta! S-a visat mereu în funcția supremă într-un stat comunist!… Iar când a ajuns unde și-a dorit: primul om din statul numit România, a aflat că PCR trebuie desființat, iar economia socialistă înlocuită cu una capitalistă, întemeiată pe proprietatea și inițiativa individuală etc., etc.

Nimeni nu uită prima declarație a lui Ion Iliescu, din 22 decembrie 1989, despre binefăcătorul său, care nu merita nicio prețuire, merita împușcat câinește, căci „întinase idealurile socialiste”!(Citez din memorie) Se înțelegea clar că Ion Iliescu și ai săi vor repune în drepturi aceste idealuri, că le vor da toată cinstirea cuvenită, că se va dedica Ion Iliescu acestor idealuri în zilele și anii ce vor urma! Cum să nu-l aplauzi?!

Mă întreb când oare i s-a comunicat lui Ion Iliescu și de către cine sau cum a aflat domnia sa că în partea a doua a filmului nu va mai fi vorba de niciun comunism, nici măcar de unul „cu fața umană”!… Cert este că Ion Iliescu nu a suferit deloc din această pricină, a abandonat idealurile nobile ale tinereții sale revoluționare și s-a adaptat mintenaș la noile realități fără nicio greață! Mai ales după ce mentorul său Gorbaciov a ieșit din joc!

Despre ce „ruptură de comunism, cea mai radicală” din toată comunitatea de state comuniste, mai vorbește Ion Iliescu?!

Ce s-a întâmplat după 22 decembrie 1989 nu se poate defini în termeni ideologici, domnule Iliescu! Nu este nici ruptură de comunism, nici instaurarea unui regim nou, capitalist sau neo-liberal ori altfel numit! Ceea ce a urmat nu poate fi definit în termenii filosofiei politice, ai ideologiilor concurente la guvernarea popoarelor! Aceste ideologii fac promisiuni, de cele mai multe ori mincinoase, dar promisiuni, pe care unii le cred mai mult, alții mai puțin! Iar ce a urmat după 22 decembrie 1989 a fost ceva de neînchipuit! A urmat ceva la care nimeni nu s-a gândit că este posibil ca plan de guvernare, ca proiect de țară: nu a urmat privatizarea și dez-etatizarea economiei, așa cum s-au numit legile și intențiile afișate, ci a urmat un proces care nu are nume în tratatele de politologie: a urmat distrugerea, distrugerea metodică a economiei românești, distrugerea României!…

Nu devalizarea, nu fraudarea, ci dezintegrarea și distrugerea până la dispariție a oricărei urme din ce a fost economia și avuția României!… Asta a fost ținta și aceasta este în continuare ținta actualei structuri politice! Indiferent de partid!

Evenimentele de după 1990 și până azi nu se înscriu în beneficiul niciunei teorii economice sau politice! Nu vorbim nici de o izbândă a dreptei, nici de una a stângii! Dreapta sau stânga nu mai au niciun sens și nicio acoperire în România ultimilor 25 de ani!

Singurul termen care poate încadra istoria ultimilor 25 de ani, ca un chenar funebru, este anti-românism! Ne-ați rupt de comunism ca să instaurați un regim adversar al intereselor românești elementare!

Anti-românismul nu este o ideologie politică, ci este o politică de agresiune continuă, o agresiune perfidă, bine mascată sub faldurile democrației! La nivelul persoanei, este o deformare a spiritului uman, o maladie care provoacă consecințe funeste când de ea suferă o întreagă clasă politică!

Este fără precedent ca ura împotriva poporului, a populației majoritare dintr-un stat, să devină principiu de selecție a elitei politice, a oligarhiei conducătoare! Căci asta s-a întâmplat după 1990 în toate partidele: au fost marginalizați și îndepărtați din viața politică și publică orice autentici voitori de bine pentru neamul românesc! (…În orice caz, aceasta a fost politica de cadre, în măsura în care a putut fi controlată de emanații „Revoluției”!)

Nu acuz numai FSN de această crimă! Ci toate partidele care s-au succedat pe la guvernare au avut această linie de conduită comună: ANTI-ROMÂNISMUL! Și nu  spun nici că această linie a fost imaginată și decisă de Ion Iliescu! Ci afirm că Ion Iliescu nu a avut nicio obiecție, nicio rezervă, nicio rezistență față de instituirea acestei politici criminale! Nici Ion Iliescu și nici unul dintre liderii politici declarați ca atare în mass media și alte oficine ale anti-românismului instituționalizat!

A mai fost România la discreția unor jefuitori, a unor hoți, a unor devalizatori cocoțați în fruntea Țării! Dar nu s-a mai pomenit ca hoții să fure nu ca să profite, ci ca să distrugă! Averea țării a fost înstrainată după 1990, dar nu ca să producă beneficii pentru delapidatori, ci ca să poată fi distrusă! Au furat și s-au îmbogățit, dar au distrus înzecit sau înmiit chiar față de cât au băgat în buzunar!…

Hoțul cinstit îți intră în casă și-ți fură tot ce poate căra cu el! Dacă hoțul este prins, cele furate pot fi recuperate și așa se întâmplă de cele mai multe ori! De când lumea!

Dar hoții criminali pe care „ruptura radicală de comunism” i-a adus la guvernare, ca și hoții din celelalte partide, ne-au intrat în casă și ne-au hăcuit tablourile de pe pereți, ne-au spart serviciile de porțelan, cristalurile, au distrus hainele și lenjeria din dulapuri, au făcut țăndări mobila!… Îi știm pe acești hoți mizerabili! Dar chiar dacă mâine îi vom aduce în fața justiției, de recuperat nu mai putem recupera nimic! Pentru că au furat și au distrus! Prea puțin din ce au furat au păstrat în funcțiune și în bună stare!…

Asta a fost, domnule Iliescu, în esență, ruptura de comunism pe care ați tutelat-o și de care sunteți atât de satisfăcut! Ați distrus tot ce se putea distruge din tot ce s-a construit în anii comunismului! Sau chiar și mai înainte! Ați distrus chiar și ce era pe punctul de a fi terminat, cum a fost Canalul București-Dunăre! Pe care ciclic, la 4 ani, fiecare candidat la Primăria Capitalei promite să-l reia, să-l termine! Inclusiv candidații care au susținerea politică și morală a inginerului hidrotehnician Ion Iliescu!…

Admit, ați făcut-o cu oarecare acoperire legală. Justiția noastră, pe care v-ați priceput s-o corupeți, are de ce se agăța ca să nu fie atârnați în ștreang „criminalii economici” pe care i-a adus la guvernare „Revoluția”.

Intrați pe Internet și veți găsi ușor lista a peste 1500 de fabrici, uzine și întreprinderi care au fost desființate după 1989, demolate și vîndute la fier vechi! Mormane de fier vechi!… Căci acesta v-a fost proiectul de țară: transformarea economiei românești într-un „morman de fiare vechi”! Ați reușit de minune!

…Mai sunt și altele de spus! Deocamdată atât!

Ion Coja

30 noiembrie 2014