Premierul slovac Robert Fico cere intervenția Comisiei Europene în alegerile din România: ‘Să-și asume responsabilitatea!’

Comisia Europeană trebuie să ia poziție cu privire la alegerile din România, transmite premierul slovac Robert Fico, un politician considerat de unii drept pro-rus. CE trebuie să ia o poziție cu privire la alegerile prezidențiale din România. Și să-și asume responsabilitatea pentru asta, mai transmite liderul din Slovacia. Trebuie însă precizat că CE chiar a comentat situația alegerilor din România, luni, 10 martie, instituția având următoarea precizare: „Nu există comentarii cu privire la decizia Biroului Electoral Central din România. Alegerile sunt o chestiune de competență națională. Comisia nu comentează procesul electoral din România, care este treaba autorităților române și a poporului român”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Markus Lammert, la un briefing la Bruxelles.
Dacă Comisia rămâne tăcută, așa a făcut în cazul Slovaciei, în 2020-2023. Va pune un alt cui în sicriul lipsei de încredere a Uniunii Europene.
Urmăresc principiul neamestecului în treburile interne ale altor țări. Întrucât Guvernul a vrut să mă bage în închisoare fără niciun motiv în 2020-2023, ca lider al opoziției, ca să nu pot face politică, sunt foarte sensibil la cazuri similare. CE la acea vreme și comisarii relevanți (în special comisarul Reynders) nu le păsa nimic de Slovacia. Au avut un guvern ascultător și nimănui nu i-a păsat de drepturile liderului opoziției și de natura democrației din Slovacia.

În România, după ce domnul Georgescu, un presupus candidat de dreapta și pro-rus, a câștigat șocant primul tur al alegerilor prezidențiale, Curtea Constituțională a decis anularea acestora. Candidatul a fost acuzat de diverse infracțiuni și i s-a interzis să mai candideze de către comisia electorală. Georgescu a făcut recurs la Curtea Constituțională, dar probabil fără șanse de succes.

Nu știu unde stă adevărul. Dar știu că dacă UE vrea să se salveze, ar trebui să se întrebe ce se întâmplă. Când am vrut să adoptăm un amendament la Codul Penal în această țară, CE a intrat într-o frenezie de activitate.

În România, se bănuiește că este un caz asemănător cu al nostru, iar toată lumea tace. Doar pentru că un candidat la președinție are o părere diferită de cea obligatorie, trebuie să fie eliminat? Aceasta este mai mult decât o problemă națională. Este vorba despre democrație și fața UE.

CE trebuie să ia o poziție cu privire la alegerile prezidențiale din România. Și să-și asume responsabilitatea pentru asta. Dacă domnul Georgescu este nedreptățit doar pentru că are o altă părere, trebuie să i se acorde protecție europeană.

Dacă CE este convinsă că autoritățile române fac ceea ce trebuie, trebuie să le susțină. Singurul lucru pe care CE nu îl poate face este să tacă. În caz contrar, se stabilește un precedent periculos, în care, într-o competiție democratică liberă, va fi posibil să se îndepărteze un candidat de succes pur și simplu pentru că nu este în concordanță cu opiniile sale diferite”, a transmis premierul slovac.

Curtea Constituţională a României analizează marţi, de la ora 17:00, contestaţiile referitoare la candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale din luna mai.

Una dintre sesizări este cea trimisă de Călin Georgescu către Curtea Constituţională în legătură cu decizia Biroului Electoral Central (BEC) de respingere a înregistrării candidaturii sale, acesta susţinând că, sub aspect procedural, nu au fost respectate toate condiţiile legale privind cvorumul de prezenţă, cel de vot şi procedura de desfăşurare a şedinţei.

„Pe baza şi în aplicarea acestei dispoziţii a legii, BEC a adoptat Hotărârea 1H/22.02.2025, publicată în Monitorul Oficial al României 164/24.02.2025, Partea I, prin care a reglementat, printre altele, şi procedura desfăşurării şedinţelor sale, în art. 12-15. Or, potrivit art. 17 alin. (4) din lege, hotărârile BEC adoptate pentru interpretarea unitară a legii sunt general obligatorii şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. În altă ordine de idei, potrivit art. 2 alin. (2) C. proc. civ., dispoziţiile acestui act normativ se aplică şi în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziţii contrare. Cu alte cuvinte, Codul de procedură civilă este dreptul comun în toate materiile. Faţă de cele ce preced, întrucât nu au fost respectate toate condiţiile legale privind cvorumul de prezenţă, cvorumul de vot, procedura de desfăşurare a şedinţei şi procedura de adoptare, redactare şi publicare a Deciziei 18D/09.03.2025 a BEC şi a procesului-verbal întocmit de BEC din care rezultă data şi ora afişării acesteia – procesul-verbal nefiind nici măcar semnat -, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 174 şi urm. C. proc. civ., care atrag nulitatea absolută a deciziei şi a procesului-verbal antereferite”, se menţionează în sesizarea trimisă CCR.

În consecinţă, în sesizare se solicită ca instanţa constituţională să oblige BEC la comunicarea procesului-verbal al şedinţei Biroului din data de 9 martie, în care a fost adoptată decizia şi a fost întocmit procesul-verbal atacate prin contestaţie, pentru a se putea constata şi dovedi, astfel, neregularităţile de ordin procedural care atrag nulitatea absolută a deciziei BEC.

„În pofida celor înfăţişate şi încălcând în mod flagrant legea, BEC, prin decizia de respingere a înregistrării candidaturii mele, nu a verificat, în niciun fel, îndeplinirea cumulativă, pentru candidatura mea, a condiţiilor de formă şi de fond cerute de lege şi actele adoptate în baza acesteia din urmă, mărginindu-se să precizeze că ‘nu poate da prevalenţă analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranşate deja de Curte”, spune Georgescu.

Potrivit acestuia, în întreg cuprinsul deciziei contestate, BEC a analizat „doar condiţii de fond suplimentare”, decurgând indirect din alte prevederi constituţionale decât cele la care legea însăşi face trimitere şi care au fost decelate, pe cale de interpretare, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în speţă Hotărârea 2/05.10.2024, care ar fi configurat „cadrul axiologic în care au loc alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României”. Condiţiile de fond corespunzătoare „cadrului axiologic” invocat de BEC ar presupune respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei.

„Procedând astfel, BEC nu doar că nu şi-a îndeplinit singura atribuţie în materie, consacrată de art. 17 alin. (1) lit. b) şi art. 29 alin. (l)-(3) din lege – verificarea îndeplinirii condiţiilor de formă şi de fond pentru candidatură prevăzute de lege şi actele date în aplicarea ei, dar şi-a şi substituit competenţa exclusivă a Curţii Constituţionale a României de a examina şi verifica îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate şi de fond pentru candidatura la funcţia de preşedinte al României, decurgând, pe cale de interpretare, din dispoziţii ale Constituţiei – altele decât cele la care face trimitere legea -, respectiv cele ale art. 82 alin. (2) cu privire la conţinutul jurământului de credinţă ce trebuie depus la intrarea în mandat”, se mai arată în sesizare.

Biroul Electoral Central a invalidat, duminică seară, candidatura lui Călin Georgescu la prezidenţiale.

„Biroul Electoral Central nu poate da prevalenţă analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranşate deja de Curte. De altfel, dacă Biroul Electoral Central nu ar analiza întreg contextul candidaturii, există riscul ca, în lipsa unei învestiri ulterioare a Curţii Constituţionale cu această verificare, o candidatură afectată de fundamentale carenţe să fie înregistrată şi să parcurgă întregul proces electoral, pentru ca, în final, Curtea Constituţională să fie pusă în situaţia infirmării rezultatelor sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiţii de înregistrare a acesteia”, se arăta în decizia BEC.

Conform aceleiaşi surse, candidatura lui Călin Georgescu nu întruneşte condiţiile de legalitate, întrucât acesta, „prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăşi obligaţia (…) de a apăra democraţia”, care se întemeiază pe alegeri „corecte, integre şi imparţiale”.

NapocaNews