Politica educațională xenofobă a Ucrainei

Mesaje primite

Tiberiu Tudor

lun., 26 sept., 21:41 (acum 2 zile)
către bcc: eu

Politica educațională xenofobă a Ucrainei

 

Baza legislativă a politicii  ucrainene de deznaționalizare a românilor din nordul Bucovinei, ținutul Herța, nordul și sudul Basarabiei

 

I. A doua zi după victoria “Euromaidanului” (revoluție după unii, lovitură de stat, după alții) și înlăturarea de la putere a președintelui ales, Viktor Ianukovici, la 23 februarie 2014, Rada de la Kiev a abrogat legea 5029-VI/2012 „Cu privire la principiile politicii lingvistice de stat”, conform căreia limbile minorităților naționale aveau statut de limbi regionale pe teritoriile corespunzătoare.

În 2019, în ultimele zile ale mandatului său, președintele Petro Poroșenko a promulgat noua lege, “Cu privire la asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat” ─ pas legislativ final al politicii de ucrainizare a minorităților naționale de pe teritoriul Ucrainei (detalii slide 1).

 

II. La 25 septembrie 2017, președintele Poroșenko promulgase Legea Educațieiconform căreia (art. 7) pe întreg teritoriul Ucrainei învățământul nu se va mai desfășura în limbile minorităților naționale decât la nivel preșcolar (grădinițe) și primar, în paralel cu cel în ucraineană (slide 2).

https://ciudei.files.wordpress.com/2017/11/art-7-legea-edu-ua.pdf

Reacția autorităților române (Ministerul Educației, Parlamentul, Președinția –slide 3) a fost promptă, dar lipsită de orice conținut și efect concret. Reacția Budapestei a fost și rămîne mult mai fermă (slide 4).

https://www.juridice.ro/533489/ucraina-noua-lege-a-educatiei-restrictioneaza-invatamantul-in-limbile-minoritatilor-update-reactia-mae.html

Prin eforturile unei Comisii Parlamentare, special instituite, care a funcționat pînă în 2019, România a obținut o amânare a termenului de aplicare a acestei legi.

Minoritatea tătară (300.000) beneficiază de un regim de învățământ în limba proprie mai tolerant, ea fiind declarată popor autohton (slide 2). Motivele politice ale acestei distincții în Legea Educației sunt ușor de înțeles, având în vedere că la data promulgării legii (2017) Crimeea era deja integrată (2014) în Federația Rusă.

Pe Teritoriile Românești Ocupate în urma Pactului Molotov-Ribbentrop, teritorii aflate în prezent în componența Republicii Ucraina, se află 450.000 de români (cifra susținută de autoritățile ucrainene), constituind, ca număr, a doua minoritate națională din Ucraina, după cea rusă. Românilor din Teritoriile Ocupate, la a căror cifră prezentă s-a ajuns în urma unui proces continuu de deznaționalizare și eliminare, nu li s-a aprobat  statutul de popor autohton de către Rada de la Kiev.

 

III. Hanna Novosad, ministrul Educației și Științei în administrația Zelensky ─ membru al staff-ului filialei ucrainene a Fundației Pentru o Societate Deschisă  ─ a anunțat în 2019 termenele de implementare a Legii Educației, în forma în care a fost promulgată (slide 5). Administrația Zelensky continuă politica educațională xenofobă legiferată de către Rada de la Kiev și președintele Poroșenko, în timp ce solicită asocierea la U.E. în regim de urgență.

https://www.quora.com/Recently-the-Ukrainian-Minister-of-Education-Hanna-Novosad-declared-that-from-2023-all-schools-teaching-in-minorities-languages-will-switch-to-Ukrainian-What-do-you-think-about-this-act-Is-it-a-forced-assimilation

 

IV. În conferința de presă din cadrul vizitei la București pentru a cere „arme, arme și iar arme”, Dmitro Kuleba, ministrul de Externe al Ucrainei  ─ referindu-se  la ministrul de Externe al României exclusiv în termenii „prietenul meu Bogdan” ─ a afirmat că “după victoria noastră, vom sta la masă și vom aborda aceste probleme în mod diferit din ambele părți”.

 

V. În „contrapartidă”, la 2 martie 2022, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a semnat un Ordin prin care cetățenii din Ucraina care se înscriu la studiile universitare din România beneficiază de finanțare gratuită de la bugetul de stat al României atât pentru acest an universitar, cât și pentru următorul. Prin derogare, ei nu sunt obligați să prezinte diplomele și actele de studii anterioare la înscriere, ci trebuie să le aducă până la finalizarea studiilor academice în România. (slide 6). În trei universităţi din România există predare în limba ucraineană: Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai şi Universitatea din Suceava.

https://www.edupedu.ro/ministrul-educatiei-anunta-conditiile-in-care-tinerii-din-ucraina-se-pot-inscrie-la-facultatile-din-romania-fara-acte-si-fara-taxe-ordinul-a-fost-publicat-in-monitorul-oficial

La ora actuală, în urma invaziei refugiaților ucraineni pe teritoriul României, funcționează 45 de școli și zece licee cu predare in limba ucraineană. „Întrucât numărul de cadre didactice care pot preda în limba ucraineană este insuficient, se caută printre refugiaţii din Ucraina cadre didactice care au disponibilitatea să predea tinerilor din ţara vecină”.

 

Prof. Dr, Tiberiu Tudor

 

 

 

 

 

 

 

Tiberiu Tudor

12:18 (acum 3 ore)
către bcc: eu

Dintre multele reacții primite la materialul, strict informativ, pe care l-am difuzat cu titlul  ” Politica educațională xenofobă  a Ucrainei”, unele catalogând această politică drept „genocid cultural”, îl retransmit pe cel al Doamnei Profesor Univ. Dr. Viorica Moisuc, fost senator al României și parlamentar european, autoare a mai  multor studii de specialitate și cărți despre vicisitudinile istoriei românilor din Transilvania, Basarabia și Bucovina; recent „Calvarul românilor în lupta pentru eliberare și întregire națională”  vol I (600-1916)”

–––- Forwarded message –––
From: moisuc viorica <vioricamoisuc@yahoo.com>
Date: Tue, Sep 27, 2022 at 5:34 AM
Subject: Re: Politica educațională xenofobă a Ucrainei
To: Tiberiu Tudor <ttudorfizica@gmail.com>

 

Domnule Profesor, mulțumesc pentru toate informațiile privind învățământul pentru minorități în Ucraina. Despre această situație am a spune câteva lucruri;

1/  Situația dramatică a românilor din Ucraina privitor la regimul educației școlare, intolerabilă , estre privită cu mare      „îngăduință” de autoritățile din  București. Răspunsul la întreberea „de ce ?” nu îl am. Pot să fac doar supoziții  .

2/  Dacă aici se folosește limba ucraineană în trei mari Universități, Românii din Ucraina nu beneficiază nici măcar de folosirea limbii lor într-una singură!

3/ Dacă s-ar recunoaște oficial  Românilor din Ucraina statutul de „băștinași ”, ar decurge de aici o altă abordare a chestiunii „ frontierelor” , de unde ar rezulta  multe alte abordări  diferite de natură politică, socială, culturală, administrativă. Mai mult, relațiile cu țara acestora (România)ar fi cu totul alta. În ce-i privește pe Tătari , după câte știu, nu există o „Tataria” , așa că statutul de „băștinași” în Ucraina nu înseamnă nimic.

4/  Ministrul Câmpeanu, sigur n-a făcut-o de capul lui. Banii folosiți pentru „nevoile ”  refugiaților în materie de învățământ ca și pentru alte multe „ nevoi” despre care opinia publică de la noi nu este deloc informată, se pot „vedea” în situația deplorabilă a unui mare număr de pensionari, în criza medicamentelor, în facturile  la utilități, în sărăcia ce ia proprții , etc.

5 / Pe bună dreptate omologul lui „Bogdan” îl gratulează pe acesta cu drăgălășenii,! Unde s-a mai văzut  așa o clemență , dărnicie , așa o bunăvoință  nemărginită pe spinarea propriului popor? mai mult, de nimic justificată? Cu siguranță, domnul acesta darnic și slugarnic nu l-a citit nici pe Titulescu, nici pe Litvinov! Nu are habar de istoria relațiilor dintre Moldova bătrânilor voievozi cu Ucraina, nici a celor dintre România lui Ferdinand I și Ucraina lui Racovski!

În rest, să le dea Dumnezeu acestora atâta bine și fericire câtă au dat ei românilor – singurii adevărați băștinași din Ucraina!

RăspundeRedirecționează