denitsoc@gmail.com 149.102.242.167
IMPERIALISM SI IMPERIU Imperialismul e un capitol al vocabularului modern; neologisme de specie relativ recentă sunt în majoritate formele lingvistice ce apar cu ajutorul sufismului –ism, care vine și se adaugă elementului radical al adjectivului imperial, dând astfel subiectului o valoare semantică specială, pentru a indica tendința unui Stat de a se extinde pe o arie geografică mai vastă și de a-și exercita aici dominația politică, militară și economică. Nu a trecut un secol din 1920, când Lenin nota că despre ultimele două decenii ale epocii lui, epoca relațiilor internaționale inaugurate de războiul hispano-american (1898) și de războiul anglo-bur (1899-1902), pentru a o califica, ”în publicistica, atât cea economică cât și cea politică a vechii lumi și a noii lumi va reveni mereu mai des termenul de imperialism” (1) și cita ca exemplară o operă intitulată exact Imperialism, pe care economistul englez J. A. Hobson o publicase în 1902 la Londra și la New York. Vrând astfel să indice conexiunea fenomenului imperialist cu caracteristicile sale economice fundamentale, Lenin formula celebra definiție a imperialismului ca ”eră a capitalului financiar și apoi a monopolurilor” (2). ”Un stadiu specific al dezvoltării economiei mondiale capitaliste” (3), reafirma Paul M. Sweezy. Nu pare foarte diferită față de diagnoza fenomenului imperialist făcută de conducătorul bolșevic cea a unui exponent al gândirii contrarevoluționare, contele Emmanuel Malynski, care, în aceeași epocă, definea imperialismele ca ”megalomanii naționaliste valorizate ingenios de către rapacitatea capitalistă” (4). Ele se vor găsi astfel pe un plan înclinat și vor fi atrase datorită unei conjuncturi de cauze și efecte către imperialismul politic. Astfel, la sfârșit, capitalismul internațional va conduce națiunile spre cel mai gigantic război care a existat vreodată” (5). Pe aceeași linie cu Malynski se afla și Julius Evola atunci când denunța ”contrafacerea imperialistă a ideii imperiale”, ca produs al ideologiei ”de tip naționalist, materialist și militarist” (7) sau al intereselor economice. Considerat dintr-o perspectivă pur istorică, imperialismul ar putea fi definit astăzi ca „politica marilor puteri europene care tinde la crearea unor imperii coloniale care să domine teritorii extraeuropene din care să extragă materii prime, forţă de muncă şi în care să vândă producţia industrială naţională” (8), încât epoca sa „ar putea fi grosso modo delimitată în timp între 1870 şi izbucnirea primului război mondial, când împărţirea colonialistă era în mare parte terminată” (9). Însă categoria de „imperialism” a fost folosită şi în legătură cu politica exercitată de către Statele Unite ale Americii în perioadele istorice de după primul şi al doilea război mondial; lucru care nu face decât să confirme că imperialismul este un fenomen tipic al epocii contemporane, corespunzând „unui stadiu specific al economiei mondiale capitaliste” (10) şi asimilabil internaţionalizării capitalismului, ce culminează în globalizare. Fenomenologia Imperiului Dacă între graniţele Persiei fundamentul unei atari concepţii este doctrina omnipotenţei lui Ahura-Mazda, zeul creator al cerului şi al pământului care a atribuit „Regelui regilor” conducerea asupra diverselor popoare, în Babilonia şi în Egipt suveranii ahemenizi fac referire la forme religioase locale şi astfel „asumă caracterul de regi naţionali ai diverselor ţări, menţinând în fiecare dintre acestea figura tradiţională a monarhului de drept divin” (11). Proiectul monarhiei supranaţionale inspirat lui Alexandru cel Mare de modelul persan se realizează, prin intermediul regatelor elenistice, în Imperiul Roman, care pentru alte patru secole garantează convieţuirea paşnică şi cooperarea unei mari comunităţi de popoare. Fundamentele sale concrete sunt ordinea legală comună (care convieţuieşte cu o diversitate de surse juridice) (12), răspândirea limbii latine (alături de greacă şi alte limbi locale), apărarea armată a graniţelor, apariţia coloniilor destinate a deveni centre de iradiere a influenţei romane în provinciile învecinate, o monedă imperială unică (alături de monedele provinciale şi municipale), o reţea bine pusă la punct de drumuri, transferurile de populaţii. Ca urmare a căderii ultimului împărat al Occidentului şi a revenirii însemnelor imperiale Constantinopolului, Imperiul roman a continuat să existe pentru încă o mie de ani în aria orientală. „Structura statală romană, cultura greacă şi religia creştină sunt principalele izvoare ale dezvoltării Imperiului bizantin. (…) Imperiul, eterogn din punct de vedere etnic, a fost unit de conceptul roman de stat şi poziţia sa în lume a fost determinată de ideea romană a universalităţii. (…) S-a format o complexă ierarhie de state, al cărei vârf este împăratul Bizanţului, împărat roman şi şef al ecumenei creştine” (13). Dar după două secole şi jumătate de la încercarea lui Justinian de a restabili puterea universală prin recucerirea Occidentului, un rege franc şi-a pus la Roma coroana imperială. Solidaritatea diverselor părţi ale Sfântului Imperiu Roman – locuite de popoare geloase în ce priveşte identitatea lor etnică şi culturală – se bazează pe legăturile de sânge care-l unesc pe împărat de suveranii care îi sunt subordonaţi, ca şi pe jurământul de fidelitate cu care aceşti suverani se leagă de împărat. Imperiul carolingian nu a supravieţuit mai mult de trei decenii fondatorului său; pentru a renaşte la viaţă, trebuia să se aştepte intervenţia altei dinastii, cea a Ottonienilor, şi transferarea capitalei de la Aquisgrana la Roma. De aceea Frederic, spune un biograf de-al său, „reunea în sine caracterele diverşilor suverani ai pământului; era cel mai mare principe german, împăratul latin, regele normand, bazileul, sultanul” (14). Tocmai acest ultim titlu face evident ceea ce este specific ideii sale imperiale: aspiraţia de a recompune unitatea spirituală şi puterea politică. Ca urmare a cuceririi Constantinopolului de către Otomani, moştenirea Imperiului roman a fost revendicată de două noi şi distincte formaţiuni imperiale: în timp ce „Imperiul Romano grec şi creştin cade pentru a reveni sub forma unui Imperiu Romano turc şi musulman” (15), generând astfel „ultima ipostază a Romei” (16), Moscova se pregăteşte să devină „a treia Romă”, fiindcă, aşa cum scrie Benedict al XVI-lea, „fondează un patriarhat propriu pe baza unei idei a celei de-a doua translatio imperii şi se prezintă astfel ca o nouă metamorfoză a Sacrum Imperium” (17). În Europa centrală şi occidentală, Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană resimte efectul naşterii primelor State naţionale; dar cursul evenimentelor părea a se schimba cu Carol V, „campion al vechii idei europene care azi pare foarte modernă” (18), căci imperiul fondat de Carlo Magno se elibera de aspectul strict german pe care l-a avut între secolele XIV şi XV şi tindea să-şi recupereze caracterul iniţial supranaţional, pentru a-l menţine şi în secolele următoare, până la declinul Monarhiei habsburgice. Per tutto (În genere) Cinquecento-ul şi bună parte din Seicento Imperiul „a fost manifestarea istorică a unei forţe centripete care tindea să unifice diferitele regate în care creştinătatea se răspândise în evul de mijloc; capacitatea sa de agregare, de afirmare şi apoi de menţinere face să apară ipoteza existenţei unor posibilităţi ale istoriei europene altele decât cele care s-au concretizat” (19). Cu pacea de la Pressburg, Francisc al II-lea a renunţat la demnitatea de Sfânt Împărat Roman, pe care cuceririle napoleoniene o goliseră de substanţa lor teritorială; în acelaşi timp, i s-a oferit lui Napoleon posibilitatea de a prelua moştenirea carolingiană într-un Imperiu de altă factură, un amalgam continental de teritorii ţinute împreună de puterea militară franceză şi conduse de cei care-i erau direct credincioşi Empereur-ului. Astfel, chiar şi exponenţii vechii aristocraţii europene sunt dispuşi să vadă în el „un împărat roman – un împărat romano francez, dacă se vrea, aşa cum primul era german, dar oricum un împărat, căruia Papa i-ar fi fost elemosinier, regii i-ar fi mari vasali, iar principii, vasalii acestor vasali. Un sistem feudal, prin urmare, cu un vârf al piramidei ierarhice care lipsea din vremea Evului Mediu adevărat” (20). Regândirea Imperiului Orice manifestare istorică a modelului imperial s-a configurat în fapt, dincolo de dimensiunea sa geografică şi de varietatea etnică şi confesională a popoarelor corespunzătoare, pe o ordine unitară determinată de un principiu superior. Dar unipolarismul cu comandă americană nu este etern; tranziţia la un nou „nomos al pământului” articulat într-un pluriversum de „mari spaţii” va reveni de acum înainte într-o perspectivă reală, aşa încât Europa va trebui, mai devreme sau mai târziu, să regândească modelul Imperiului, unicul model politic de unitate supranaţională pe care l-a dezvoltat în cursul istoriei sale. CARTE DE VIZITĂ Cu toate că nu reprezintă o tendinţă universitară anume şi nici nu privilegiază o metodă anume pentru cercetarea şi interpretarea evenimentelor geopolitice, revista “Eurasia” doreşte să atragă atenţia specialiştilor asupra redescoperirii unităţii spirituale a Eurasiei, unitate care se exprimă în diferitele forme culturale. Recunoaşterea acestei realităţi constituie, într-adevăr, un factor înnoitor şi hotărâtor pentru progresul ştiinţei geopolitice în secolul XXI, în opoziţie cu teoriile pilotate, limitative, “ideologice” şi, deci, neştiinţifice despre “ciocnirea civilizaţiilor” sau despre “melting-pot”, care au produs atâta confuzie şi pagubă atât în mediul cercetării ştiintifice cât şi în domeniul aplicaţiilor practice. Din aceste motive, în revistă se vor întâlni nu numai analize geopolitice, critica doctrinelor dominante şi ilustrarea de ipotetice scenarii viitoare, ci şi articole, eseuri şi studii inspirate de reflecţiile şi metodologiile caracteristice diferitelor domenii (etnografia, istoria religiilor, psihologia popoarelor şi a identităţilor colective, morfologia istoriei, sociologia, economia, ştiinţa politică, ştiinţa comunicaţiilor şi ştiinţele exacte), însă încadrate în tabloul obiectiv al geopoliticii. Vor fi prezentate şi studii şi analize despre geoeconomie, înţeleasă ca ştiintă autonomă faţă de geopolitică, şi despre geofinanţe, cu scopul de a identifica atât metodologiile care animă strategiile economice şi financiare la scară mondială (atât ale statelor dominante cât şi ale marilor puteri economice), cât şi şansele pentru naţiunile mai slabe; nu vor fi neglijate nici studiile şi reflecţiile referitoare la delicata temă a siguranţei, interpretată conform criteriilor geostrategice. Sursa: https://www.eurasia-rivista.com/imperialism-si-imperiu |
DOUĂ BAZE ISRAELIENE EW depășite de HEZBOLLAH
– 20 de miliarde de dolari în echipamente confiscate
postat de INTEL-DROP
Hezbollah a distrus două dintre cele mai avansate baze israeliene pentru război electronic –Al Abad și Ruaisat Al Alam de la granițele libaneze.
Acestea au fost cele mai mari baze de război electronic din Orientul Mijlociu.
La Al Alam, între 200 și 300 de muncitori și ingineri mergeau acolo în fiecare zi. Daunele estimate ale echipamentelor sofisticate de la granițe se ridică la peste 20 de miliarde de dolari, care au fost construite intr-o perioadă de peste 30 de ani.
Rezistența Libaneză șterge două mari baze militare israeliene, înființate la granița cu #Palestina #Liban. pic.twitter.com/B9Evu1LqUd
— tim anderson (@timand2037) 23 octombrie 2023
Hezbollah efectuează un atac cu rachete asupra site-ului militar Al Abad IDF din apropierea graniței cu Liban cu rachete Raad-T. Unde sunt apărările aeriene israeliene? pic.twitter.com/6hcvHcQ5EV
— Uday Singh (@udaysinghkali) 20 octombrie 2023
Sursa: https://www.theinteldrop.org/2023/10/23/two-israeli-ew-bases-overrun-by-hezbollah-20-billion-in-equipment-seized
HAMAS DECIMĂ FORŢA DE SONDARE
– pe măsură ce apartheidul Israel intensifică loviturile din Gaza
postat de INTEL-DROP
Apartheid Israel trimite echipe militare mici, inclusiv forțele speciale ale SUA, în Gaza și își intensifică atacurile aeriene în pregătirea unei invazii terestre.
Luptătorii din Brigăzile Ezzedine al-Qassam, aripa armată Hamas, au atacat o forță blindată a armatei israeliene care trecuse gardul de frontieră la câțiva metri în Gaza, la est de Khan Younis, a anunțat grupul de rezistență pe 22 octombrie.
Luptătorii Qassam au distrus două buldozere și un tanc în luptă și i-au forțat pe soldații israelieni din unitate să se retragă pe jos.
Surse militare israeliene au recunoscut că patru soldați israelieni au fost răniți în atac, unul grav. Israelul a trimis echipe militare mici în Gaza în timp ce adună forțe pentru o invazie completă la sol.
Brigăzile Qassam au lansat, de asemenea, o lovitură cu rachete cu zeci de rachete asupra așezării Netivot de lângă Gaza, ca răspuns la „masacrele sioniste împotriva civililor”, a anunțat grupul.
Sursa: https://www.theinteldrop.org/2023/10/23/hamas-decimates-probing-force-as-apartheid-israel-escalates-gaza-strikes
https://www.globalresearch.ca/what-holds-mankind-back-from-confronting-forces-determined-destroy-it/5837455
Ce împiedică omenirea să se confrunte cu forțele hotărâte să o distrugă?
De Julian Rose
Cercetare globală, 23 octombrie 2023
Tema: Istorie
[imprimare]
Toate articolele Global Research pot fi citite în 51 de limbi prin activarea butonului Traducere site-ul web de sub numele autorului.
Pentru a primi Newsletter-ul zilnic al Global Research (articole selectate), faceți clic aici .
Faceți clic pe butonul de distribuire de mai sus pentru a trimite prin e-mail/redirecționare acest articol prietenilor și colegilor dvs. Urmărește-ne pe Instagram și Twitter și abonează-te la canalul nostru Telegram . Simțiți-vă liber să repostați și să distribuiți pe scară largă articolele Global Research.
***
Introducere
Războiul, la orice alt nivel decât un nivel de dispută localizată, este un eveniment conceput și planificat dinainte bazat pe un motiv ascuns.
În era globalizării, războiul este folosit pentru a crea o distragere a atenției de la ceva cu o semnificație mai durabilă pe care protagoniștii vor să-l introducă sub acoperirea imaginilor și retoricii care domină fumul și focul din câmpul de luptă.
Ceva care va înrobi și mai mult un corp mare de umanitate pentru a se conforma jocului final dorit – și într-un ritm mult mai rapid decât s-ar dovedi altfel posibil.
Războiul este motivat și de dorința unei redresări economice a averilor complexului industrial militar și, bineînțeles, ca un prevestitor al haosului.
Haosul este un factor vital în inducerea populațiilor traumatizate să ceară un salvator frate mai mare pentru a pune capăt conflictului.
Conflictul pe care aceiași „salvatori” care promovează agenții de control de elită au avut un rol major în declanșarea în primul rând.
Având în vedere că evenimentele mondiale sunt manipulate politic și economic pentru a da o putere din ce în ce mai mare unor instituții din ce în ce mai puține și celor care le conduc, „dușmanii poporului” sunt ușor de identificat.
Cu toate acestea, diferența dintre un inamic din secolul 21 și un inamic din epocile anterioare este că versiunea secolului 21 folosește manipularea psihologică avansată ca armă principală a unui arsenal din ce în ce mai virtual.
Inamicul public de azi nr. 1 – este un maestru al înșelăciunii.
Înțelegerea acestui lucru înseamnă să recunoaștem că avem o nouă dimensiune de care trebuie să ne ocupăm pentru a dezvolta o strategie capabilă să dezvăluie această înșelăciune și să-i explodeze stăpânirea psihologică asupra unei părți mai mari a umanității.
Acest lucru poate fi făcut doar de cei care posedă previziunea și conștientizarea care le permite să identifice modelele de comportament și motivațiile comune operatorilor șefi din spatele procesului de înrobire umană.
Include recunoașterea principalelor elemente cauzale din spatele hipnozei în masă a umanității . Inducerea unei stări de spirit (și de a fi) care îi determină pe oamenii buni „să nu acționeze” atunci când totul în jurul lor cere instinctiv luarea de acțiuni imediate.
Analizând în continuare această stare îngrozitoare de lucruri, devine evident că există ceva care blochează instinctul mai larg de supraviețuire al unei mari părți a populației umane.
Prin „stare de supraviețuire”, mă refer la mai mult decât cumva reușind să rămână în viață într-o criză în care ființa fizică a cuiva este în pericol. Starea care este blocată nu este aceasta, este la nivel psihic și spiritual.
Acea stare care dă instinctiv cuiva un sentiment despre ceea ce este bine și ce este greșit – și o legătură cu ceilalți, precum și cu mediul natural care ne hrănește.
Când această stare conectată este sănătoasă, ne simțim instantaneu revoltați de faptul că orice parte a acestei entități vii colective din care facem parte este amenințată de actele flagrante ale altor ființe umane.
Dar atunci când nu este sănătos – când este bolnav – acest ultraj instinctual nu reușește să reușească. În schimb, emoția predominantă este una de retragere și autoconservare pasivă. Și tocmai această retragere într-un cul-de-sac interesat de indiferență față de soarta familiei omului și a naturii – care este adevărata pandemie a timpului nostru.
Am descris în articolele anterioare modul în care zeul tehno-industrial digitalizat al abstracției în masă, împreună cu promisiunea sa de „o cultură a confortului”, a jucat un rol important în a îndepărta omenirea de la orice efort de a se conecta la natura sa mai profundă, pentru a răspunde la chemarea unui scop superior și a sufletului călăuzitor.
O preocupare egoistă pentru preferințele personale este însoțită de o răsfăț față de preocupări esențial cosmetice. Și aceasta vine chiar în momentul în care lumea este sfâșiată de divizii pre-planificate și aspru aplicate care vampirizează valorile umane și pregătesc scena pentru ca sistemul de control central să devină complet despotic.
Cei capabili să-și permită falsul lux al interesului egoist într-un moment ca acesta, ies în evidență brutal ca exemple principale ale unei căderi complete a sensibilităților umanitare și spirituale care conferă vieții adevărata rezonanță și sensul real.
Ceea ce trebuie să facem pentru a ajunge undeva în confruntarea cu această criză atotcuprinzătoare, este să identificăm cu exactitate sursa și natura acestei mari înșelăciuni săvârșite asupra unei omeniri în mare măsură nerezistente.
Nu doar tehnologia, ci și cea care stă în spatele tehnologiei și care a hipnotizat ființele vii pentru a-și urma programul otrăvitor de supraveghere și control.
Aici, odată ce ne uităm suficient de adânc, găsim agenda anti-viață care aparține acelei categorii de boli umane pe care o cunoaștem ca psihotice, psihopatice și sadice.
Aceasta este o persuasiune de cult. Este poziția predominantă deținută de crupa „liderilor” lumii astăzi.
Starea lor predominantă de a fi, nu mai puțin. Cei mai tineri au fost antrenați de Klaus Schwab și acoliții săi pentru a fi impenetrabili și imuni la sentimentele umane. Acest lucru este considerat un imperativ în cauza preluării depline tehno-digitale a vieții de zi cu zi.
Deci treaba noastră este să înțelegem asta. Să nu-l trimiți într-o cutie cu eticheta „boala celor 2%” și pus pe pervaz pentru a fi uitat. Depinde de noi să ne recunoaștem rolul în a accepta și a permite acest asediu de cult al vieții pe pământ.
Noi, oamenii, suntem cel puțin 90% din problemă. La fiecare punct istoric, când condițiile au oferit șansa de a întrerupe vraja întunecată, am renunțat. Nu am reușit să luăm măsuri și să preluăm controlul asupra destinelor noastre ca semeni care prețuiesc adevărul, înțelepciunea și dreptatea mai presus de orice.
Rolul Forumului Economic Mondial
În schimb, am permis ca covorul roșu să fie întins pentru ca „Tinerii lideri” WEF și alți solicitanți de putere psihotică să facă tot ce e mai rău. Ajutați de miliardari ego-maniaci, regi corporativi, regine și bancheri vulturi.
Și dacă un grup curajos ar trebui să se ridice și să blocheze centrul puterii represive, ca în Canada, de exemplu, atunci aplauzele „noi oamenii” sunt pline.
Cu toate acestea, la nivel individual, majoritatea spun „Bravo!” dar totuși revin la o stare impasibilă de izolare, resemnând evenimentul care poate schimba viața în aceeași cutie de pe mantaua ferestrei, distrugând în același timp oportunitatea ratată de a te ridica ca una și de a schimba valul istoriei.
Este, fără îndoială, cazul că fiecare dintre aceste „ne-răscoale” este un dar pentru aservitorii noștri întunecați. Fiecare restricție care urmează este mai răspândită și mai brutală decât ultima.
Frica, anxietatea și confuzia ulterioare care vin cu aceasta este combustibilul de care are nevoie cultul pentru a-și menține regimul opresiv.
Aceasta nu este o vorbă inutilă. Cei care se închină la altarul lui Baphomet se angajează să se asigure că stăpânul lor monstr va fi bine hrănit. Templele masonice există în Casa Parlamentului Britanic. Oriunde ambiția implică călcarea în picioare pe alții pentru a atinge scopurile dorite, sunt implicate forțe opresive.
Washington DC, Canberra (capitala Australiei) și Vaticanul din Roma sunt proiectate arhitectural conform „simbolismului satanic” care îmbrățișează și venerează banii și puterea ca obiectiv suprem al vieții. Orașul Londrei adoptă aceeași obsesie și, fără îndoială, și Wall Street – și alte astfel de centre de închinare neîngrădită a Mamonei.
Operatorii statului profund nu și-ar putea realiza regimul global de aplicare fără o legătură directă cu centrele de energie întunecată. Cei cei mai hotărâți să fie câini de top vor face orice pentru a-și atinge scopurile.
Deci, ce ține omenirea în genunchi în fața celor care se complace în mod liber în acte continue de crimă?
Frică? Incredulitate? Prea mult confort? Satisfacție cinică cu „sclavia de pe vremea zilei”?
Câteva din fiecare, fără îndoială. Dar mai mult decât toate la un loc, susțin că cheia este lipsa de încredere în sine . Și încrederea în sine nu înseamnă „un ego mare”, ci dimpotrivă. Înseamnă să știi că cineva răspunde la ceea ce oferă îndrumare la cel mai profund nivel al ființei.
Acțiunile care provin din această sursă sunt singurele acțiuni care îi vor distruge în cele din urmă pe autorii răului profund. Nu există alt răspuns pentru realizarea emancipării omenirii. Nu există nicio altă forță capabilă să-i dezumfle și să-i învingă pe vagabonzii globaliști a căror viață manifestă care urăște răutatea se răspândește – aproape necontrolată – într-o lume sfâșiată de război de astăzi.
Pentru unii dintre noi, spiritualitatea poate fi răspunsul
Adevărata noastră lucrare, aici și acum, este să întărim această legătură pe care o avem fiecare cu Creatorul nostru și, prin aceasta, să devenim războinici spirituali pregătiți corespunzător, pregătiți pentru confruntarea cu ceea ce intenționează să ne distrugă și orice urmă a acelei scântei divine care ne stârnește sufletele și ne transformă în adevărate ființe umane.
Hrănirea acestei scântei pentru a se transforma într-un foc care nu se stinge – aceasta este adevărata noastră provocare astăzi. Chemarea către noi toți, care va fi adevăratul catalizator pentru a îndepărta paraziții și pentru a aduce nașterea unei Noi Civilizații.
Curaj, dragi prieteni, curaj. Victoria este a noastră dacă ne dorim cu adevărat – și suntem gata să luptăm pentru ea.
*
Notă pentru cititori: Vă rugăm să faceți clic pe butonul de distribuire de mai sus. Urmărește-ne pe Instagram și Twitter și abonează-te la canalul nostru Telegram. Simțiți-vă liber să repostați și să distribuiți pe scară largă articolele Global Research.
Julian Rose este un pionier timpuriu al fermierilor organici din Marea Britanie, scriitor, radiodifuzor și activist internațional. Este autor a trei cărți, dintre care cea mai recentă este „Depășirea minții robotice”. Accesați site-ul său pentru informații suplimentare http://www.julianrose.info . El este un colaborator regulat la Global Research.
Sursa originală a acestui articol este Global Research
Drepturi de autor © Julian Rose , Global Research, 2023
Apel catre presedintele Republicii Populare Chineze,Domnul Xi jinping,
Domnule Presedinte,
Ca simplu cetatean al Romaniei Va adresez rugamintea de a demara actiunea de condamnare oficiala la nivel international a Holocaustului Rosu in Romania.Felicit ca simplu cetatean actiunea Domniei Voastre de a restaura ordinea Dreptului International potrivit caruia inca de la infiintarea Cartei Natiunilor din 1949 Romania,la influenta externa directa a statului Israel si nicidecum a Rusiei Sovietice nu numai ca au fost incalcate flagrant drepturi si libertati ci s-a pornit un imens genocid cu participarea directa a statului Israel pe teritoriul Romaniei.Astfel,fara nicio dovada s-au demarat arestari,impuscari,intemnitari pe viata(in timpul istoric intre anii 1945-1989) a unui numar de 6 milioane de cetateni romani cu convingeri religioase crestine ortodoxe solide,juste si puternice si care au fost adevarate modele in societatea romaneasca de adevarata dragoste crestina care nu se uita la fata omului ci la inima.A devenit destul de repede cunoscuta politica Chinei de a umbri Statele Unite,Uniunea Europeana ,Israelul si NATO,prilej cu care am venit cu prezenta solicitare in numele poporului roman si a societatii crestine ortodoxe in general care a suferit (in stilul palestinienilor din Fasia Gaza) de la acelasi stat agresor care este Israelul,intemnitari,condamnari pe viata si la munca silnica,privari de libertate si munca silnica pentru satisfacerea acelorasi idealuri hegemonice pe teritoriul Romaniei asa cum sufera si palestinienii de azi.
Reiterez ca solicitarea in cauza este si in interesul statului chinez pentru intarirea securitatii si cooperarii eficiente intre cele doua popoare:chinez si roman.
Sperand ca am gasit intelegere Va multumesc si Va doresc sanatate si viata lunga.
Sa ne traiti Domnule Xi Jinping.