Subject: Inființarea Comunității Evreilor Creștini „Nicolae Steinhardt” din România.

Articol apărut în numărul 59 al revistei „CERTITUDINEA”

COMUNICAT DE PRESĂ

Îngrijorați de derapajele și acțiunile ostile ale Institutului Elie Wiesel față de cetățenii români din țara care ne găzduiește pe toți, noi, un grup de etnici evrei de religie creștină, am hotărât înființarea Comunității Evreilor Creștini „Nicolae Steinhardt” din România.
Am ajuns la această decizie oarecum extremă întrucât, începând din 2015, Institutul Elie Wiesel, care se erijează tacit în reprezentant al tuturor evreilor din România, a inițiat o serie de acțiuni iresponsabile care mistifică și distorsionează istoria acestor meleaguri, ducând la culpabilizarea întregului popor român. Noi nu putem accepta această minciună pe care istoria reală o contrazice.
Românii nu sunt un popor antisemit și o spunem ferm și în cunoștință de cauză, atât prin accesul la documente publice, cât, mai ales, ca experiență nemijlocită. Ne-am născut și am crescut aici, în România, printre români, și nu am avut NICIODATĂ probleme comunitare cu aceștia. Există, la nivel de indivizi, atitudini antisemite, așa cum și printre evrei există atitudini antiromânești, dar a generaliza aceste aspecte la scara unui întreg popor, ni se pare nu numai nedrept, ci și periculos. Iar pericolul a fost semnalat, încă din 1877, de Mihai Eminescu, într-un articol din „Curierul de Iași”: „Adăogim din nou că ni pare rău de acei relativ puţini [evrei], chiar dacă s-ar compune din 2-3.000, cari s-au identificat cu această ţară, şi totuşi trebuie să se vadă în aceleaşi condiţii de drept public cu imigranţii mai proaspeţi; ne pare rău de „evreii spanioli”, cari n-au nimic comun cu cei poloni, dar fiecare poate pricepe că, într-o armie străină care se apropie de noi, nimeni nu va căuta să deosebească pe puţinii amici, ce i-ar putea avea în acea armie. Şi evreii sunt o armie economică, o rasă de asociaţi naturali contra a tot ce nu e evreu”.
Promulgarea unor legi precum Legea 2017/2015 sau așa-zisa „Lege Vexler” nu face decât să confirme avertismentul lui Eminescu și duce implicit la prezumția că românii ar fi structural antisemiți, deci se impunea apariția unor asemenea legi protective pentru nativii evrei. Considerăm că acestea sunt provocări inutile ce se pot întoarce împotriva noastră, a evreilor, izolându-ne de restul societății. Pe de altă parte, este jignitor pentru poporul român care, dimpotrivă, i-a ajutat pe evrei, atunci când le-a fost mai greu în istorie. Niciun tren nu a plecat din România spre cumplitele lagăre de exterminare de la Auschwitz sau Dachau iar cel care este demonizat astăzi de Institutul Elie Wiesel ca fiind cel mai fioros antisemit din Europa, Ion Antonescu, de fapt ne-a salvat, așa cum a recunoscut și președintele Israelului, Shimon Peres, la o conferință de presă de la Palatul Cotroceni, în 2010.
De aceea, noi, evreii creștini, inițiatori ai asociației Comunitatea Evreilor Creștini „Nicolae Steinhardt” din România, dezavuăm inițiativele ostile ale Institutului Elie Wiesel față de români și față de România și nu dorim să fim asociați cu acestea legi și nici cu inițiatorii lor. Toate aceste măsuri absurde îi plasează pe toți evreii într-o poziție de beligeranță față de etnicii români majoritari, ceea ce poate declanșa, în mod artificial, atitudini antisemite.
Ne delimităm ferm de aceste măsuri și îi sfătuim pe toți evreii, fie ei mozaici sau creștini, să adopte, spre binele lor și al familiilor lor, aceeași atitudine înțeleaptă și morală.

LUCIAN IONESCU
Etnic evreu, creștin ortodox,
inițiator al Comunității Evreilor Creștini
„Nicolae Steinhardt” din România

*

Nota redacției: La sfârșitul veacului al 19-lea, în România s-a constituit comunitatea evreilor pământeni, a evreilor care, ajunși în România, au decis să rămână printre români, să fie cetățeni loiali ai României. Au creat și un partid al evreilor pământeni care a avut reprezentanți în Parlament. Existența acestui curent printre evreii din România a fost combătută atât de evreii sioniști, cât și de evreii comuniști. După venirea la putere a iudeo-comuniștilor, evreii pământeni au fost obligați să dispară ca entitate publică, nu s-a mai vorbit de ei.
Am auzit de existența acestor evrei la un curs al marelui profesor care a fost Alexandru Graur. A vorbit frumos și convingător despre atașamentul acelor evrei la valorile românești. Am înțeles că însuși Alexandru Graur se trăgea dintr-o familie de evrei pământeni. A avut un frate, Constantin Graur, mare ziarist, a cărui carte de articole politice mi-a fost de mare folos când m-am documentat pentru scrierea piesei istorice Credința
.
Evreii pământeni, cu sentimente românești, și-au făcut un semn de recuoaștere din faptul de a pune copiilor lor nume care să nu aibă legătură cu tradiția biblică evreiască, ci nume din tradiția greco-romană sau românească: Alexandru, Nicolae, Tudor, Liviu, Aurel etc.
Apariția asociației evreilor creștini din România mi se pare de bun augur pentru ce va urma. Eu, în activitatea mea de „antisemit” am simțit deseori sprijin și simpatie din partea unor evrei. Le mulțumesc, cu oarecare întârziere, anonimilor evrei loiali României. Zilele trecute am dat în arhiva mea peste un text semnat de Ioan Solomon, un evreu care „își depășea condiția”. Voi publica textul respectiv cu emoția regăsirii unui vechi prieten.
Să fie într-un ceas bun! Doamne, ajută!

ion coja