Păstorel redivivus

caroline gunderode

PASTOREL REDIVIVUS ::

GRATIE lui CD :
> Păstorel Teodoreanu (pe numele său real Alexandru Osvald Teodoreanu) s-a născut la Dorohoi pe 30 iulie 1894, decedat 17 martie 1964, București. Este înmormântat în cavoul familiei Delavrancea din cimitirul Bellu.
> De-a lungul timpului acesta a fost avocat, scriitor, gastronom, oenolog. Stilul său nonconformist l-a scos din anonimat în toate domeniile în care activat.
>
> Conflictele cu comuniștii i-au adus cele mai mari probleme. Din cauza fabulei Măgarii și libertatea, în 1960 acestuia i-au fost confiscate manuscrisele și o parte considerabilă din bibliotecă. Începând cu 1961 a fost încarcerat alături de celebrul lot Noica-Pilat. Deși a fost condamnat la 6 ani de închisoare corecțională, a fost grațiat după 3 ani, odata cu majoritatea deținuților …politici.
>
> Despre statuia soldatului sovietic:
> Soldate rus, soldate rus,
> Te-ai înălţat acolo sus
> Că liberaşi popoarele
> Sau că-ţi put picioarele?
>
>
> Steaua
>
> Câte stele sunt pe cer
> Toate pan’ la ziua pier.
> Numai una, ca o proastă,
> Şade pe uzina noastră….
>
>
>
> Din Craiova pân’ la Iaşi
> Se resimte lipsa sării,
> Fi’ndcă cei mai mulţi ocnaşi
> Au ajuns la cârma ţării.
>
>
> Cine-i mare, dă din mână şi-are 4 la română?
> Cine-i la academie şi-are 4 la chimie?
> Cine-n ţară este tare şi-are 4 la purtare?
> Toate trei de le ghiceşti, 20 de ani primeşti.
>
> Sloganului electoral „Votaţi soarele!”, la alegerile din 1946:
>
> Când te văd aşa pe garduri
> Şi cu raze împrejur,
> Mai că-mi vine să te-asemui
> Cu o gaură de c*r!
>
>
>
> Dupa numirea lui Romulus Zaroni …ministru
>
> Caligula Imperator
> A făcut din cal, senator,
> Comuniştii, mai siniştri,
> Au făcut din boi, miniştri…
>
>
>
> Armistiţiul ne-a impus
> Să dăm boii pentru rus!
> Ca să completam noi doza,
> L-am trimis pe Petru Groza!
>
>
>
> Epigramă pentru Marx, Engels, Lenin – Stalin – Ana Pauker
>
> Două bărbi, o ţăcălie,
> O mustaţă fumurie
> Şi o „gaură” pustie –
> Vai de biata Românie!
>
>
>
> Guvernul lui Petru Groza
>
> Petru Groza este fin,
> Teohari e creştin,
> Pătrăşcanu este drept,
> Iar Zăroni e deştept.
>
>
>
> Americanilor
>
> Dacă şi de astă dată
> Se retrag din Orient,
> Mă fac porumbelul păcii
> Şi mă c*c pe occident!
>
> Lui Mihail Sadoveanu
>
> Venea o moară pe Siret
> Legănându-se pe-o coastă,
> Şi-n ea un autor şiret
> Măcina făină proastă!
>
>
> Două lucruri mai alină
> Al meu chin şi a mea boală:
> Damigeana când e plină
> Şi femeia când e goală.
>
>
>
> Pe fauna cuvântătoare
> Apasă greu osândă grea:
> Prostia e molipsitoare,
> Pe când înţelepciunea ba.
>
>
>
> Sfrijită ca o Sfântă Vineri
> Mi-a spus o babă: la români,
> „Băbeasca” place mult la tineri,
> Pe când „Feteasca” la bătrâni.
>
>
>
> Pe drumeagul din cătun
> Venea ieri un rus şi-un tun;
> Tunul rus
> Şi rusul tun!
>
>
>
> Catren omagial pentru Caragiale
>
> Cu greu îmi vine să aştern,
> Un adevăr ce nu-l suport,
> Ca tocmai tu să fii cel mort
> Şi Caţavencu cel etern…
>
>
>
> Unul bea că-i bautor,
> Altul bea că-i bestie,
> Numai eu, că am umor,
> Beau așa, de chestie!
>
>
>
> Nu contrazice voia sorţii
> Şi nu sfida stihiile!
> Aşa fu scris: cei morţi cu morţii,
> Iară cei vii cu… viile!
>
>
>
> I se dă (cum se zvoneşte)
> Pământ celui ce-l munceşte!
> De ce oare nu s-ar da
> Via celui… care-o bea?!
>
>
>
> Invitat fiind la cramă
> Am răspuns, ca bun creştin,
> Printr-o scurtă telegramă:
> ”Vin!”
>
>
>
> Pământul s-ar fi dus, hainul,
> De-a berbeleacul, vorba ceea,
> De n-ar fi fost pe lume vinul,
> Tutunul, dracul şi femeia!
>
>
>
> Aroma vinului trecut
> Încet la cap se suie,
> Era pe când nu s-a băut,
> Azi l-am băut şi nu e.
>
>
> Fă-mă, Doamne, morcov, ceapă,
> Fă-mă, Doamne, tot ce vrei,
> Praz, dovleac, spanac, ardei…
> Dar păzeşte-mă de apă!
>
> Oare nu-ţi mai aminteşti,
> Vorba din bătrâni lăsată?
> Din beţie te trezeşti,
> Din prostie niciodată.
>
>  La Pelişor, palat transformat în „casă de creaţie”:
>
> Voi, creatori ai artei pure,
> Ce staţi acuma la pădure,
> Să fiţi atenţi când vă plimbaţi
> Să nu călcaţi în ce creaţi!
>
>
> Când mă duc la şef,
> Îl găsesc cu chef;
> Când mă duc la chef,
> Îl găsesc pe şef.
>
>
>
> O să intru în păcat,
> Sfinte Doamne, ţine-mă!
> Pentru vin nu am ficat,
> Pentru apă… inimă!
>
>
>
> Dacă apa din fântână
> S-ar preface-n vin Cotnar,
> Aş lăsa limba română
> Şi m-aş face Fântânar
>
>
>
> Beau băieţii harnici
> De cu seară-n zori:
> Unii sunt paharnici,
> Alţii turnători.
>
>
>
> Chitanţă lui Sadoveanu, zgârcit și rău platnic…
>
> De ţi-ai face testamentul,
> Tu să nu-mi laşi mii de franci!
> Naşule, să-mi laşi obrazul,
> Ca să-mi fac din el bocanci!
>
> Sculptorii noştri
>
> Medrea, când îmi ţine calea,
> Crede ca un gogoman,
> Că-i mai mare decât Han –
> Ce să spun: Mai mare… Jalea!
>
>
>
> Pentru subtilul amator
> Care-şi respectă al său gât,
> E bună apa de izvor,
> Dar ca uzaj extern. Atât!
>
>
>
>
> Testamentul în patru versuri:
>
> „Aici zace Păstorel,
> Om ales şi spirit fin,
> Dacă treceţi pe la el,
> Nu-l treziţi, că cere vin!“