Ordonanţa – „mocăniţa” aruncă pe şine măririle din ianuarie
Maria Diana Popescu 29 Decembrie 2024
Metafizica hotiei – 2024
Aţi votat aceleaşi partide şi aceiaşi paraziţi care v-au minţit cu teatralitate? Na, că v-au făcut-o! Sînteţi profesionişti la căderea în ţeapă! Ordonanţa „mocăniţa” pe cărbuni va îngheţa climatul social în 2025. Cînd scoţi din căciulă ordonanţe pe bază de CFR, se ştie că trenurile ajung în gările patriei cu mari întîrzieri. Adio măriri de salarii şi pensii în ianuarie! Fără prime, fără bonusuri, vaucere de vacanţă reduse. Vine vorba de la guvernul de trădători că s-ar mări în septembrie! Pînă atunci, schema Casei Naţionale de Pensii se mai eliberează. Vor mai muri din seniorii României de sărăcie, foame şi de boli. Ciolacu, Simona Bucura Oprescu şi Daniel Baciu au minţit cu neruşinare, dînd asigurări publice că veniturile românilor vor creşte în ianuarie. Credeţi voi că FMI-ul a venit degeaba la Bucureşti? Credeţi că Ursula vorbea în vînt? Nu. Impostorii aceştia s-au preaplecat în faţa lor! Vin vremuri amare şi un an greu pentru buzunarele românilor! „Ordonanţa-trenuleţ” aruncă pe şine măririle de salarii şi indexarea cuvenită, prin lege, a pensiilor. Însă, impozitele şi taxele vor fi majorate. Risipitorii au cheltuit grămezi de bani în campania electorală. Nu le pasă că milioane de români n-au ce mînca, n-au bani de medicamente, de utilităţi. Ce va face românul cu atîtea scumpiri în 2025, cu salariile şi pensiile mizerabile şi cu o fabrică de politicieni în spinare? Aleşii noştri, indiferent de culoarea politică, au un singur scop: să facă bani pentru ei. Dacă pînă acum au avut de unde rupe din trupul economic al ţării, dar au lovit vîrtos şi în populaţie, acum, cînd s-au dus coloşii economici pe cumetrii, singurul mod de a scoate bani sînt birurile grele pe român. Pentru 2025, sănătate şi putere la tot românul să le poată duce, deşi sistemul românesc de sănătate este în drum spre morgă, iar capătul acestui an pare un sfîrşit al speranţelor de mai bine.
Să cerem în stradă guvernanţi, parlamentari şi senatori plătiţi cu salariul minim pe economie! Am fost destul naivi, haideţi să ne revenim! Sîntem săracii Europei, şi cu toate astea plătim cele mai multe şi mai mari taxe, comparativ cu statele bogate ale continentului. În condiţiile unui salariu minim în ţară, de zece ori mai mic decît al acestora. Urarea mea pentru trădătorii care au minţit în campanie după obicei, pentru toţi piraţii de stat, este să trăiască şi ei, de la anul şi la mulţi ani, stresul românului că nu are ce pune pe masă, că nu-şi poate plăti utilităţile, chiria, întreţinerea, ratele la bănci. Aceşti şmecheri de stat bogaţi şi avari, preumblaţi pînă la uzură prin cristalele televizoarelor şi pe la pupitrele României, trebuie siliţi să trăiască cu salariul minim pe economie sau cu pensii de 1.500 de lei pe lună. În Ţara urgisită de ei vine un An Nou în care vom fi înecaţi cu forţa în sărăcie, austeritate şi grosolănia noului guvern. Am strîns din dinţi şi le-am suportat atîta timp hoţia, trădarea, decădere morală şi politica de stat golănesc-licenţioasă. Am asistat nepăsători la lipsa de scrupule şi de bun simţ ale infractorilor aleşi şi ale preşedintelui, care ne-au băgat mîna în buzunar pînă la umăr, ca apoi să-şi voteze pentru ei legi ce le conferă privilegii financiare, drepturi şi imunităţi.
Purtarea golănească a Puterii de la Bucureşti, care a generat distrugere şi haos social, reflectă deraierea ireparabilă a clasei politice şi slugărnicia faţă stăpînii externi. Cum să părăsească palatele aceste specimene care alcătuiesc metafizica hoţiei şi corupţiei? De acolo le vin huzurul şi bogăţia! Aceşti neoameni care au vîndut Patria cu totul, trebuie internaţi într-un aşezămînt gen „Bălăceanca” unde au toată libertatea să construiască drame, dar pe spinarea lor. Să se închidă porţile în urma lor şi să se arunce cheile! Necuraţii aceştia nu mai trebuie lăsaţi în libertate! Fotoliile gras retribuite şi averea nemuncită le-au afectat sever echilibrul mintal politicienilor de gang, nu de rang. Sînt un real pericol pentru naţiune! Altfel vom ajunge un tărîm unde corupţii, hoţii, clanurile mafiote, exploatatorii, nebunii, obsedaţii şi deviaţii sexual au drepturi egale cu cele ale oamenilor normali. Ba, chiar mai mari. Poporul român nu merită asemenea tratament catastrofal. S-a săturat de biciul dictaturii care bîntuie România de peste trei decenii şi va avea suficientă forţă ca să lupte pentru o viaţă demnă în 2025! Va avea puterea să se scuture de aceste clanuri de putere parazite! Va avea suficientă înţelepciune ca să-şi spună cuvîntul la urnele prezidenţialelor suspendate ilegal! Om trăi şi-om vota un patriot pentru popor!
Să ne întoarcem la cu de-a sila aleşii noştri. Ultimul recensămînt anunţă o scădere drastică a populaţiei, în contrast evident cu numărul exemplarelor din colecţia Parlamentului României, care a crescut nejustificat. Au reintrat în Casa Poporului cam aceleaşi exemplare de politicieni, fardaţi şi schimbaţi la pempărşi, nişte descreieraţi care îşi bat joc de valorile materiale şi spirituale ale neamului. Au reintrat pe gang afacerile de familie, sutele de ONG-uri şi de organizaţii tăietoare de frunze la cîini, sutele de firme de recuperatori ilegali diriguite de avocaţi cu mînă lungă, cele peste 45 de bănci străine de te teritoriul ţării noastre care fraudează românii cu cele mai mari şi mai multe dobînzi din Europa, iar la jug, de ani buni, milioanele de români. Nănaşi şi fini cumetriţi prin mandat îşi dau întîlnire în noul Legislativ, unii dintre ei cu probleme reale de moralitate şi integritate. Aceştia vor începe vînturatul banilor ţării din buzunarul drept al nostru, în buzunarul lor stîng. Tot ei vor vota legi care privesc (In)Justiţia, în faţa căreia ar fi trebuit mai întîi să dea socoteală. Fiind din nou pe funcţii, dosarele lor sînt mai albe decît zăpada. Poate să vă spună ex-preşedintele, dacă nu e aşa.
Frumos cadou pentru ţară de Crăciunul lui 2024! Guvernul Ciolacu- 2, cam acelaşi cu Ciolacu-1, şi un parlament cu aceiaşi paraziţi mincinoşi, cărora li s-au adăugat cîţiva bolojani soroşişti cu misiuni precise. Din ce vor fi plătiţi? Tot din buzunarele noastre. Şi toţi vor păpică bună, cazare confortabilă, căldurică de lux şi o pungă mare cu galbeni, fără să ridice un deget. Avem mai mulţi parlamentari decît scaune în plen. Plusul va fi urcat la balcon, presupun. Oricum ei privesc nevoile ţării ca pe un spectacol. În loc să scadă numărul asistaţilor de lux, acesta se umflă precum laptele uitat pe foc. În Guvern şi Parlament sînt locuri de odihnă, cu ciolane servite la „botul calului” şi chiul, pe lefuri de nabab. Îmi fac degeaba griji că n-au loc în sală. Cînd va fi vorba de votul unei legi în sprijinul cetăţeanului, veţi vedea, scaunele vor fi goale. Şi în 2025 viaţa românului va fi „mugur de fluier”, pentru că de peste trei decenii avem aceeaşi semnătură pe bancnote, dirijată de reptilieni. Nimeni nu se ia de Mugurel, nimeni nu vrea să-l schimbe, iar el se crede de neînlocuit. Tot de neînlocuit se cred guvernanţii, gata de acţiune pentru propria agoniseală. În concluzie, care ar fi cel mai realist scenariu pentru 2025? Niciun partid de la putere nu va face absolut nimic pentru cetăţean. Aşadar, dragi români, bucuraţi-vă măcar de sărbătoarea dintre ani! Tuturor prietenilor revistei noastre, tuturor românilor din Ţară şi din străinătate, care sînt de partea adevărului, care îmi scriu şi îmi susţin demersurile, le urez un An Nou cu împliniri, sănătate şi bucurie. Li se cuvine respect, consideraţie şi preţuire. La mulţi ani frumoşi!
Site-ul ioncoja.ro a preluat la 30.12.2024 de pe site-ul incorectpolitic.com al Fratelui Sterie articolul despre Istoria Mişcării Legionare ( https://ioncoja.ro/miscarea-legionara-o-pagina-mereu-ascunsa-si-interzisa-a-istoriei-romaniei/ ). Din lectura articolului reiese că toate afirmaţiile privitoare la Horia Sima redau puncte de vedere ale detractorilor lui. Codreniştii pretind că tot ce a fost rău în ML s-ar datora lui Horia Sima care cu inteligenţa lui diabolică, a reuşit să distrugă Mişcarea Legionară.
Eu am motive să cred că Horia Sima a iubit Legiunea şi că nu i-a vrut răul, aşa cum pretind unii. Sigur a avut şi el greşeli, dar să nu uităm că Sima a avut şi adepţi, numiţi simişti. Dacă destui legionari i-au luat apărarea, înseamnă că apele sunt încă tulburi. Dar să vă prezint argumentele mele în favoarea lui Horia Sima.
În satul Mândra, a fot primar ani mulţi Dan Ion, un legionar care a suferit mult pe frontul antisovietic şi prin puşcării pentru credinţa lui legionară, de care nu s-a lepădat niciodată. Iată ce scrie el în memoriile lui „Amintiri din alte vremi”:
„Când a venit la mine Horia Sima din partea Mişcării Legionare, ca să-mi propună să mă înscriu la ei i-am spus că eu nu fac politică, că nu mă înham la carul nici unui partid. Dar până la urmă m-a convins că Legiunea e o şcoală de caractere şi că ei sunt duşmanii demagogiei politice din ţara noastră…
În anul 1929 m-am înscris şi eu în Legiune. Acestă organizaţie îşi propunea ca prim scop crearea unui om nou, om de caracter. Cei care m-au convertit, cum am mai spus, au fost Horia Sima, Nicolae Petraşcu şi Gheorghe Bulbu. Ei erau studenţi. La început ca ziar de informare politică era revista „Înfrăţirea românească”, ca şi ziarul cu acelaşi nume la care scriau printre alţii profesorii Cătineanu şi Titus Mălai.
Am mai luat parte la alegeri în 1932 şi 1933, cum se va vedea. Între timp s-a scos la Făgăraş un ziar, „Legiunea”. Au apărut, cu destulă greutate, câteva numere. Era condus de Horia Sima, redactor responsabil fiind Beleuţă Valer, student teolog, iar cu difuzarea lui mă ocupam eu.”
Deci Horia Sima era legionar convins în anul 1929, la doar doi ani de la înfiinţarea Mişcării, făcând parte din primul cuib înfiinţat în Bucureşti. (Memoriile lui Dan Ion se pot descărca de pe „miscarea.net” a Fratelui Nicolae Niţă)
Să trecem la alt mare legionar, Ion Gavrilă Ogoranu, care în „La pas prin Frăţia de Cruce” scria:
„De la o vreme ştiam că jandarmeria a primit ordine de a căuta pe doi comandanţi legionari foarte periculoşi: Horia Sima şi Nicolae Petraşcu. Aveau şi fotografiile lor şi se pusese şi un premiu pentru cei care-i vor prinde vii sau morţi. Ori aceştia erau foşti elevi ai liceului Radu Negru. Despre Horia Sima ne vorbise profesorul Roşală ca despre un bun gimnast. Chipurile lor le vedeam în fiecare dimineaţă pe coridorul liceului în tablourile de absolvire şi de cum au învăţat îi găseam în anuarul liceului. Odată, Radu Literat ne-a adus şi arătat caietele de teză la franceză ale elevului Horia Sima, caiete pe care tatăl său, Valeriu Literat le păstra ca amintire.”
La 4 ianuarie 1941, la Şcoala de Cadre de la Predeal Horia Sima a ţinut o cuvântare participanţilor. Despre acest eveniment Gavrilă Ogoranu a scris: „Nu-l văzusem şi auzisem niciodată pe Comandant atât de aproape. Mi s-a părut tare trist, avea pe atunci 33 de ani. O dungă i se creionase perpendicular pe frunte, ce se încorda atunci când sublinia cuvintele. La tâmple îi mijeau primele fire albe. Ne-a sfătuit să activăm ca şi până atunci, modest, să nu provocăm prin purtarea noastră şi să nu uităm că prima datorie e să învăţăm la şcoală bine, că de oameni bine pregătiţi ţara are nevoie.
În cartea „Pe marginea prăpastiei” se va scrie că la această şedinţă Horia Sima ar fi organizat cu Frăţiile rebeliunea în ţară şi că s-ar fi făcut instrucţie militară şi s-ar fi făcut trageri cu arme militare. Şi noi nu ne-am deplasat de la şcoală trei zile, decât o dată, să ne închinăm la crucile de la mănăstire. Cât despre arme, nici măcar cuţite de tăiat pâine nu aveam. Singura frază mai revoluţionară de-a Comandantului, pe care am reţinut-o a fost: “dacă cineva va vrea să ajungă sau să se considere
Căpitanul Mişcării, să nu-l urmaţi! Căpitanul a fost unic, şi a rămas şi va rămâne unic.””
Ce mai spune Ogoranu despre Sima?
„Când aveam timp liber treceam pe la sediul organizaţiei judeţene, unde de cele mai multe ori
întâlneam câte un legionar bătrân din satele judeţului. Aici i-am cunoscut şi i-am preţuit pe Dan din Mândra, primul legionar din judeţ recrutat de Horia Sima, pe Comşa din Scorei, Dobrin din Arpaş, Stângu din Vad, Lascu din Cincu, Ieronim Mihai din Bărcut, Gheorghe Arsu din Râuşor şi pe câţi alţii, care ne priveau cu drag şi pe care căutam să nu-i dezamăgim.”
Perioadei 3.09.1940-21.01.1941 nu i se dă atenţie în articol decât pentru a lovi în Horia Sima. Cum vi se pare afirmaţia de mai jos:
„6 Oct. – reînhumarea tocmai la Predeal a elitei legionare masacrate în sept. 1939 (pentru a nu umbri proaspăta popularitate a noului conducător al Mişcării, H. Sima).”
Deci cimitirul de la Predeal a fost ales ca loc dosit, ca să nu i se ştirbească popularitatea lui Sima. Dar la acea reînhumare a participat Horia Sima împreună cu Antonescu, îmbrăcat în cămaşa verde legionară, ceea ce nu-i putea ştirbi, ci doar mări popularitatea Comandantului Sima.
O altă lipsă a Istoriei ML este că se trec cu vederea realizările excepţionale ale guvernului legionar condus de Antonescu şi de Sima, ca să se scoată în evidenţă greşeli pe care le-ar fi făcut Comandantul. Să nu fim ipocriţi. Toată memorialistica legionară ridică în slăvi acţiunile Nicadorilor, ale Decemvirilor şi ale Răzbunătorilor, considerate acţiuni legitime, fără ca vreun legionar să-l acuze pe Miti Dumitrescu că uciderea lui Armand Călinescu de către echipa lui de prahoveni, a fost urmată de asasinarea a mii de legionari. O parte din aceşti criminali au fost arestaţi ulterior şi deţinuţi la Jilava, printre care se aflau căpitanii Macovescu, Dinulescu şi plutonierul Sârbu – ucigaşii Căpitanului – şi sergentul Chinghiţă, cel care la Vaslui a tras în plin cu mitraliera în cei 44 de legionari scoşi din puşcărie şi ucişi fără judecată, sau Popescu Marinaru de la Constanţa şi Gavrilă Marinescu, mari ucigaşi de legionari. Dacă Horia Sima a dat ordinul de a-i pedepsi pe acei criminali, bine a făcut, pentru că toţi cei 49 de la Jilava aveau mâinile pătate de sânge legionar nevinovat.
Sărind peste alte acuzaţii la adresa lui Sima, prefer să scot în evidenţă uriaşele realizări ale Guvernului Naţional-Legionar prezentate de Antonescu la sfârşitul anului 1940 într-o lucrare denumită „Înfăptuirile guvernului de la 6 Septembrie la 31 Decembrie 1940”. Prezint aici o parte din acest document cu comentariile lui Sima:.
I. Refacerea agricolă a ţarii.
Semănăturile de toamnă s‑au realizat pe o suprafaţă de 2.389.555 hectare, faţă de numai 1.660.000 în anul 1939. Pregătirea ogoarelor pentru însămânţările de primăvară însumează alte 1.300.000 hectare. Acest rezultat excepţional în agricultură se datorează prefecţilor legionari şi organizaţiilor noastre, care aveau ramificaţii până în ultimul cătun. Fără acest uriaş efort de ultimă oră, ţara ar fi căzut pradă foametei în anul viitor.
II. Ridicarea nivelului de trai al muncitorimii.
În darea de seamă a Generalului se recunoaşte că salariile muncitorilor s‑au mărit sub regimul legionar, după regiuni, între 30 şi 70 la sută. Şi această „înfăptuire“ este opera exclusivă a Mişcării. Am arătat în altă parte cum Vasile Iasinschi, Ministrul Muncii, a fixat o scară de salarizare minimă pentru toate categoriile de lucrători.
III. Ajutorarea populaţiei evacuate.
Refugiaţii din Ardealul de Nord, din Bucovina de Nord şi din Basarabia au fost sprijiniţi de Stat în două feluri: prin ajutoare imediate, care li s‑au acordat pentru a face faţă primelor nevoi, până vor putea sa‑şi înjghebeze o nouă existenţă şi, în continuare, prin plasarea lor în funcţii şi munci corespunzătoare ocupaţiei lor anterioare, fie la Stat fie în întreprinderi particulare fie în agricultură. Pînă la 15 Noiembrie 1940, spune comunicatul, au fost repartizaţi în administraţia Statului cea mai mare parte a slujbaşilor din teritoriile pierdute: 32.231 de preoţi, învăţători şi funcţionari; 427 avocaţi au putut să‑şi reia activitatea în diferite barouri, primind prime de aşezare; medicii şi farmaciştii au fost repartizaţi în noi posturi; ţăranilor refugiaţi li s‑au pus la dispoziţie pământuri arabile
din disponibilităţile Statului; studenţii şi‑au găsit locuri în cămine, iar elevii au fost reintegraţi în diverse licee din ţară.
Toate aceste operaţii de aşezare a sutelor de mii de refugiaţi au căzut în sarcina miniştrilor legionari; Corneliu Georgescu, Subsecretar de Stat pentru Colonizare şi Populaţia Evacuată; Vasile Iasinschi, Ministrul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale; Traian Brăileanu, Ministrul Educaţiei Naţionale şi al Cultelor; General Petrovicescu, Ministrul de Interne. Toţi s‑au achitat în mod strălucit de misiunea lor, rezolvând repede şi eficace toate problemele refugiaţilor.
IV. Acţiunea „Ajutorului Legionar“.
Comunicatul face cunoscut că, pentru a uşura viaţa refugiaţilor, „Ajutorul legionar“ a înfiinţat cantine cu preţ redus pe lângă fiecare Prefectură. Dar în afară de mesele plătite, „Ajutorul Legionar“ a distribuit 500.000 de mese gratuite populaţiei lipsită de mijloace.
V. Exproprierea proprietăţilor rurale ale evreilor.
Generalul pune în contul „înfăptuirilor“ guvernului şi exproprierea a 56.430 hectare, a morilor şi întreprinderilor forestiere aflate până atunci în stăpânirea evreilor. După cum am arătat mai sus, exproprierea bunurilor rurale evreieşti se datorează iniţiativei mişcării legionare. O parte a acestor bunuri a servit la reaşezarea populaţiei refugiate. Li s‑au dat ţăranilor pământuri arabile, iar alţi refugiaţi au fost numiţi funcţionari la morile şi întreprinderile forestiere expropriate.
VI. Excedent bugetar de 5.774.000.000.
Cum de s‑a ajuns la aceste economii fabuloase într‑un timp atât de scurt? Cum de s‑a realizat acest miracol economic? Explicaţia ne‑o dă tot comunicatul Generalului. Încasările Statului au crescut considerabil, exact imediat după instaurarea guvernului legionar. Iată cifrele comparative: Septembrie 1940, s‑au încasat 3.502.400.000 lei faţă de numai 2.768.800.000 lei în luna Septembrie a anului anterior, 1939. Octombrie 1940, s‑au încasat 3.874.260.000 lei faţă de numai 2.766.000.000 în Octombrie 1939. Şi aşa mai departe, plusul de încasări menţinându‑se la aproximativ un miliard de lei în lunile următoare. Am explicat, într‑un capitol anterior, de unde a venit acest supliment de încasări în arca Statului.Excedentul de 5.700.000.000 se mai datorează şi severei administraţii a banului public sub regimul legionar. Economiile realizate sunt imaginea fidelă a unor miniştri conştienţi de răspunderea lor faţă de Stat. Pentru toate aceste „înfăptuiri”, Generalul n‑a avut niciun cuvânt de recunoştinţă şi mulţumire, nici când a publicat această dare de seamă şi cu atât mai puţin mai târziu, când s‑a despărţit de noi în modul odios în care a făcut‑o, atacându‑ne pe la spate. Şi‑a însuşit aceste realizări ca si cum ar fi fost opera lui exclusivă, ignorând munca şi sacrificiile mişcării. Orice om cu mintea sănătoasă trebuie să se întrebe cum se poate ca o ţară aflată „în convulsiunile anarhiei” sau pe „marginea prăpastiei”, după termenul predilect de mai târziu al generalului, să poată prezenta, într‑un interval atât de scurt, un bilanţ economic atât de îmbucurător? Trebuie să presupunem că colaborarea mişcării la guvernare a reprezentat un coeficient de muncă intensivă, de sacrificiu zilnic şi de patriotism curat, pentru ca sa poată face acest salt impresionant în economie. Dacă acest ritm de guvernare ar fi continuat, s‑ar fi creat din România o oază de prosperitate în Europa, cu toată calamitatea războiului.
Iată aici o dovadă de excelenţă a Mişcării Legionare, care a reuşit ajunsă la guvernare, să pună ţara pe picioare în condiţii foarte grele. Pentru orice legionar adevărat, ar trebui ca aceste realizări să fie un motiv de mândrie. Înţeleg să i se critice lui Sima unele acţiuni pe care codreniştii le consideră distructive, dar să nu-i recunoască calităţile evidente, negând în acest fel şi realizările mişcării de care pretind că aparţin, arată o rea voinţă care le afectează codreniştilor credibilitatea.
P.S. Aceste realizări sunt un exemplu pentru ce ar trebui să facă guvernul României în clipa de faţă. Evident că nu cel de acum, care nu are oameni de calibrul lui Iasinschi, Petrovicescu, Brăileanu sau Papanace (numit doar viceministru la Ministerul Finanţelor fiindcă Antonescu a ţinut morţiş ca ministru să fie un om de-al lui), cei pe care Sima i-a adus în guvern, dovadă că avea capacitatea rară de a privi în sufletul oamenilor. Se ridică totodată întrebarea legitimă: dacă Sima voia să distrugă Legiunea, de ce n-a pus nişte nevolnici şi nişte hoţi în guvern?