ONU va muta Adunarea Generală din SUA pentru

DESPRE TEHNICA DELPHI
De CD

O tehnică adoptată din practica protojudiciară a sistemului de Drept Comun.
In sistemul judiciar Comun functionează Curtile cu Jurati, iar selectarea juratilor desi aparent este cat se poate de democratică, totusi ascunde unele manevre de selectie a juratilor dintre cei mai cinstiti-docili, marcanti-aserviti, iar din randul lor nu poate fi niciunul cu o gandire liberă ”rebelă” sau fără pată socială sau morală incă necunoscută ca să fie santajat.

In afara curtilor de judecată mai sunt si alte grupuri de negociatori veniti să caute o decizie onestă pentru partea ce o reprezintă.
De fapt si juratii sunt tot negociatori pană la urmă, căci ca să obtină consensul absolut si nu majoritar ajung in deliberările lor să negocieze, să se influenteze reciproc si sub presiunea timpului să obtină pană la urmă nu o decizie dreaptă, corectă ci una consensuală, negociată si influentată.

Democratia ne minte că consensul chiar si majoritar este dreptate.

Adăugati la aceasta si infiltrarea aunui membru care are misiunea de a aduce consensul la un anumit punct urmărit de interesele ce influentează deciziile in justitie si in alte afaceri democratice.
Acesti aagenti de influentare sunt bine antrenati si au abilitatea si competenta necesară să ducă influentarea la punctual necesar.

Negociatorii naivi si onesti care participă la negocieri NU își dau seama că iau parte la o producție teatrală.
Negociatorii sunt făcuți să creadă că contribuția lor contează si să devină ei insisi agenti ai consensului urmărit e partea interesată și că, dacă respectă regulile și lingușesc la randul lor destui membri cu lingușiri și platitudini goale, atunci ar putea fi priviți cu favor și, prin urmare, ar putea influența rezultatul final al negocierilor. Desartăciune numele tău este vanitate, spunea ecleziastul.

Participanților nu li s-e permite să pună la îndoială premisa centrală din spatele negocierilor, in ciuda premizei legale, de nevinovătie.
Acestea nu sunt negocieri sincere. Aceste întâlniri reprezintă un curs de nivel master în manipulare psihologică folosind „Tehnica Delphi”.

În mâinile celor care încearcă să controleze rezultatul unei serii continue de negocieri, utilizarea tehnicii Delphi poate determina orice grup să ajungă la un consens fals. Un facilitator manipulator, infiltrat poate păcăli cu ușurință participanții, făcându-i să creadă că au avut o oportunitate reală de a oferi contribuții pe parcurs.ul negocierilor.

Structura negocierilor, în special rolul facilitatorului și modul de gestionare a informațiilor, îi face pe cei care participă la aceste negocieri simulate vulnerabili la manipulare de către o persoană sau un grup cu o agendă ascunsă.

Un facilitator cu o personalitate dominantă poate ghida cu ușurință un grup de „negociatori” tineri, docili, naivi și lipsiți de experienta si energie pentru a ajunge la rezultatul dorit de facilitatorul manipulator, care i-a făcut cu abilitate pe „negociatori” să creadă că contribuția lor a ajutat la obținerea unui rezultat final just, când, în realitate, rezultatul fusese prestabilit și ar fi fost atins indiferent de contribuția participanților.

Cum se fac aranjamentele pentru pentru a obține rezultatele dorite, indiferent de contribuțiile oferite de participanți:

Un facilitator care controlează. Facilitatorul/infiltratul este crucial pentru manipularea procesului, rezumarea feedback-ului și structurarea rundelor ulterioare de întrebări.

Controlul selecției participanților: Facilitatorul selectează un grup cu o înclinație cunoscută față de rezultatul dorit. Aceasta ar putea implica suprapunerea grupului cu „persoane prietenoase” ale căror idei vor susține agenda ascunsă.

Filtrarea și încadrarea feedback-ului: Un facilitator manipulator poate denatura sau omite puncte de vedere incomode atunci când prezintă feedback-ul grupului. Acest lucru asigură că doar idei specifice sunt avansate pentru reconsiderare, îndepărtând atenția grupului de la alternativele nefavorabile.

Un facilitator manipulator poate influența rezultatul prin:

Dezorganizare la început: Ceea ce pot părea decizii eronate la începutul negocierilor, cum ar fi incapacitatea de a defini termenii fundamentali sau de a stabili un plan de bază și o structură coerentă, sunt de fapt concepute pentru a duce la o criză de timp la sfârșitul negocierilor, în timpul căreia negociatorii sunt presați de timp să „obțină un consens” din cauza unui termen limită iminent.

Inhibarea brainstorming-ului: Mai ales la începutul negocierilor, ar trebui alocat timp considerabil pentru discuții libere, prin care ideile creative să poată fi exprimate de către toți. Blocarea unei astfel de creativități este un indicator clar al unei negocieri manipulate.

Ignorarea opiniilor disidente: Prin declararea prematură a unui consens sau prin omiterea opiniilor disidente din rezumatele feedback-ului, un facilitator poate face să pară că toată lumea este de acord. Disidenții pot renunța sau se pot retrage din proces, generându-se un consens artificial.

Interpretarea părtinitoare a rezultatelor: Facilitatorul deține controlul și poate analiza datele cantitative și calitative din fiecare rundă. Un facilitator părtinitor poate interpreta greșit sau simplifica excesiv rezultatele pentru a se potrivi unei concluzii prestabilite.

Trimiterea de idei nesolicitate și/sau manipularea textului existent: Dacă un proces de negociere ar fi cu adevărat „condus de membri”, atunci facilitatorul nu ar putea niciodată să trimită, să sugereze sau să editeze text. Toate ideile, întrebările și propunerile ar veni întotdeauna de la negociatori.
Întâlniri secrete care implică doar o parte a negociatorilor: Întâlnirile informale în care grupuri mici de negociatori se întâlnesc cu facilitatorul(ii) permit subgrupului mic să influențeze și să fie influențat într-o proporție mai mare decât este potrivit.

Trucarea grupului de experți. Selecția „experților” este elementul cel mai important al tehnicii Delphi. Manipulatorii pot aglomera grupul cu persoane care susțin deja rezultatul dorit, asigurându-se că procesul este trucat de la început.
Selectarea participanților favorabili: Membrii panelului/colectivului pot fi aleși manual pentru ideile sau perspectivele lor cunoscute, dând iluzia unui panel de experți divers, orientând în același timp rezultatul către un anumit obiectiv.

Excluderea vocilor disidente: Un manipulator se poate asigura că niciun participant cu puncte de vedere contrastante nu este invitat să participe sau îi poate bloca dacă aceștia se opun procesului.

Structurarea întrebărilor. Modul în care sunt formulate întrebările influențează semnificativ rezultatul. Un manipulator poate scrie sau aproba întrebări care impun propriile puncte de vedere și presupuneri grupului, lăsând puțin loc pentru perspective alternative.

Restricționarea domeniului de investigare: Prin limitarea întrebărilor sau afirmațiilor, facilitatorul poate împiedica grupul să exploreze alternative care contestă rezultatul dorit. Opțiunile limitate obligă participanții să opereze în cadrul îngust stabilit de manipulator.

Întrebările formulate îngust sau sugestive pot restricționa răspunsurile posibile, forțând participanții să selecteze dintr-un set extrem de limitat de opțiuni și ignorând potențialele soluții neconvenționale.

Filtrarea și editarea feedback-ului: Un proces legitim agregă și rezumă tot feedback-ul. Un facilitator manipulator poate filtra opiniile disidente sau edita feedback-ul pentru a atenua opoziția, creând o falsă percepție de consens în cadrul grupului.

Blocarea opiniei publice: Un facilitator manipulator poate împiedica manifestarea opiniei publice și onestitatea brutală pe care ar aduce-o astfel de comentarii needitate și necenzurate pentru a asigura rezultatul final dorit.
Exploatarea psihologiei de grup. Un manipulator priceput poate valorifica orice alte vulnerabilități psihologice:

Certarea negociatorilor: A-i umili, a-i pune în dificultate sau a-i presa în vreun fel pe negociatori este o acțiune adecvată pe care un facilitator o poate întreprinde.

Lăudarea negociatorilor: Complimentarea, lauda și chiar simpla exprimare a acordului cu orice negociator reprezintă o formă subtilă de manipulare care îi încurajează pe ceilalți negociatori să respecte programul stabilit de facilitator, în loc să ceară ceea ce este cel mai în concordanță cu poziția centrală a negociatorului individual.

Denaturarea răspunsurilor grupului: Manipulatorii pot manipula răspunsurile grupului prin clasificarea opiniilor diverse în categorii convenabile, permițându-le să respingă feedback-ul nuanțat sau critic.

Exploatarea psihologiei sociale: Manipularea fundamentală constă în exploatarea nevoii umane de apartenență și de conformare. Participanții sunt determinați să creadă că lucrează spre o decizie colectivă și imparțială, în timp ce se aplică o presiune psihologică subtilă pentru a-i îndruma spre o singură concluzie preselectată. „Iluzia colaborării” îi face pe participanți să simtă că au avut o contribuție reală și îi încurajează să adere la consensul trucat.

Presiunea de a respecta un program arbitrar: Un facilitator manipulator poate promite că va lua în considerare cererea unui negociator și va reveni la discuție în viitor, apoi poate susține că negocierile trebuie să avanseze din cauza constrângerilor de timp, ceea ce duce invariabil la uitarea convenabilă a cererii dificile.

Antrenarea prin repetiție: Facilitatorii manipulatori pot declara cu emfază neadevărurile ca fiind adevărate (cum ar fi: „aceste negocieri sunt conduse de părtilor membre”) și adesea vor repeta aceste neadevăruri iar și iar, chiar dacă în mod evident nu sunt adevărate.

Denaturarea consensului: Facilitatorul poate folosi feedback-ul din rundele anterioare pentru a presa participanții să se conformeze punctului de vedere al majorității. Prin prezentarea răspunsurilor agregate într-un mod înșelător, acesta face să pară că participanții converg deja către rezultatul scontat, determinându-i pe ceilalți să își modifice răspunsurile pentru a se alinia. Acest lucru reduce diversitatea opiniilor și validitatea rezultatelor.

Crearea unui consens fals: Pe măsură ce participanții văd feedback-ul rezumat, există o presiune naturală de a se conforma opiniei aparente a grupului. Un facilitator manipulator poate profita de acest lucru prezentând un rezumat distorsionat al feedback-ului care favorizează rezultatul scontat, determinând participanții să își schimbe opiniile pentru a se alinia cu majoritatea fabricată.

Exploatarea dorinței de încheiere: Procesul iterativ poate fi consumator de timp. Manipulatorii pot epuiza participanții prin prelungirea procesului, crescând presiunea de a fi pur și simplu de acord cu „consensul” prezentat pentru a ajunge la o rezoluție.

Teama de eșecul grupului: Facilitatorii manipulatori le reamintesc în mod repetat negociatorilor importanța ajungerii la un consens cât mai curând posibil, pentru binele grupului. Reamintirile constante despre potențialele orori care vor urma dacă nu se ajunge la un acord oferă un punct crucial de influență asupra negociatorilor ușor manipulabili și naivi din punct de vedere emoțional.

Să nu uităm că Tehnica Delphi este folosită si perfectionată zi de zi, ea fiind folosită in manipularea deciziilor luate de Juratii care dau verdictul Vinovat sau Nevinovat in curtile de justitie americane si a celorlate tări vorbitoare de limbă engleză unde se practică Dreptul Comun cu Jurati. Scotia este singura din acest grup care aplică Dreptul Napoleonic, ca si restul Europei.
Corporatia sinistră RAND doar a preluat tehnica spre a o rafina si mai mult.

Tehnica Delphi este aplicată si perfectionată zilnic in curtile acestor tări si este apoi folossită in orice imprejurare unde au ocazia.
Adevaratii cunoscători ai Dreptului Napoleonic cat si al Dreptului Comun, primitiv, rudimentar si predispus manipulărilor ca si Democratia stiu să prevină cat pot asemenea inscenări de luări de decizii manipulate.

Multi s-au intrebat de ce oare mai există pe lume Dreptul rudimentar Comun si răspunsul este acelasi ca si in Cazul Democratiei, ca să profite unei elite financiare nu tocmai dotate intellectual[vazi criza in care ne-au adus si din care nici ei nu vor iesibine], lipsită genetic de creativitate si tributară unei structuri rudimentare, furate si neadaptate incă din antichitate.

Cand tările noii Globalizări Multipolare se vor bucura de adevărata suveranitate, vor putea incerca o multitudine de sisteme sociale adaptate la timpurile si tehnologia prezentă, utilizand orice parte pozitivă din sistemele deja experimentate in trecut spre a crea un sistem social adecvat timpurilor noi cat si culturii nationale.

Nu mai este mult de asteptat, deja se intamplă si putem observa asta in Sudul Global. Acolo nimeni nu-si propune Democratia declarativă si fără rezultatele promise, ci o combinatie de sisteme eficiente economic si social, cu ideologii flexibile si deschise, oneste. Sisteme in care sunt interzise, organizatiile secrete sau fals deschise/sorosite sau frătiile si grupările selective si secrete, care de-a lungul istoriei au complotat in secret in favoarea clasele parazitare. Sisteme in care liberateta religiilor se limitează totusi de a admite religii exclusiviste cu carater parazitar sau chiar criminal-genocidal asa cum le cunoastem deja in plină desfăsurare in GAZA. Asta’i spaima elitelor financiare-parazitare.

Filtru eliminării elementelor nocive nu va fi unul arbitrar, sau social greu de determinat si ineficient ca pană acum, ci unul Moral. Virtutile morale vor fi admirate, considerate si urmate, iar viciile si crimele morale vor fi dezavuate si strict izolate. Prozelitii unor asemenea decăderi morale vor fi pedepsiti penal pentru o mai eficientă si sigură ordine socială.

Monopolul de stat va elimina acapararea resurselor naturale si energetice in mana catorva “alesi”. Istoria este clară Libertaea dorită si iubită de toti trebuie apărată prin legi drepte, care ca orice lege sunt si restrictive, acesta este Paradoxul Libertătii.
Trebuie să respecti si să lupti ca să te poti bucura de Libertate.