Răspunsurile la argumentele revizioniste

http://motlc.wiesenthal.com/site/pp.asp?c=gvKVLcMVIuG&b=394667

legat de Wiesenthal e articolul asta.

La adresa de mai sus, recomandată de dl Vlad Pușcașu, promotorii  Holocaustului resping punct cu punct „argumentele revizioniste”, ale celor care și-au pierdut vremea negând producerea Holocaustului sau măcar dimensiunile acestuia. Cum acest subiect, cu referință la Transnistria, adică la România, ne-a interesat și pe noi – preocupare vie și activă în continuare, am citit cu atenție „răspunsurile”. Mi-a atras atenția fragmentul de mai jos, pe care îl transcriu ca atare, cu unele neglijențe ale traducerii automate aflată la adresa de mai sus:

Comisia Anglo-americană de anchetă, reuniți în aprilie 1946, a pus pierderile totale ale Holocaustului evreiesc la 5.721.500. Pe baza rapoartelor statistice privind ghetourile, lagărele de concentrare și operațiunile de crimă în masă desfășurate de naziști, istoricul și juristul internațional, Jacob Robinson, au ajuns la cifra de 5.820.960. Istoricul german, Helmut Krausnick, a pus numărul de pierderi evreiești mai aproape de șapte milioane. În timp ce cifra exactă nu va fi niciodată cunoscută, cercetătorii Holocaustului găsesc cifra rotunjită de șase milioane pentru a fi în conformitate cu toate dovezile.
M-a pus pe gânduri informația că „   Istoricul german, Helmut Krausnick, a pus numărul de pierderi evreiești mai aproape de șapte milioane.    ”
Într-o lucrare aflată în pregătire, am ajuns și eu la aceeași concluzie: victimele holocaustului trebuie să fi fost chiar mai multe de șapte milioane.
Calculul oficial este greșit dintr-un motiv până azi ignorat: numărul real al evreilor din România, aflați în viață în „preziua” lui WW2, nu a fost de circa 700.000, număr dat de recensămîntul oficial și părtinitor, ci de circa 2.000.000 (două milioane). Aceasta este cifra dată de două surse demne de toată încrederea: un legionar, deci un antisemit feroce, poate cel mai, pe numele său CORNELIU ZELEA CODREANU, și un evreu sionist, o celebritate, pe numele său MIHAIL SEBASTIAN.
Calculul efectuat de contabilimea holocaustului a fost abolut rudimentar, primitiv: au scăzut din 700.000  numărul 300.000, adică  numărul evreilor aflați în viața asta mizerabilă la sfârșitul războiului, și a rezultat numărul 400.000, numărul de evrei morți în Transnistria, cu care românii și-au încărcat conștiința și palmaresul istoriei lor naționale.
Așadar, numărul 400.000 este mult mai mare, cu cel puțin un milion (1.000.000) de suflete nevinovate. Sau, mai exact spus, ca să luăm în calcul și punctul de vedere al exterminatorilor, un milion de persoane vinovate că s-au născut evrei! Prin adunare cu ceilalți 400.000, rezultă un număr rotund de cel puțin un milion și jumătate, ca să preîntâmpinăm orice negaționism! Un milion și jumătate de victime cu care românii participă la cel mai important eveniment istoric din istoria planetei!
Așadar, punctul de plecare trebuie modificat: evreii trăitori în România în anul de grație 1940  erau două milioane la număr! Ba chiar, după începerea războiului, acest număr a crescut, din pricina zvonului că România își protejează evreii, zvon ticălos, mincinos etc!, prin nimic adeverit!
La nevoie, putem accepta că evreii care au venit în România ca să scape de persecuțiile și genocidul din alte țări, au riscat pe răspunderea lor și pe aceștia să nu-i mai punem la socoteală. A fost alegerea lor să vină în România neavând acte de cetățenie română, se știa că vor ajunge în Transnistria ca persoane suspecte!
Așadar, numărul adevărat al evreilor asasinați la Auschwitz, Dorohoi, Transnistria, Dachau, Buchenwald și alte locații criminale, este 7.000.000, șapte milioane.
E greu de crezut că liderii evreimii nu cunosc acest adevăr! Problema care se pune este următoarea: de ce le-a convenit evreilor numărul 6 în loc de 7 ?! Milioane de victime!
Răspunsul pe care l-aș da eu la această întrebare rămâne pe altădată. Necesită unele cercetări suplimentare, în primul rând accesul liber la arhiva Federației Comunităților Evreilor din România. Din păcate această arhivă a fost strămutată și ea și este inaccesibilă!… Chiar și pentru vajnicii specialiști de la Institutul Elie Wiesel.
Să mai așteptăm!
ION COJA