Nu-mi plac comentariile negativiste, nici daca ar avea un suport real. Or, faptul ca mai multe sute de tineri din Moldova de dincolo de Prut au vrut sa transmita un puternic semnal ca a VENIT VREMEA, este un semn atat de pozitiv, incat nici nu mai conteaza daca bucurestenii i-au primit in numar mare sau mai putin mare pe acesti bravi tineri.

Orice idee noua, are nevoie de ceva timp ca sa ajunga in constiinte.(Mai ales daca sunt o leaca adormite). Dar, eu interpretez acest fapt ca extrem de pozitiv, mai ales ca politicienii l-au privit si primit cu reticenta. Asta ne arata ca aceasta miscare a fost una sincera si nemanipulata. Daca toti politicienii ar fi sarit cu paine si sare ca sa-i primeasca pe „unionistii” nostri, ar fi intinat puritatea acestei miscari. Asa, e bine ca s-au abtinut!!!

Prieteni, daca va inchipuiti ca omul in nimicnicia lui face istoria, va inselati amarnic. N-o fac nici masonii, nici iudeo-masonii, nici rusii si nici americanii. Toate vin de sus, atunci cand timpul s-a copt pentru anumite actiuni. Insusiti-va acest punct de vedere, aveti incredere in neamul romanesc, faceti ce puteti ca sa puneti si voi o piatra la temelia tarii celei adevarate si atunci va va pieri teama, ingrijorarile, sau indoielile. Fiindca ce trebuie sa se intample, se va intampla.

La acest subiect se potriveste foarte bine un fragment din romanul meu intitulat „De la inima spre cer” unde aduc argumente care sustin ipoteza de mai sus:

Profeţiile lui Nostradamus au apărut în anul 1555, pe vremea când pe tronul
Franţei domnea regele Henric al II‑lea, a cărui soţie era Caterina de Medici.
Nostradamus câştigase deja mai dinainte, prin unele previziuni împlinite, un
renume de oracol, de asta a fost invitat la curtea regelui la Paris, în anul
1556. Aici Nostradamus avea să prevestească reginei Caterina că toţi cei patru fii ai ei aveau să ajungă regi, dar a omis cu grijă să‑i spună că tronul ocupat va fi unul şi acelaşi, cel al Franţei, iar următorul fiu va deveni rege abia după moartea prematură a precedentului fiu. A fost primit şi de rege, pe care astrologul curţii l‑a făcut atent asupra catrenului 35 din Profeţii, recomandându‑i să se ferească de duelurile cavalereşti, din care poate să i se tragă moartea.

Le lyon jeune le vieux surmontera
En champ bellique par singulier duelle:
Dans cage d’or les yeux luy crevera,
Deux Classes une, puis mourir, mort cruelle.

Leul cel tânăr îl va învinge pe cel bătrân
Pe câmpul de bătaie, în singular duel:
Într‑o cuşcă de aur o să‑i crape ochii
Din cauza unei aşchii frânte.
Apoi va muri de moarte crudă.

În ziua de 29 iunie a anului 1559, regele uită de recomandarea astrologului
şi‑l provoacă la duel, într‑un turnir organizat cu prilejul căsătoriei surorii lui Margueritte cu ducele de Savoia, pe tânărul conte de Montgomery, care
refuză mai întâi lupta. Dar regele nu‑l slăbeşte şi‑i porunceşte să încalece şi
să accepte duelul cu el. Coiful şi viziera armurii regelui erau din aur. La
ultimul asalt, când lăncile li s‑au izbit cu forţă, lancea lui Montgomery s‑a
frânt şi o aşchie a trecut prin viziera regelui, înfigându‑i‑se în orbita unui
ochi. Regele avea să moară în chinuri groaznice în urma acestei răni.

Pentru mine prorocirea asta a fost suficienta. Nu poţi face o astfel de
previziune la nimereală. Nostradamus era convins că istoria este o piesă de
teatru regizată de Tatăl Ceresc, care se desfăşoară după un scenariu dinainte pregătit şi care putea fi cunoscut înainte de ridicarea cortinei, cu condiţia sa ai legături cu cerul. Vlaicu Ionescu a demonstrat în lucrarea lui că Nostradamus s‑a ocupat constant de spaţiul românesc. Unul dintre catrenele identificate de el că ar face referire la românii din timpurile noastre spune:

Le changement sera fort dificle:
Cite, province au change gain fera:
Coeur hau, rudent mis, chasse lui habile,
Mer, terre, peuple son etat changera.

Schimbarea va fi foarte dificilă:
Cu prilejul schimbării se vor câştiga oraşe şi provincii:
Cel cu inimă înaltă, înţeleaptă, va fi alesul iar cel viclean va fi gonit,
Pământul apele şi oamenii ţării se vor schimba în bine.

Ce ne spune Nostradamus prin acest catren? Mai întâi, că trecerea noastră
la un nivel spiritual înalt va fi deosebit de dificilă, ceea ce înseamnă că va
fi şi îndelungată. Asta nu este o surpriză. Cărarea ştim de la Hristos că este
îngustă şi plină cu bolovani. Ne mai spune că cu ocazia schimbării va avea loc şi o întregire a ţării. Am văzut cum prin decădere morală ni s‑a luat România Mare. Ca s‑o redobândim, e nevoie de redresare morală pe toate liniile. Ţara nu este numai un spaţiu geografic ci e cu mult mai mult. Ea reprezintă conştiinţa colectivă a neamului. Cum e turcul şi pistolul. Cum e neamul, aşa şi patria. Un neam pipernicit nu poate avea o ţară ca soarele de pe cer. Şi din ce se piperniceşte, tocmai de aia mai pierde câte o bucată din ea.
Probabil că Nostradamus face referire la unirea cu Republica Moldova. Unirea nu va fi posibilă decât atunci când ne vom schimba sufleteşte. În ce fel? Simplu. Să ne deschidem inima şi să‑i ajutăm pe cei de lângă noi aflaţi în necaz, să fim disciplinaţi, să muncim cu drag, să nu fim mişei şi nici lacomi, să iubim adevărul. Adică tot ce scrie in „Cărticică sefului de cuib”.

Ori ridicarea morala a fiecaruia dintre noi nu depinde nici de Ponta, nici de Johannis, ci doar de noi insine. Din fericire, zic eu. Si aceasta ridicare morala a unora dintre noi se vadeste prin anumite actiuni, ca si cea a tinerilor de pste Prut. Dar mai sunt si altele. Deci, VREMEA se apropie si nu cumva sa ne surprinda nepregatiti, atunci cand cel cu inima inalta va apare printre noi. Unul din personajele mele, Mos Ilarie, ajuns cu firul gandului tocmai in acest punct, a dat urmatorul raspuns:

„El va întreba pe fiecare: „Dar tu unde‑ai fost până acum, pe ce cărări ai umblat, cum te‑ai pregătit pentru clipa asta?“ Atunci nu vreau să stau ca un mormoloc, aşteptând mila divină, ci vreau să ridic capul cu mândrie şi să strig:
– „Ţi‑am pregătit sosirea, Căpitane!“