Nimeni din PSD și PNL nu susține producţia, ci doar importul
Adrian Cimpoi
România îşi câştigă an de an un loc tot mai sus în topul „pieţelor de desfacere“ pentru jucătorii străini şi nu în clasamentul celor mai mari producători de alimente, detergent sau alte bunuri de larg consum, în condiţiile în care investiţiile majore sunt tot mai des înlocuite de falimente sau închideri de fabrici care nu fac decât să lase un gol „românesc“ pe rafturi şi în balanţa comercială.
„Producătorii sunt sugrumaţi din toate punctele de vedere. Băncile nu sprijină producătorii în a face investiţii importante, iar statul nu are nicio treabă cu producătorii, mai rău îi încurcă dacă poate. Au fost anulate facilităţile pe construcţii, agricultură şi industria alimentară, iar costurile au crescut de exemplu pentru un constructor cu 12,5%. Din start, producătorul trebuie să crească preţul. De unde să plătească clienţii?“, a spus Daniel Stănescu Vătău, fondator şi director general al Global Company Incorporate, care oferă consultanţă pentru accesarea fondurilor europene pentru agricultură.
„Şi aşa vin importurile, în special din Polonia, care subvenţionează producătorii, cu preţuri mult mai mici“, a explicat Daniel Stănescu Vătău. El are o experienţă de peste10 ani în consultanţă şi de câţiva ani a pus bazele unui business în agricultură.
Iar industria alimentară este cel mai bun exemplu de ramură a economiei care devine tot mai dependentă de importuri, deşi episodul pandemiei ne-a arătat că o eventuală altă închidere a graniţelor ne va lăsa fără alimente. Carne de porc, legume şi chiar mere, lapte care ajunge mai departe la procesare, dar şi produse congelate sunt doar câteva din categoriile unde România ar avea un blocaj de furnizare dacă mâine s-ar opri importul.
„La prima vedere producem foarte puţin, iar cei care produc sunt îngreunaţi, împiedicaţi să producă, nu sunt susţinuţi absolut deloc. Eu ca producător am întâmpinat o grămadă de probleme prin modul de implementare a unui proiect cu fonduri europene pentru producţia de carne de pui prin întâmplări legislative care nu au legătură directă cu mine. (…) În loc să sprijine firmele care întâmpină probleme, ei dau în cap firmelor“, a mai spus Daniel Stănescu, care adaugă că o altă barieră pentru micii producători este reprezentată de retaileri care impun anumite condiţii de livrare şi capacităţi de producţie pe care producătorii locali nu le pot îndeplini.
Datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că deficitul comercial al României în materie de produse alimentare (cu excepţia animalelor vii şi cerealelor) a ajuns la 6,3 miliarde de euro în 2023, în creştere cu 11% faţă de anul precedent.
ZF a luat în calcul pentru această analiză 15 categorii precum carne, lapte, lactate, legume, fructe, dar şi produse procesate şi nu a inclus cerealele şi seminţele şI oleaginoase, categorii unde România este pe excedent. România exportă grâu, porumb şi alte materii prime, dar importă produse cu valoare adăugată mai mare şi produse procesate implicit.
Astfel, România continuă să fie dependentă de importuri, iar acest lucru se vede cel mai bine în cifrele legate de importuri şi exporturi. Domeniul „campion“ la exporturi este carnea, astfel că importurile s-au situat la 1,5 miliarde de euro, doar în ceea ce priveşte carnea ca materie primă.
La acestea se adaugă şi preparatele din carne şi peşte, unde importurile s-au ridicat la 420 mil. euro. Astfel, dacă punem în balanţă şi exporturile, deficitul comercial depăşeşte 1,3 miliarde de euro. Iar acest lucru se datorează inclusiv pestei porcine care a decimat ferme şI a îngreunat reluarea investiţiilor.
Importurile sunt mari şi în ceea ce priveşte categoria de lapte şi produse lactate, ouă şi miere, acestea depăşind 900 mil. euro anul trecut. Practic, importurile de lapte, carne, ouă, miere, legume, lactate şi fructe depăşesc 4,2 miliarde de euro, adică aproape jumătate din importurile de produse agroalimentare, care s-au ridicat la 9,4 miliarde de euro în 2023. Pe de altă parte, exporturile de produse agroalimentare au depăşit pentru prima dată 3 miliarde de euro.
Fabricile mari de detergent se închid
Una dintre veştile care au „cutremurat“ sectorul bunurilor de larg consum a fost decizia grupului anglo-olandez Unilever a anunţat că închide până la final de 2024 fabrica de detergent pudră de la Ploieşti, unde realiza brandul românesc Dero. În 2022, Dero a fost al doilea cel mai bine vândut brand de detergent din România, după Ariel, având 19,7% din vânzările de 1,9 mld. lei anual, potrivit companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. Vânzările includ atât segmentul de pudră, cât cele de detergent lichid şi capsule, dat fiind că brandul e activ pe toate segmentele.
De altfel, Dero este singurul brand românesc mare din piaţa de detergent dominată clar de mărci internaţionale precum Tide, Ariel, Omo sau Persil.
De asemenea, grupul german Dalli, intrat pe plan local în 2014, când a preluat de la P&G fabrica de detergent de la Timişoara, a închis operaţiunile de producţie din România.
Împreună, ei au cam o treime din piaţă ca cifră de afaceri aferentă producţiei de detergent, săpun şi articole de curăţenie. La polul opus, românii plătesc anual doar pe detergent aproape 2 mld. lei, iar în bună parte produsele vin din import.
ZF a scris în mai multe rânduri că în România consumul de produse precum detergent, pastă de dinţi, deodorant ori şampon e sub media europeană şi chiar sub cea regională, iar asta în condiţiile în care preţurile pentru astfel de bunuri sunt aliniate pe plan local cu cele din Occident, iar asta în pofida diferenţei de putere de cumpărare. Multe din aceste articole, atât cele de îngrijire personală, cât şi a locuinţei vin din import. După închiderea acestor fabrici, în România va mai rămâne o singură unitate mare de producţie de detergent operată de un grup străin – cea a P&G de la Urlaţi, Prahova (unde se realizează capsule). Totuşi, mai există şi unele businessuri antreprenoriale. Un exemplu este producătorul şi distribuitorul ieşean de bunuri de curăţenie şi îngrijirea locuinţei Misavan.
Nicio fabrică mare de săpun sau de pastă de dinţi
România nu mai are de aproape două decenii nicio fabrică majoră de săpun solid, gigantul american Colgate-Palmolive închizând unitatea de producţie din Bucureşti în 2004. Astfel, România a ajuns să aibă un deficit de peste 100 de milioane de euro doar din acest segment.
Dove (marcă a Unilever), Protex (Colgate-Palmolive), Palmolive (Colgate-Palmolive), Fa (Henkel) şi Nivea (Beiersdorf) sunt exclusiv aduse din import, pentru că atunci când vine vorba de săpun atât solid, cât şi lichid, toţi aceşti giganţi văd România drept o piaţă de vânzare, de consum, nu şi una de producţie. În plus, Colgate-Palmolive, gigantul american a închis în 2008 singura fabrică mare de pastă de dinţi din România, acum consumul provenind în principal din import.
nicolae a primit mostenire de la parinti ? Subventie primea ?
Categoric ca parintii lui Nicolae nu aveau proprietatea niciunuia din cele 5 combinate kimice si DA, primea subventie si gasesc ca era normal, reprezentand industruasul si capitalul roman! Voiai subventii pentru DEU sau FRA doar?
Asa ca, circumscris conceptului „numa intreba cum am facut primul milion” de bine de rau asta facea ceva; daca gresea il puteai taxa in N! moduri, dar nu sa-i naruiesti combinatele de ingrasaminte pt a face loc celor din FRA!
*Pute a tradare si in orice sistem se pedepseste exemplar!
– dero 19,7 % din piata -1,9 mld lei
– romanii platesc pe an pe detergent 2 mld. lei
NU AVEM OAMENI!
Si ce ar trebui sa facem? Sa-i lasam sa plateasca angajatii cu salarii minore, sa nu plateasca taxe si impozite, sa fure cat mai mult, ca sa nu plece?
Cu bune si rele am avut combinatele kimice ale lui Nicolae! Si ce-am facut? Am lasat 2 sub-sub mediocri vânduți (coldea si kovesi) sa le inkida, iar capitalul romanesc fara vlaga nu a putut interveni nici macar pentru unul!
Idiotii nostri din guverne si parlamente (caci au trecut anii si sunt multemandate) nu au fost in stare sa emita niste legi cat de cat protectioniste pentru investitorul roman! Arde-l daca e de porc, da-i amenzi sa-l cocosezi, dar nu participa la falimentare…
Magistratilor cu mintea umeda, care tot cereti bani-bani, avantaje, okelari, vile, transport, masa si statut preferential și care nu rusiti sa ridicati increderea omului de rand in justitie ia dati banii inapoi cu care vi s-au platit salariile si jdemiile de sporuri si avantaje pentru ca acei bani proveneau de la Nicolae si alti faceristi romani bagati prin puscarii pentru ca produceau bani murdari, dac care statul îi colecta cu sarg si zambet parsiv, apoi îi si distribuia, cumea unor „asasini economici autohtoni si constitutionali”, nu asa ne transmitea baketbalista si narco, ca ei sunt staul si ca sunt puterea constitutionala?
*Kiar, dau un spriț celui care-mi arata explicit in Constitutia ROU ca exista o putere in stat numita Judecatoreasca!!!
**Parca art 118, alin 1, spre final se contureaza altceva…
***Ades m-am intrebat: #cand presedintele in uz se pune in fruntea unor protestatari (manipulati sau nu) si porneste la usa guvernului ca sa-l rastoarene, purtand si geaca rosie (nu ca as fi eu un mare simbolist, dar asa a fost) democratia a fost sau nu in pericol???!!!