Zilele acestea am vizionat celebrul film «Tesla» din 2020, în regia lui Michael Almereyda, în care joacă actorul talentat Ethan Hawke în rolul inventatorului și savantului sârb de origine valahă Nikola Tesla, care a revoluționat știința privind folosirea curentului electric.

Scenaristul american nu înțelege rădăcinile etnice ale inventatorului sârb, cu origini românești, mai degrabă în stil hollywoodian îl aproprie de poporul maghiar. Încă de la mijlocul secolului XX a existat o dezbatere privind originea etnică a genialului inventator Nikola Tesla, al cărui nume e denumire de firmă folosită de miliardarul Elon Musk fără să știe însă că idolul său se trage dintr-o veche familie de valahi din vestul Balcanilor.

Nikola Tesla s-a născut pe 10 iulie 1856, la Smiljan, un sat din granița militară a Imperiul Austriac, care controla Croația și Bosnia în acei ani. Smiljan este un sătuc de păstori cu profunde îndeletniciri pastorale și așezat într-o zonă pitorească frecventată de-a lungul evului mediu de turmele păstorilor valahi prin fenomenul de transhumanță, dar și prin originea autohtonă locală traco-iliră. Tatăl său a fost Milutin Tesla, un preot ortodox sârb evlavios, iar mama, era Duka Mandić (Duca Mandici) un nume specific comunităților de valahi de pe coasta dalmată și din Alpii Dinarici. Cel puțin după mamă viitorul inventator era valah, adică român din Balcanii de Vest. Valahii mai erau numiți aici de turci ca „kara-valhi” sau „mauro-vlahi”. Pentru turci nordul era negru, de aici denumirea dată valahilor nordici din Balcanii de vest – karavlahi sau maurovlahi.

Numele de Tesla ar fi provenit de la unealta dulgherului „teslea” folosită de meșteri valahi.

Nikola Tesla s-a dovedit un copil genial. Era al patrulea copil din cinci, al acestei familii sârbo-valahe. Pe când avea doar 5 ani, Tesla şi-a informat tatăl că urmează să strunească puterea apei. Invenţia pe care a realizat-o reușea să bată ouăle folosind ca forţă generatoare a mișcării apei. Până la vârsta de 9 ani, maşina de bătut ouă a evoluat, fiind alimentată de mişcarea unor gândaci. Tesla rezolva ecuaţii matematice cu o asemenea rapiditate, încât profesorii săi l-au suspectat că trișează. A efectuat o serie de teste sub supravegherea părinţilor şi a profesorilor, dovedind că este vorba de un copil-minune. Imaginaţia sa tehnică a fost în plină manifestare încă de copil. El credea că într-o bună zi va putea să fotografieze gândurile oamenilor.

Tânărul Tesla a studiat apoi ingineria la Praga și Graz fiind considerat un tânăr genial de către profesori.

Odată plecat, după 1884, în SUA începe cariera sa de inventator genial. Lumea științifică și oamenii de afaceri americani l-a considerat pe Nikola Tesla un inventator, fizician, inginer mecanic, inginer electrician și unul dintre promotorii cei mai importanți ai electricității comerciale. Invențiile, precum și munca teoretică ale lui Tesla au pus bazele cunoștințelor moderne despre curentul alternativ, puterea electrică, sistemele de curent alternativ, incluzând sistemele polifazice, sistemele de distribuție a puterii și motorul pe curent alternativ, care au determinat cea de-a doua Revoluție Industrială. El a implementat comunicarea prin undele radio. Savantul nu și-a negat originea sa etnică balcanică și credința ortodoxă. Din păcate, istoriografia noastră a ignorat originile sale românești provenite din rândurilor valahilor aromâni din Alpii dinarici. Doar marele savant Henri Coandă care l-a cunoscut pe Nikola Tesla a recunoscut public că acesta i-a spus că este valah din Balcani.

Într-o discuție cu Henri Coandă, înregistrată pe magnetofon, marele savant a declarat personal că îl cunoscuse pe Teslea: „Eu l-am cunoscut pe Teslea, când eram tânăr de tot, prin tatăl meu (Generalul Constantin Coandă – n.red.), care a fost întotdeauna lângă mine. Nicolae Teslea, care este inventatorul curentului electric alternativ, era român din Banat (era aromân/valah morlac – n. red.); e bănățean, și felul lui de a gândi și de a vedea, m-a frapat enorm de mult. El era cu patru luni mai tânăr față de tatăl meu, dar nu pot sa spun că nu am fost influențat și de el, pentru că felul lui de a vorbi și de a prezenta lucrurile erau așa de extraordinare încât, deși eram copil, n-am uitat. Vezi, unul din românii foarte importanți, care a schimbat poate toată viața omenirii, e un bănățean!…”. Întâlnirea lui Coandă cu Tesla s-ar fi petrecut în 1893, potrivit sursei. Dar Henri Coandă face confuzie dintre românii din Banat și istro-românii din Peninsula Istria.

Mai mult, un alt articol apărut pe site-ul Antena 1 în 2019 semnat de Laura Burducel susținea că Nikola Tesla a fost istro-român, continuându-se confuzia dintre morlaci și istro-români. „Tatăl lui Nicolae Teslea a devenit preot ortodox în 1845, când s-a însurat cu Gica. Biserica în care acesta a slujit se afla în comuna Similian, în provincia Lica. Nicolae, deși e prezentat de Henri Coandă ca fiind bănățean, el era de fapt istro-român din Croația. Provincia Lica era locuită de istro-români morlaci încă din secolul XV-XVI. Mama lui Nicolae, Gica Mandici, româncă după nume, a rămas orfană de mică și s-a preocupat de creșterea celor șase frații ai săi mai mici. Ea nu a fost trimisă la școală de părinți atunci când era copilă, dar, având un spirit de autodidact, femeia s-a culturalizat în casa soțului său. Preot, dar și om cult, acesta era interesat de literatură, filozofie și matematică, deținând niște biblioteci impresionante”. Despre diferența dintre morlaci și istro-români a scris marele istoric clujean Silviu Dragomir într-o carte despre istoria Balcanilor apărută în 1958, studiu necunoscut de Henri Coandă.

Toate aceste teorii istorice confuze, cu Nikola Tesla ca istro-român, român bănățean sau valah morlac au apărut în urma unui articol publicat în 1999 în revista «Formula As» semnat de prof. univ. asoc. dr. ing. Dinu-Stefan T. Moraru, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România, articol intitulat «Marele savant Nikola Tesla a fost român». Autorul merge pe ideea originii sale istro-române, deși localitatea Semiljan era din arealul valahilor morlaci, posibil chiar dintr-o comunitate aromânească venită din Macedonia. „Valahii morlaci” era denumirea dată românilor păstori din Alpii dinarici. Autorul articolului susținea astfel: Numele inițial de familie era Drăghici, dar el a fost înlocuit în timp, prin porecla de Teslea, după meseria transmisă în familie, de dulgher (teslari). Tatăl lui Nicu Teslea (Tesla) a mai avut un frate, Iosif, militar de carieră, care dupa absolvirea scolii de ofițeri a predat matematică în diferite școli militare, ca până la urmă să ajungă profesor la Academia de Război din Viena. Tatal lui Teslea, inițial, si el elev la școala militară, si-a schimbat repede profesia, trecând la seminarul teologic, devenind preot ortodox în 1845, când s-a însurat cu Gica. Biserica în care a slujit initial părintele Teslea se găsea în comuna Similjan, la poalele munților Velebiți, acoperiți de păduri de stejar, fag și corn, în provincia Lica, cu centrul la Gospici, unde a fost transferat și părintele. Henri Coandă îl prezinta pe marele inventator Tesla ca român bănățean din Banatul sârbesc, dar realitatea era ca prietenul său Nicolae era istro-roman (sic) din Croația. Provincia Lica era locuită compact de istro-românii morlaci, încă din sec. XV-XVI. Gospici se afla la câțiva kilometri de țărmurile Marii Adriatice, iar satul Similian la 12 km de Gospici, satul fiind patria lui Tesla, Teslea, Tesla. Preotul, om cult, se interesa cu precadere de literatura, filosofie, științe naturale si matematica. Încercarea de denaționalizare i-a adunat pe morlaci sub stindardul bisericii ortodoxe. Mama lui Teslea, Gica Mandici, româncă și ea după nume, a rămas – copilă fiind – orfană, și a trebuit să se ocupe de cei șase frați mai mici. Tatăl său a refuzat s-o trimită la o școală în limba străină, dar ca autodidactă si-a completat cultura ca elevă a soțului ei. În casa preotului se strânsese, cum am văzut mai sus, o vastă bibliotecă din felurite domenii, mai mult științifice. Gica era vestită datorită frumoaselor broderii pe care le făcea”. Dinu Ștefan T. Moraru sublinia originea istro-română provenită din valahii morlaci a lui Nikola Tesla.

Personal susțin mai degrabă originea din comunitatea valahilor morlaci a lui Nikola Tesla decât istro-română. E adevărat că o parte dintre morlacii valahi s-au mutat la presiunea slavilor la mijlocul evului mediu spre peninsula Istria, deci în niciun caz Nikola Tesla născut la 1856 nu putea fi istro-român, ci mai degrabă un membru născut din comunitatea valahilor morlaci din Semljian, posibil să fi fost și un amestec etnic cu aromânii emigrați la presiunea turcilor, albanezilor și grecilor din Macedonia spre Croația centrală. În epocă, preoților ortodocși chiar dacă erau valahi li se spuneau că erau sârbi pentru că aparțineau de eparhia sârbească. „Sârb” era un nume generic dat tuturor ortodocșilor din arealul Alpilor dinarici. În concluzie, nu este fără fundament științific ipoteza originii române a marelui inventator Nikola Tesla. În epocă, valahii din Balcanii de vest nu se auto-numeau morlaci, valahi sau istro-români, ci pur și simplu români. Cel mai bogat om din lume Elon Musk se laudă cu denumirea unei firme care poartă numele unui valah morlac Nikola Tesla. Ar trebui să fie recunoscător.

Autor: Ionuț Țene