Nicolae Zamfir, directorul celui mai mare proiect de cercetare din România – laserul de la Măgurele (ELI-NP), a fost revocat din funcție, în această seară. În locul său a fost numit director interimar, pentru 6 luni, Nicolae Mărginean, unul dintre principalii contestatari ai lui Zamfir, după ce acesta a reziliat contractul cu EuroGammaS condus de italieni, conform surselor Edupedu.ro. Potrivit acestora, ministrul Educației, Monica Anisie, a emis un ordin prin care revocă un alt ordin dat tot în timpul mandatului său și prin care era de acord de acea dată cu prelungirea mandatului deținut de Nicolae Zamfir în fruntea Institutului Național Fizică și Inginerie Nucleară (IFIN-HH), care implementează proiectul laserului de la Măgurele.

Monica Anisie anulează astfel ordinul emis de secretarul de stat responsabil cu Cercetarea, Dragoș Ciuparu, care îi prelungise lui Zamfir mandatul de director al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH).

Nicolae Mărginean a fost șeful Departamentului de Fizică Nucleară și președinte al Consiliului Științific IFIN-HH.

Nicolae Zamfir a fost directorul Institutului de Fizică Nucleară “Horia Hulubei” încă din 2004, an în care a revenit în țară de la Yale University, SUA, unde a fost profesor și cercetător în cadrul Wright Nuclear Structure Laboratory din 1997 până 2004. Institutul de Fizică Nucleară este instituția care implementează în România proiectul laserului de la Măgurele (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP), Zamfir fiind directorul proiectului încă de la lansarea acestuia.

“Sunt oameni de știință foarte, foarte buni – oameni ca Nicolae Zamfir, care e fantastic prin ceea ce a făcut, construind această platformă. Din punctul meu de vedere, platforma din România oferă o combinație unică de lasere de înaltă intensitate și fizică nucleară. Aceasta va ridica probleme pe care doar România le poate rezolva”, declara în urmă cu doi ani Gérard Mourou, laureatul premiului Nobel pentru fizică și părintele științific al laserului de la Măgurele. Într-un interviu acordat în exclusivitate Edupedu.ro, Mourou spunea că laserul din România “are o contribuție unică” la nobelul pe care tocmai îl primise. “Ceea ce a făcut România este spectaculos”, afirma Gérard Mourou.

Amintim că laserul de la Măgurele a atins cea mai mare putere laser din lume, 10 PetaWatt (PW), în martie 2019, marcând o premieră în cercetarea mondială.

Mandatul lui Zamfir este, însă, puternic contestat de o parte a angajaților Institutului de Fizică Nucleară, instituția împărțindu-se în două tabere adverse. Primele critici la adresa directorului laserului au apărut în momentul în care acesta a reziliat contractul de 66 de milioane de euro (dublul bugetului avut de România pe cercetare anul trecut) pentru al doilea echipament esențial de cercetare, după laserii de mare putere: Sistemul Fascicul Gamma.

Concret, în 2018 Zamfir a reziliat contractul câștigat în 2014 de Consorțiul EuroGammaS – condus de Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia – pentru acceleratorul de electroni ca generator de fascicul gamma de mare intensitate. “Consorțiul EuroGammaS nu a întreprins nimic pentru instalarea Sistemului Fascicul Gamma. A plătit 1,8 milioane de euro penalități de întârziere, ne-au mai trimis luni, pe trimestrul 3, penalități de 1,3 milioane. Dar nu întreprind nimic și ne îndreptăm cu pași mari către rezilierea contractului. Dacă ei nu fac nimic, eu nu am ce face. Este una dintre clauzele contractuale că ei trebuie să pună în funcțiune Sistemul gamma și, dacă nu îl pun în funcțiune, contractul se reziliază de la sine”, declara Zamfir, în octombrie 2018, pentru Edupedu.ro.

Consorțiul EuroGammaS condus de italieni era compus din 7 instituții și companii europene, printre care Centre National de la Recherche Scientifique (Franța), una dintre cele mai influente instituții de cercetare europene care, potrivit surselor Edupedu.ro, a stat la baza celor mai recente mișcări de la nivelul consorțiului european ELI. Tot din consorțiul de 7 făceau parte ALSTOM S.A.S. (Franța) și ACP Systems S.A.S.U. (Franța), pe lângă Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Italia) – liderul consorțiului, Universita degli Studi di Roma “La Sapienza” (Italia), COMEB Srl (Italia) și ScandiNova Systems (Suedia) (sursa).

În decembrie 2018, Institutul de Fizică Nucleară din Italia a dat în judecată Institutul de Fizică Nucleară din România, imediat după rezilierea contractului. De atunci, italienii au intentat în total 38 de procese părții române, dintre care institutul român a câștigat 24, celelalte fiind în derulare, potrivit surselor Edupedu.ro. Până acum, partea română nu a pierdut niciun proces în litigiul cu italienii.

Problema a căpătat și o pronunțată dimensiune politică, după ce a fost discutată la întâlniri bilaterale la cel mai înalt nivel. Corina Crețu, la acea vreme comisar european pentru dezvoltare, a vorbit despre ”îngrijorarea Comisiei Europene” și a cerut ”găsirea unei soluții cât mai rapide de către autoritățile române și contractorul selectat de acestea pentru implementarea fazei a doua a proiectului”.

În octombrie 2019, compania americană Lyncean Technologies a câștigat licitația pentru construirea celui de-al doilea mare echipament de cercetare din proiectul laserului de la Măgurele: Sistemul Gama de Energie Variabilă. Centrul ELI-NP de la Măgurele anunța atunci că a semnat contractul, în valoare totală de 49 milioane euro.

Potrivit surselor Edupedu.ro, francezii, membri influenți ai ELI Delivery Consortium – asociație fondată în 2013 cu scopul de a susține implementarea coordonată a celor 3 instalații de cercetare din România, Cehia și Ungaria – le-au cerut celor 3 state ca fondurile europene atrase pentru cele 3 lasere să nu mai fie gestionate național, ci la nivelul consorțiului. Răspunsul României a fost vehement împotriva renunțării la gestionarea de către administrația guvernamentală a fondurilor europene atrase tocmai pentru cercetarea la ELI-NP. Alte surse au precizat pentru Edupedu.ro că răspunsul tranșat al lui Zamfir ar fi iritat partea franceză, ostilizată oricum de rezilierea contractului cu Consorțiul EuroGammaS.

În luna mai 2020, partenerii din Ungaria și Cehia, alături de care România a primit în 2012 finanțare din partea Comisiei Europene pentru a demara proiectul paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI), au depus la Bruxelles, fără România, proiectul formării unui Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC). Obiectivul ELI ERIC este organizarea “în comun a programului științific și să înceapă să coordoneze operațiunile tehnice”. De ce nu se află ELI-NP – pilonul din România – alături de Cehia și Ungaria? Secretarul de stat pentru Cercetare, Dragoș Ciuparu, a declarat pentru Edupedu.ro că este surprins de faptul că “ELI Delivery Consortium nu a contactat partea română pentru discuții în vederea constituirii ERIC”.

“Mă aștept ca la Comisia Europeană acest proiect de ERIC să fie respins, întrucât contravine flagrant deciziei de aprobare a proiectelor ELI. Pentru că aceasta decizie [din 2012 prin care executivul european a aprobat construirea celor 3 facilități de cercetare ELI – N.Red.] spune că toți cei 3 pillars [pilonii din România, Cehia și Ungaria care formează proiectul paneuropean de cercetare ELI], la sfârșitul fazei de construcție a infrastructurii, trebui să constituie un European Research Infrastructure Consortium, adică un ERIC. Ori doar 2 dintre aceste pillars nu pot constitui ERIC-ul fără cel de-al treilea”, a afirmat Ciuparu, pentru Edupedu.ro.

Într-o reacție de o duritate fără precedent la decizia partenerilor europeni de-a continua proiectul doar Cehia și Ungaria, fără componenta din România, managementul proiectului de la Măgurele condus de fizicianul Nicolae Zamfir a acuzat de minciună, de acțiuni nejustificate legal și etic Asociația ELI Delivery Consortium (ELI DC).

Managementul proiectului din România spune că “a pretinde că ELI-ERIC, fără ELI-NP, prezintă aceleași calități, performanțe și potențial este lipsit de temei și nu corespunde realității științifice și tehnice”.  “Aplicarea pentru faza a doua fără ELI-NP este în primul rând complet nejustificată, atât legal cât și etic și afectează puternic interesele României”, se mai arată în luarea de poziție.

Informații de background

​Laserul de la Măgurele este cel mai mare proiect științific din România.

În valoare totală de 356 de milioane de euro, proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele găzduiește deja cel mai puternic laser din lume și are ca obiectiv realizarea de cercetări în domeniul laserelor și a fizicii nucleare.

ELI-NP a atins puterea de 10PetaWatts în urmă cu un an și a început experimentele.

Momentul cheie în nașterea proiectului a fost în decembrie 2009, când Consiliul celor 27 de miniștri ai cercetării din Uniunea Europeană a aprobat declarația prin care România, Cehia și Ungaria se angajau să construiască împreună infrastructura pan-europeană de cercetare ELI.

României i-a revenit rolul construirii, în campusul științific de pe Platforma Măgurele-București, a ELI-NP, potrivit monitorizării realizate de HotNews.ro.

În iunie 2011, Dragoș Ciuparu – care și atunci era șeful Cercetării în România – depunea la Comisia Europeană propunerea de finanțare a proiectului.

Pe 18 septembrie 2012, Comisia Europeană a aprobat finanțarea de 180 de milioane euro a proiectului ELI de la Măgurele.

În cadrul proiectului paneuropean Extreme Light Infrastructure (ELI), Cehia, România și Ungaria sunt statele gazdă care au avut ca obiectiv să ridice câte o componentă a proiectului. Concret, cele trei state au construit mai multe lasere, fiecare cu scopul de a face cercetări în ceea ce privește lumina de mare intensitate într-un anumit domeniu de studiu. ELI-NP, complexul de la Măgurele, are ca obiectiv aprofundarea fizicii nucleare folosind fascicule laser cuplate cu gamma, după cum a scris pe larg HotNews.ro.

În 2018, Gérard Mourou – cercetătorul a cărui teorie a fost aplicată la Măgurele pentru a construi laserul care să atingă puterea de 10 PetaWatts (PW) fără să distrugă întreg sistemul de oglinzi – a primit Premiul Nobel pentru Fizică pentru “invenții inovatoare în domeniul fizicii laser”. Gerard Mourou a făcut mai multe vizite în România și a convins autoritățile române să se bazeze în proiectul de cercetare pe ideea sa, adică să aplice tehnica de amplificare a pulsurilor laser numită “Chirped pulse amplification”.

Într-un interviu acordat în exclusivitate Edupedu.ro, Gérard Mourou a declarat în 2018 că proiectul din România “are o contribuție unică” la nobel. “Ceea ce a făcut România este spectaculos”, a afirmat Gérard Mourou. “Știți că sunt implicat în mod real în proiectul din România, cu ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics – n.red.). Voi fi și de acum înainte. Voi începe să lucrez cu fizică nucleară folosind laserul vostru, care va fi cel mai puternic laser din lume, la ora actuală”, a declarat Mourou, pentru Edupedu.ro.

Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea

*

Nota redacției – Ce se întâmplă la Măgurele cu proiectul LASER este unul dintre puținele lucruri care mergeau bine în România. Sau cel puțin așa părea. Decizia scoaterii din joc al academicianului NICOLAE ZAMFIR nu ne inspiră încredere, mai ales că a fost luată de o ministresă a cărei incompetență și impostură este deasupra oricărei evidențe. Ce se află în spatele acestei decizii care tulbură liniștea de la Măgurele?