„Se adună şi cresc văzând cu ochii documentele şi materialele, actele oficiale şi declaraţiile luate sub jurământ. Înalţi magistraţi şi bravi ofiţeri care şi-au riscat viaţa ca să apere cu puterile lor retragerea şi exodul românilor au văzut cu ochii lor nenumărate acte de sălbăticie, uciderea nevinovaţilor, lovituri cu pietre şi huiduieli. Toate aceste gesturi infame şi criminale au fost comise de evreimea furioasă ale cărei valuri de ură s-au dezlănţuit ca sub o comandă nevăzută.

De ce atâta ură? Aşa ni se răsplăteşte bună-voinţa şi toleranţa noastră? Am acceptat acapararea şi stăpânirea iudaică multe decenii şi evreimea se răzbună în ceasurile grele pe care le trăim. Şi de nicăieri o dezavuare, o rupere vehementă şi publică de isprăvile bandelor ucigaşe de sectanţi sau sanguinari.

Nebunia organizată împotriva noastră a cuprins târguri, oraşe şi sate. Fraţii noştri îşi părăseau copii bolnavi, părinţii bătrâni, averi agonisite cu trudă (…) În nenorocirea lor ar fi avut nevoie de un cuvânt bun, măcar de o fărâmă de milă(…) Li-s-au servit gloanţe, au fost sfârtecaţi cu topoarele(…) li s-au luat hainele, li s-a furat ce aveau cu dânşii, ca apoi să fie supuşi tratamentului hain şi vandalic. Românimea aceasta, de o bunătate prostească faţă de musafiri şi jecmănitori merită un tratament ceva mai omenesc din partea evreimii care se lăuda până ieri că are sentimente calde şi frăţeşti faţă de neamul nostru în nenorocire”.

Nicolae Iorga,  6 iulie 1940, articol publicat în «Neamul Românesc»

*

Nota redacției – Teribil text! Un text care va marca în eternitate imaginea evreilor în conștiința publică românească! După unii comentatori, textul de mai sus a fost unul din motivele pentru care Nicolae Iorga a fost asasinat, câteva luni mai târziu. Evident, nu de legionari, ci de alte entități politice, care au avut agenți infiltrați în rândurile Mișcării Legionare. Asasinarea lui Nicolae Iorga și Virgil Magearu nu a fost recunoscută niciodată de legionari, ceea ce nu era în firea lor. Asasinul lui Iorga, Traian Boeru, a trăit până prin anii 1980 în Germania federală, iar familia sa, rămasă în România, a avut parte de oarecare protecție a Securității. Legionarii l-au exclus din rândurile lor. Asasinarea lui Nicolae Iorga nu a fost opera legionarilor. Nici un istoric serios nu mai susține această idee. Cât a trăit, soția lui Virgil Magearu a afirmat mereu că nu legionarii au săvârșit dublul asasinat din noiembrie 1940.