.

Copilul sărac din Firijba Vâlcii,

ajuns cercetător la NASA

Un copil sărac...

POSTED BY: EXPUNERE.COM DECEMBER 6, 2015

Firijba, satul mic, ascuns de pădure, vechi de dinaintea lumii, cum i se mai spune. Un sat care a apărut tocmai pentru a fi conservat românismul, un sat ce este ascuns de pădurea care desparte Popeştiul de Frânceşti şi unde greu se ajungea, până în urmă cu cîţiva ani. Doar pe potecă de cal.

Un sat conservat de Dumnezeu, încă de la facerea lumii, cu case mici, cu două odăi, cu mulţi salcâmi şi cu stejari stufoşi, de jur împrejur. Un sat din poveste, pe care nu-l găseşti în multe colţuri ale lumii. Un sat bănuit doar, unde câteva zeci Firijbade familii au vrut să stea departe de tumultul vieţii de zi cu zi.

Aici începe povestea lui Alexandru Chimba, românul care s-a născut într-o familie numeroasă, cu 7 fraţi alături. Tatăl, Victor, tăietor de lemne, mama, Frosa, o aprigă femeie, care nu se dădea la o parte să ia în cârcă un buştean cât omul de gros.

Spre satul FirijbaDin cei 8 copii, trei s-au prăpădit până a împlini 5 ani. Apoi a venit războiul, Alexandru era elev la şcoala primară din Firijba, o clădire mică, sărăcăcioasă, cu două clase şi cu domnul Miu, învăţător. Domnul Miu a înţeles, de atunci, că Alexandru era captiv cerului. Iubea stelele.

Poate că acolo, în poienile mici dintre păduri, unde Alexandru păştea oile şi privea fascinat dansul astrelor şi norul lăptos al Galaxiei, şi atunci i s-a relevat destinul. Se simţea acolo, prins de marginile cerului.

La Miu a găsit prima carte despre planete, o carte veche, cu sistemul solar. Învăţătorul s-a prins că, în Alexandru, se naşte ceva sau cineva care tânjeşte după eliberarea din captivitatea Firijibei.

Războiul s-a terminat, iar copilul de 11 ani a fost trimis la Râmnicu Vâlcea, imediat după război. Miu a vorbit cu Victor, învăţătorul avea o soră la oraş şi acolo a stat Alexandru în timpul gimnaziului.

O mică cabană din FirijbaDeşi vremurile erau grele, Alexandru a terminat primul şcoala gimnazială şi a fost ajutat de un alt profesor, de matematică, să ajungă la Bucureşti. Deja în clasa a X-a, Alexandru analiza teoriile despre meteoriţi, despre galaxii, copilul din Firijba era deja considerat un geniu.

În anul doi la facultatea de matematică se petrece evenimentul.

Nu se cunoaşte cine îl ajută, dar, oricum, Alexandru dispare subit, înainte de Crăciun. Nimeni nu ştie nimic de el, dar se porneşte o amplă operaţiune a Securităţii în Firijba. Satul este răscolit, două surori (una lucra la Craiova, şi alta la Drăgăşani) îşi pierd locurile de muncă. „A fugit. A fugit”. Aşa se spunea pe la colţurile caselor. Nimeni însă nu ştia unde şi cum.

Până în primăvara anului 1990, când, în faţa Primăriei din Popeşti, opreşte o maşină. Una mare, albă. Din care coboară un bărbat înalt, cu părul grizonat. Se uită la case, cu mâinile la spate. Stă nemişcat. O femeie măruntă trece pe lângă el, dar apoi se opreşte. Se întoarce speriată, ca şi când ar fi văzut o fantomă.

„Lixandru lui Uca? Tu eşti Lixandru a’ lui Uca?” Omul lăcrimează. Aşa e. Sus, în Firijba, nu mai era nimeni dintre ai lui. Victor se prăpădise în 1981, iar Frosa în ’86. Mai trăia doar o soră. Dar care era pe la Piteşti, la Mioveni.

Imagine de la NASAAlexandru Chimba ajunsese la NASA, trăia în Maine. A fost printre cei care au pregătit programul Mars Pathfinder. Alexandru a mai venit în 2008 la Popeşti şi se spune că ar dori să realizeze un sat de vacanţă pe stil american, în Firijba.

„Ar fi o şansă, satul este deja părăsit, noi am dus drumul până la intrare. Dar este o minune, un sat virgin în mijloc de pădure. Depinde foarte mult care sunt intenţiile domnului Alexandru. Oricum, doreşte să se reîntoarcă aici, la un moment dat. Locul se poate preta la orice, tabără de pictură, de teatru etc”, spune primarul Constantin Şerban.

Articol relatat de râmnicuvâlceaweek.ro