Apropo’ de Eminescu,cred că ar trebui reinterpretat dacismul care i-a fost pus în cârcă,deoarece din opera lui publicistică reiese nu doar o acceptare a caracterului nostru latin (alături de cel traco-dacic) dar şi o admiraţie faţă de latinitatea noastră.
Iată câteva exemple (sublinierile îmi aparţin):
„Noi, POPORUL LATIN DE CONFESIUNE ORTODOXĂ*, sîntem în realitate elementul
menit a încheia lanțul dintre Apus și Răsărit; aceasta o simțim noi
înșine, se simte în mare parte de opinia publică europeană, aceasta o
voim și, dacă dinastia (Hohenzollern) va împărtăși direcția de mișcare a poporului
românesc, o vom și face.” – „Înfiinţarea unei mitropolii/Religie şi naţionalitate” 20 mai 1883 (puteţi găsi articolul în „M.Eminescu-Opere,vol XIII,1985)
*ULTIMUL popor (neo-)latin de confesiune creştin ortodoxă,dacă mi-e îngăduită îndrăzneala de a-l completa pe Eminescu
„Da,de la Roma venim scumpi şi iubiţi compatrioţi – din Dacia Traiană!”
Şi puţin mai jos,în acelaşi articol,afirmă:”Scumpi şi iubiţi conlocuitori ai noştri din DACIA LUI TRAIAN,trebuie să ştiţi cum că ţinem mai mult la aceea că AM VENIT DE LA ROMA;şi asemenea acelor bătrâni şi moroşi veterani ai urbei eterne,nouă nu ne convine colegialitatea orşicui,fie acela până şi fiul mamei Rus”.
În exact acelaşi articol Eminescu mai spune următoarele:”Era un popor brav acela care-a impus tribut SUPERBEI ÎMPĂRĂTESE DE MARMURĂ A LUMII:Roma.Era un popor nobil acela a căruia cădere te umple de lacrimi,iar nu de dispreţ şi,a fi descendentul unui popor de eroi,plin de nobleţe,de amor de patrie şi libertate,a fi descendentul unui asemenea popor,n-a fost şi nu va fi o ruşine niciodată”
Extrase din articolul „Labirintul istoriei noastre” din „Mihai Eminescu,între Scylla şi Charybda”.Să-i mulţumim lui Sorin că ne-a recomandat volumul!
Observaţi că Roma,la Eminescu,nu este cuib de sclavagişti corporatisţi ci „superba împărăteasă de marmură a lumii”.Să cădem pe gânduri,oameni buni!
Curios că din articolul ăsta se citează deobicei doar partea despre daci,în timp ce referirile la romani sunt abil lăsate deoparte,deşi pentru Eminescu (pe care-l cităm,dar nu-l citim) ele alăcătuiau un întreg.
Vă provoc să cugetaţi la următorul lucru:dacă Eminescu accepta latinitatea noastră (alături de traco-dacitate) fără să facă jocul aşa zisei „corporaţii romane” (şi a occidentului capitalisto-papistaş) şi să rămână în continuare luptătorul interesului naţional românesc,noi astăzi de ce nu putem să facem la fel.De ce la Eminescu s-a putut şi cu dacii şi cu romanii,dar la noi astăzi nu se poate.Noi astăzi trebuie să fim mai români decât Eminescu şi să respingem moştenirea latină.Şi asta doar pentru că aşa ne îndeamnă nişte neica-nimeni care şi-l însuşesc în chip fals pe poetul nostru naţional şi-l fac să pară unul de-al lor,adică un dacoman,un ne-român.
Eu unu’ găsesc foarte interesante articolele lui Eminescu şi cred că e foarte folositor să le facem cât mai cunoscute şi altora.Măcar să ne reamintim cum să gândim,să simţim şi să trăim româneşte dacă nu pentru altceva.
A.D.D am vazut la tine pe site interviului parintelui Mihai Aldea desprea falsificarea istoriei si mostenirea romana si te rog, asa cum te- a rugat si Sorin, sa o postezi aici
la prof. Coja. Parintele Aldea reuseste pe scurt sa ofere un tablou al romanului traditio nal si al aparitie mitului ” impeialismului roman”.
P.S ” Falsifica istoria unui popor si astfel incepi dezradacinarea lui ” este unul din mesajele parintelui Aldea
Salut Surena!
Regret că-ţi răspund aşa de târziu dar nu am mai intrat de ceva vreme la articolul ăsta şi pur şi simplu nu ţi-am văzut comentariul.
„Pr.Mihai Andrei Aldea despre falsificarea istoriei si mostenirea romană a poporului român”
https://www.youtube.com/watch?v=jnw4TLmM9rA
”Era un popor brav acela care-a impus tribut SUPERBEI ÎMPĂRĂTESE DE MARMURĂ A LUMII:Roma” Frumos spus. Ce ziceti, Eminescu se pricepea la literatura? Stia cum sa faca antiteze ori hiperbolizari? Dar, mai bine, stiti sa identificati despre cine e vorba in propozitia lui Eminescu?
„Curios că din articolul ăsta se citează deobicei doar partea despre daci”.
Nu,despre cine era vorba?