SALVAȚI ROMÂNII DIN UCRAINA!
UN MEMORANDUM de la dl Vizireanu:
––––––––––––––––––––––––
Pentru neamul românesc din nordul Bucovinei (reg. Cernăuți),
Transcarpatia și Bugeac (reg. Odessa) trebuie obținute de la statul ucrainean, în baza prevederilor internaționale, la care Ucraina a subscris, aceleași drepturi care le cer, pe drept, rușii din estul și sud-estul acestei țări.
Să nu uităm, că Ucraina, în tandem cu Rusia,
a creat, fortificat și menținut separatismul în R. Moldova.
Actualmente, drepturile romanilor/moldovenilor sunt încălcate și subminate metodic de administrația centrală si locală din Ucraina,
țară ce se pretinde europeană și se vrea în NATO și în sânul lumii civilizate.
Situația reală, și nu cea declarată cu cinism sau cea imaginară, propagată prin mass media, este de-a dreptul catastrofală și amenință existența
și supraviețuirea românilor/moldovenilor ca entitate etnică.
Trebuie luate măsuri urgente si energice pentru salvarea
ființei neamului românesc din Ucraina, care fără voia sa a fost rupt
de la Patria-Mamă ROMÂNIA.
CEREM insistent, prin reprezentantele romanilor/moldovenilor din teritoriu,
cu aportul ambasadei si consulatelor României din Ucraina,
cu aportul institutiilor abilitate ale Statului Român sa se obțină,
pe cale diplomatică, PRIN NEGOCIERI și prin monitorizare CONTINUĂ în teritoriu, următoarele drepturi fundamentale pentru conservarea identității culturale, religioase si etnice a neamului ROMÂNESC:
——————————————————————-
A)
1.
Legiferarea, decretarea statutului şi asigurarea funcţionării de facto a limbii române ca a doua limbă oficială, alături de limba ucraineană,
pe teritoriul regiunilor Cernăuţi, Transcarpatică şi Odessa.
2.
Redeschiderea şcolilor generale, închise în localităţile româneşti sau cu populaţie mixtă, după 1990, inclusiv în oraşul Cernăuţi şi asigurarea tuturor şcolilor româneşti cu material didactic suficient la toate disciplinele de studiu şi cu personal didactic calificat.
3.
Asigurarea predării în limba română a tuturor disciplinelor la nivelul învăţământului primar şi gimnazial obligatoriu în limba română, cu includerea limbii ucrainene din clasa a treia.
4.
Asigurarea ciclului liceal de studiu în limbile română (la disciplinele umaniste) şi ucraineană (la disciplinele reale).
5.
Deschiderea, în cadrul Universităţii din Cernăuţi,
a unei Facultăţi de limbă, literatură, istorie şi etnologie românească,
cu predare în limba română, cu asigurarea unui contingent anual de 80 de
studenţi, cu bursă de la stat, şi 50 de studenţi, pe baze private.
6.
Deschiderea, în cadrul Facultăţii menţionate mai sus,
a studiilor de masterat şi doctorat în domeniul limbă, literatură, istorie şi etnologie românească.
7.
Înfiinţarea, în cadrul Departamentului Radio şi TV Cernăuţi, Odessa şi Ujgorod a secţiilor radio şi TV româneşti, cu emisie de cel puţin 12 ore pe zi şi de cuprindere pe întreg teritoriul regiunilor Cernăuţi, Transcarpatică
şi Odessa şi pe teritoriile limitrofe.
8.
Înfiinţarea, în cadrul Teatrului Naţional “O. Kobyleaska” din Cernăuţi,
a unei trupe de actori români pe bază permanentă şi sponsorizată de stat.
9.
Înfiinţarea, în cadrul Colegiului de Cultură din Cernăuţi,
a Secţiei de studii în limba română.
10.
Înfiinţarea, în cadrul Filarmonicilor de Stat din Cernăuţi, Ujgorod şi Odessa
a Ansamblurilor de cântece şi dansuri româneşti/moldoveneşti,
cu denumirile specifice locale.
11.
Legiferarea şi asigurarea dreptului şi a obligaţiei administraţiilor locale în afişarea plăcuţelor cu denumirea satelor în limba română, alături de cele în limba de stat, precum şi a firmelor pe toate instituţiile publice (şcoli, primării, case de cultură, staţii de autobuz, stadioane, biserici etc.) din localităţile cu populaţie românească de cel puţin 20% de facto, inclusiv în oraşul Cernăuţi.
12.
Legiferarea şi asigurarea de facto a dreptului persoanelor de origine română (moldo-română) de a-şi conserva şi promova autonomia onomastică în documentele şi toate tipurile de înscrisuri oficiale, de circulaţie în spaţiul publică.
13.
Obligarea, prin lege, a organelor de stat ucrainene, să rectifice
înscrisurile onomastice ucrainizate, din contul cheltuielilor bugetare,
în toate actele personale ale cetăţenilor de etnie română/moldovenească
din regiunile Cernăuţi, Transcarpatică şi Odessa, la cerere.
14.
Înfiinţarea, în cadrul departamentelor regional şi a celor raionale de cultură,
a Secţiilor de cultură română/moldovenească.
15.
Înfiinţarea instituţiei ştiinţifice autonome, cu subsidii de la stat şi din fonduri extrabugetare:
– Centrul de Studii Etnologice Româneşti din Cernăuţi, în al cărui statut şi direcţii de funcţionare să figureze obligativitatea identificării, restaurării, promovării şi valorificării monumentelor de cultură şi istorie românească (materială şi imaterială) din regiunile Cernăuţi, Transcarpatică şi Odessa.
16.
Retrocedarea, către Centrul de Studii Etnologice Româneşti din Cernăuţi,
a fostului Palat al Culturii româneşti, situat lângă scuarul Teatrului dramatic din Cernăuţi, care a fost construit în perioada interbelică, pe banii Statului Român.
17.
Asigurarea drepturilor, libertăţilor şi a transparenţei activităţii
societăţilor, asociaţiilor şi ONG-urilor în domeniul culturii româneşti
în regiunile Cernăuţi, Transcarpatică şi Odessa.
18.
Dotarea bibliotecilor din localităţile cu populaţie de etnie
română/moldovenească din regiunile Cernăuţi, Transcarpatică şi Odessa cu
carte în limba română editată local şi în România.
19.
Înfiinţarea, în cadrul şcolilor raionale de artă,
a secţiilor cu predare în limba română.
20.
Deschiderea, în cadrul Colegiului Pedagogic din Cernăuţi,
din contul bugetului, a unei secţii cu predare în limba română.
21.
Fondarea unui săptămânal regional de cultură, istorie, literatură, geografie,
ştiri politice şi social-economice în limba română
sub genericul „Observator de Cernăuţi”.
22.
Înfiinţarea a două edituri specializate de carte românească
în oraşul Cernăuţi.
23.
Înfiinţarea unei reviste de cultură religioasă în limba română la Cernăuţi,
eventual, sub genericul „Cuvântul biblic”.
24.
Înfiinţarea unei Secţii române în cadrul Eparhiei/Mitropoliei bisericii ortodoxe din Bucovina la Cernăuţi.
25.
Restautrarea si includerea în circuitul turistic național transfrontalier
a Casei de vânătoare a Regelui Mihai din ocolul silvic Igești, r-nul Storojineț.
————————————————————————————————-
B)
În domeniul conservării memoriei culturale, CEREM,
de asemenea, să se întreprindă următoarele măsuri:
26.
Identificarea, restaurarea şi îngrijirea cimitirelor ostaşilor din Armata Română, căzuţi pe câmpul de luptă în cel de-al II război mondial pe teritoriul regiunilor de referinţă şi în toată Ucraina.
27.
Identificarea, restaurarea şi reabilitarea monumentelor, siturilor
istorice, muzeelor de cultură românească/moldovenească din regiunile
Cernăuţi, Transcarpatică şi Odessa.
28.
Restaurarea monumentelor funerare ale personalităţilor româneşti
înhumate în cimitirul central din oraşul Cernăuţi.
29.
Restaurarea domeniului şi înfiinţarea muzeului dinastiei familiale
Flondor din Storojineţ.
30.
Instalarea unor plăcuţe comemorative în limba română şi ucraineană pe edificiile, casele din oraşul Cernăuţi, Storojineţ, Hliboca, Herţa, Nouasuliţa, Hotin şi alte localităţi, unde s-au născut, trăit şi activat personalităţi importante ale istoriei româneşti.
31.
Înfiinţarea casei-muzeu Teodor Racoce din Carapciu pe Ceremuș,
primul editor al Crestomaticului românesc din Bucovina
32.
Acordarea, prin decizia Consiliilor locale, la propunerea asociaţilor culturale
şi comunităţilor româneşti, a denumirilor româneşti pentru unele străzi cu valoare istorică din oraşele Cernăuţi, Storojineţ, Hliboca, Nouasuliţă, Reni, Ismail, Herţa, Mucacevo, Ujgorod şi alte localităţi, în memoria personalităţilor şi evenimentelor importante din istoria românilor.
33.
Restaurarea şi revenirea la denumirea istorică a “Hôtel de Moldavie”
de pe strada centrală din Cernăuţi,
locul întrunirii personalităţilor de vază româneşti paşoptiste.
34.
Aplicarea plăcuţelor în limba română, alături de cea oficială, pe frontispiciul
şi în interiorul clădirii Universităţii de Stat din Cernăuţi, fosta Mitropolie a Bucovinei, cu indicarea celor mai importante momente şi personalităţi
din istoria românilor.
——————————————————————
C)
În domeniul economiei:
35.
Reabilitarea şi restabilirea, în scop cultural şi turistic
a căii ferate cu ecartament montan îngust între staţiile Ciudei şi Banila (moldovenească)
36.
Deschiderea traseului rutier transnaţional Cernăuţi-Crasna-Vatra Dornei-Viena, pe fostul „drum al Mariei Teresia”.
37.
Deschiderea unei căi frate cu ecartament european
între Cernăuţi şi Suceava.
38.
Dezvoltarea şi promovarea, sub egida Secţiilor româneşti de cultură,
a unei reţele de confecţionare şi vânzare a produselor meşterilor populari
în domeniul portului naţional, artizanatului, prelucrărilor în lemn, piatră, metal etc.
39.
Facilitarea legislativă și antreprenorială a dezvoltării meșteșugurilor,
artei tradiționale a comunităților românești/moldovenești din teritoriu.
—————————————————————–
Această listă poate, și trebuie completată și pusă în negocieri bilaterale
între România și Ucraina.
Asasinate in Bucovina de Nord și Sudul Basarabiei noastre istorice
aflate sub ocupatia ucraineasca:
––––––––––––––––––––––
12.
În 1993 patriotul şi primarul Ion Rotaru din s. Boian, regiunea Cernăuţi,
şi-a pierdut minţile după ce unul din fii săi a fost ucis în condiţii «enigmatice».
11.
profesorul Mihai Jar / 1960-1999 / mare patriot şi directorul şcolii românesti 26 din or. Cernăuţi, —«moare subit» /=otrăvit-iradiat/.
10.
Adrian Dohotaru – la 56 de ani –/1939 -1995/ – diplomat român,
«accident mortal» înscenat pe autotrasa «ucraineană»
de lânga Chilia la sud la Dunăre.
9.
Ștefan Lupu, directorul școlii din s. Cartal (azi „Orlovka”, raionul Reni),
mort de „cancer” la comanda.
Persecutat de autorități și Serviciile Ucrainene de Securitate.
Mare apărător al învățământului în limba română în Sudul Basarabiei.
8.
– In cazul Părintelui-ieromonah Atanasie (Stan Petcu),
cu aceeaşi apartenenţă bisericească,
cu şcoală în România, cetăţean şi el al R. Moldova, originar de la Ciamaşir, Chilia, s-a mers mult mai departe. Acesta a fost găsit mort într-o dimineaţă de vară pe o bancă din parcul central din Ismail.
Versiunea oficială, trecută în expertiza medico-legală: «strangulare»,
deşi nu avea nicio urmă pe gât, în schimb avea tâmpla năsădită.
Nimeni, cu excepţia celor de la instituţiile speciale din Ucraina
şi de la Ministerul de Externe al R. Moldova,
nu au pus la îndoială faptul unui omor premeditat.
————————————————————-
Fratilor din Basarabia ,care vreti sa va uniti cu patria mama Romania ,aflati cu tristete ca Romania nu mai exista cam de multisor .Ceea ce exista acum este o colonie de semi-sclavi platitori de taxe europene fanariote ,hraniti cu alimente modificate genetic dupa reteta Monsanto-BASF .Prin Vaslui la Pungesti americanii au inceput manevre pentru forarea solului prin fracturare hidraulica care inseamna otravirea apei freatice …..prin piete taranii care vin cu produse agricole sint haituiti de agentii fiscali europeni pe motiv ca nu dau bonuri fiscale ,mai rau ca la comunisti .
Asa ca fratilor ginditi-va bine cind vreti unirea cu tara ,pentru ca tara Romania nu mai exista .
Ne pare rau pentru necazurile voastre ,dar trebuie sa dovediti intelepciune si sa nu provocati conflicte de natura separatista intrucit Rusia se simnte amenintata de fascistii europeni si sa nu patiti cum au patit armenii cind i-au provocat pe turci in 1918 .Nu uitati ca in Uniunea Europeana nimeni nu va vrea binele si bunastarea ci numai sa va transforme in sclavi .
Daca nu va deranjeaza amanuntele astea ,atunci succes !
Va iubim si va simtim lipsa de 80 de ani !
Draga Nick, eu cred ca Romania exista – chiar si numai pentru a fi jelita de unii ca dumneata. Dar multi au jelit-o cu lacrimi de crocodil pe cand altii si-au suflecat manecile si au actionat pentru intarirea ei, din pur patriotism si bun simt. Mataluta din ce categorie faci parte?
Domnule Nikk, ce-ar fi să-ţi vezi de treabă în Izraelul matale acolo şi să ne laşi în durerile noastre bre. Ar fi mai bine, zău. Noi ştim unde baţi matale şi ce doreşti. Ni-e destul ce ne-aţi făcut în 1940 alături de ruşi şi ucraineni. Stai molcom bre. Nu avem nevoie de ruşi la Dunăre. Nici cu ucrainenii nu ne simţim mai bine, dar ruşii dacă ar vrea să-i credem pe cuvînt, aşa cum zice Dughin al dumitale, să-şi pună cenuşă în cap pentru cîte rele ne-au făcut.
Dl AURESCU are unde isi dovedi capacitatea de barbat de stat si sa raspunda la increderea si asteptarile romanilor. Am speranta ca daca a reusit cu I. Serpilor va reusi si aici macar o parte dintre aceste deziderate. Psihologic vorbind acum in valtoarea si degringolada in care se afla Ucraina ar fi momentul de a cere aceste drepturi, elementare si de bun simt, dealtfel.
Cine sa-i ajute pe oamenii de peste granita (fie romani, fie alte nationalitati) ? Astia care nu stiu decat sa se alinieze militarismului ruso-merigan ? Cu astia sa facem o Romanie parte a Europei Unite ? Nu se vede care e trendul dezvoltarii Romaniei dupa 1 ian 2015 ?
Dacă azi mai există oameni poliici care slujesc şi apără poporul român, aceştia trebuie să acţioneze de îndată pentru drepturilor elementare ale românilor din Ucraina.
Politicienii din România şi Republica Moldova, două state româneşti, trebuie să facă front comun pentru lichidarea consecinţelor pactului Ribentrop-Molotov, respectiv pactul Hitler-Stalin, sau pactul dintre Germania şi Rusia Sovietică de la 23 august 1939, pact în urma căruia a început al II-lea război mondial, continuând cu răpirera pentru a doua oară de către Rusia Sovietică a teritoriilor româneşti, Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, la 28 iunie 1940.
Rusia de azi a denunţat acest pact „neghiob”. Rusia lui Putin este succesoarea fostei Uniuni Sovietice. Consecinţele pactului pentru Ţările Baltice au fost lichidate. Dece oamenii politici de azi din Republica Moldova şi din România nu înaintează pe aceste premize, căi, pentru a lichida consecinţele pactului Ribentrop-Molotov, asupra cele două state româneşti.
Nu cunosc detalii, referitoare la cedările făcute Ucrainei, prin tratatul dintre România şi Ucraina, parafat în perioada preşedenţiei lui Emil Constantinescu şi ministru de externe Adrian Severin. Nu cunosc dacă clauzele tratatului, sunt în interesul poporului român. DAR CUNOSC FAPTUL CĂ ÎN CONFLICTUL TRANSNISTREAN, UCRAINA A FĂCUT JOCUL RUSIEI.
Acum când „reţeta” aplictă Republicii Modova în Transnistria, a fost aplicată identic de către Rusia Ucrainei, în Crimeia, Doneţk şi Lugansc, presupun că ucrainienii conştientizează că au greşit faţă de români. Sperăm ca ucrainienii să nu mai persiste în a greşi faţă de români, să înceteze cu continuarea politicilor de deznaţionalizare, politici moştenite de la iudeo-bolşevicii sovietici, politici de pe urma cărora şi ucrainienii au suferit în perioada stalinistă.
Războiul Crimeei care a durat din 28 martie 1853 până în 1856, a avut printre cauze şi obligarea Rusiei Ţariste de a renunța la protectoratul asupra Principatelor Dunărene. Tratatul de pace de la Paris din 1856, prevedea faptul că; privilegiile speciale ale Rusiei în Principatele Dunărene
se transferau către grupul Marilor Puteri. Astfel, Țările Române au
intrat sub protecția aliaților, iar Principatul Moldova a primit înapoi Sudul Basarabiei, teritoriu ocupat de Rusia încă din anul 1806.
Judeţele din acest teritoriu, Sudul Basarabiei, primite înapoi de la Rusia de Principatul Moldovei prin tratatul de pace de la Paris din anul 1856, au participat la Unirea celor două principate româneşti, Moldova şi Ţara Românescă, de la 24 ianuarie 1859. Astăzi acest teritoriu se află în componenţa Ucrainei.