Marele Dimitrie Cantemir…

POATE CA SE STIAU UNELE LUCRURI DESPRE CANTEMIR, DAR NU SI DESPRE
„INTEGRALA MANUSCRISELOR” O CANTITATEA ENORMA DE DOCUMENTE VALOROASE CARE AU STAT ASCUNSE VOIT SAU NEVOIT VREO 2 SECOLE…

DE CITIT RELATAREA DE FATA
Sent from my iPad

Begin forwarded message:

Eveniment cultural european: Au apărut primele 25 de volume din
„Integrala manuscriselor Cantemir”. Lădiţa cu „Integrala manuscriselor
Cantemir”, pe care a primit-o Putin. Sub coordonarea scriitorului
Constantin Barbu, într-o ediţie de lux, au văzut lumina tiparului
primele 25 de volume din „Integrala manuscriselor Dimitrie Cantemir”,
primul set fiind achiziţionat chiar de către Vladimir Putin. Acesta a
aprobat scanarea documentelor aflate de sute de ani în Arhivele din
Moscova. Vă prezentăm mai jos interviul pe care l-am realizat cu
scriitorul Constantin Barbu, cel despre care filosoful Constantin
Noica spunea că este „excepţional de înzestrat pentru lucrări de
erudiţie şi istorie literară”. Interviul a fost înregistrat chiar
înainte de plecarea la Moscova, unde, împreună cu sponsorul acestei
întreprinderi culturale, Paul Tudor, urmează să aducă în ţară
fotocopiile următoarei tranşe din ediţia acestei integrale
Cantemir.

„Ce manuscrise vrei? – Pe toate!”

Ion Spânu: Cum a început această aventură prin Arhiva Moscovei?

Constantin Barbu:

La festivitatea de acordare a unui premiu de excelenţă ambasadorului
Federaţiei Ruse, Alexander Churilin, l-am rugat să-mi aprobe intrarea
în Arhiva de la Moscova, cu care, în principiu, a fost de acord. După
un timp, am fost surprins să primesc de la domnia sa o scrisoare în
care mă întreba „ce manuscrise vrei?” I-am trimis lista după
Tocilescu, completată cu ce mai ştiam eu, dar i-am spus, prevăzător,
că le vreau pe toate. S-a dovedit că am procedat bine, întrucât acolo
am descoperit manuscrise despre care nu se ştia nimic! Abia în mai
2009 am primit confirmarea din partea rusă, inclusiv preţul pentru
fiecare filă scanată. Din partea oficialităţilor române nu a fost
nimeni dispus să finanţeze această operaţiune, astfel încât abia în
toamna lui 2009 am putut pleca la Moscova, când Paul Tudor, un om de
afaceri care conduce firma SC Besta SA, prin „Fundaţia culturală
Tudor”, a avut bunăvoinţa să sponzorizeze tot demersul acesta, cu care
România se va mândri multe secole de acum înainte, căci fondul acestor
manuscrise este cel mai mare tezaur al României din afara
graniţelor! „Vladimir Putin ne-a dat una dintre aprobări”.

Dar cum de a rămas în uitare o asemenea arhivă?

Simplu. Începând din 1878, când Tocilescu a tipărit primul volum Cantemir, şi până azi, Academia
Română a publicat doar 9 (nouă) volume de opere! Lui Tocilescu îi
aprobase copierea manuscriselor Ţarul Alexandru al II-lea,iar mie,
pentru documentele din Arhiva Ministerului de Externe, Vladimir Putin,
care era pe atunci prim-ministrul Rusiei! De aceea, în semn de
recunoştinţă, i-am trimis în dar această ladă care conţine primele 25
de volume apărute, într-o ediţie de lux cum rar se tipăresc în lume.
Le ştii, nu cred că mă contrazici…

Dar ce manuscrise erau în Arhiva Ministerului de Externe din Rusia?

Acolo am fost surprins să găsesc „Jurnalul persan” în limba rusă şi „Manifestul lui Petru cel Mare”.
Despre „Jurnalul persan”, Tocilescu credea că are doar 7 pagini, iar
despre „Manifest…” credea că este „Catehismul persan”, care s-ar fi
scufundat în mare! Academia Română spune că s-au mai scanat manuscrise
Cantemir. Da, în anii ’60 s-au făcut fotocopii alb-negru după unele
manuscrise, dar vă rog să le comparaţi cu ediţia aceasta, unde
documentele sunt mai frumoase decât originalul! Ca să nu mai spun de
numărul lor… De altfel, se ştie că Tocilescu furase, pur şi simplu,
3 fascicule, pe care le rezumăm astfel: 4 pag. din „Epistola
dedicatoria” la „Sacro-sancte scientiae indepingibilis imago”, 24 de
pag. din „Index Rerum Nobilium”, de la aceeaşi lucrare, şi fila 42 din
„Loca Obscura”. Şi pe acestea le-am introdus în ediţia mea, reîntregind
astfel „Sacro-sancte scientiae indepingibilis imago” şi „Loca
Obscura”.

Constantin Barbu, coordonatorul „Integralei manuscriselor
Cantemir”  Bănuiesc că nu e aşa de uşor să cauţi printr-o arhivă cum
este cea a Moscovei? Ne povesteşti care a fost cea mai mare surpriză
din această aventură prin hârtiile lui Cantemir?

Ştiam din sursă ştiinţifică sigură că arhiva păstrată de Serghei Cantemir, fiul cel
mai mic al lui Dimitrie, compusă din 27 de pachete, a fost cumpărată
la licitaţie la moartea sa şi se află într-una din arhivele Moscovei.
Mergând prin arhiva de acte străvechi, conduşi de directorul acesteia
(căci pe acolo nu te plimbi ca pe Unirii!), m-am trezit în faţa a 76
de lădiţe pe care scria „CANTEMIR”! Bucuria mea a fost de om smintit.
Directorul ne-a adus opisul şi de la el am aflat că acesta fusese
făcut între 1898 şi 1956! Ultimul care ordonase terminarea
inventarului fusese Stalin, în 1935, când s-au şi adus în România
osemintele lui Cantemir! Şi dacă tot veni vorba, să ne amintim că
atunci sicriul lui Cantemir a fost primit pe covor roşu, cu salve de
tun, fiind salutat de Guvernul ţării, iar Iorga a stat drepţi în faţa
Voievodului!

Din aceste 76 de lăzi câte ai reuşit să scanezi?

Doar una! De fapt, partea rusă a scanat documentele în condiţii excepţionale. În
această primă ladă este corespondenţa dintre Antioh, Maria şi
Constantin Cantemir şi formează două dintre volumele actualei ediţii!
Îţi dai seama cât a mai rămas de tipărit?”În final, ediţia va avea
peste 100 de volume!”

Ai o estimare a numărului total de volume al
acestei ediţii Cantemir?

Probabil că, în final vor fi vreo 100 devolume, dacă nu vom mai avea şi alte surprize prin arhivele lumii. Tragedia este că pentru întocmirea acestei ediţii nu plăteşte decât
Ludovic al XIV-lea, cum îi spun eu lui Paul Tudor! Cu el şi cu
ceilalţi prieteni ai lui Cantemir intenţionez să aduc în ţară şi
celelalte manuscrise ale Domnitorului, care se află în alte 10 ţări,
în afară de România şi Rusia!

Care speri să fie impactul acestei colosale ediţii Cantemir?

Sper ca în anii viitori să se scrie cărţi şi să se dea doctorate după această ediţie, căci Cantemir, prin toată opera lui, ar putea să tragă după el toată cultura română! Ca să nu mai
spun că şi politicienii noştri ar putea sta altfel de vorbă cu
mai-marii lumii dacă le-ar pune pe masă o astfel de ediţie! N-ar mai
avea tonul acela arogant pe care-l au acum Barroso, Viviane Reding,
preşedinta Lituaniei sau chiar doamna Merkel!

Un mesaj pentru final, înainte de plecarea la Moscova?

Trebuie să ţinem minte că, în 1711, cel mai vestit ţar rus, Petru cel Mare, l-a făcut pe Dimitrie Cantemir prinţ al Imperiului rus, şi tot la fel a procedat cu toţi copiii lui,
pe care Rusia i-a tratat princiar până la stingerea stirpei! Asta, în
timp ce, în 1714, Constantin Brâncoveanu şi fiii săi erau umiliţi şi
decapitaţi la Constantinopol de Sultanul Ahmed al III-lea, despre care
se spune că ar fi trăit în „epoca lalelei”. Cantemir era cineva în
vremea lui, iar ruşii l-au apreciat cum se cuvine.Nu putem să rămânem
mai prejos, noi, cei care-i suntem urmaşi!