Mai încet cu UDMR-ul în guvern, domnule Ponta!

 

În primăvara lui 2008, am aflat că sforarii vieții noastre politice au luat hotărîrea eliminării din Parlament a celor două partide „extremiste”: PRM și UDMR. Pașii erau următorii: mai întâi, la alegerile din 2008, PRM nu mai prinde pragul de 5%, iar mai apoi, în 2012 iese din joc UDMR!

De această decizie mi s-a spus că știa și președintele PRM, Vadim! Am avut ocazia în acel an să urmăresc „comportamentul electoral” al lui Vadim și am constatat că a făcut o campanie electorală „cu frâna de mână trasă” și fără să se clintească din birou! Nu intru în detalii decât dacă va fi nevoie.

Nu știu dacă reușita PRM, adică a lui Vadim, la alegerile europene, nu a fost cumva compensația acordată de aceiași scenariști și regizori politici pentru colaborarea lui Vadim la ieșirea PRM de pe scena politică. Adică din Parlament.

Ce s-a întâmplat în 2012? De ce n-a mai funcționat și partea a doua a scenariului? De ce UDMR nu a urmat soarta PRM-ului?

Nu este exclus ca între timp sforarii amintiți să fi schimbat scenariul! Mi-aduc aminte însă că în ziua votului, la alegerile din 2012, UDMR era la limita pragului, iar după sondajele făcute corect, nu mai avea șanse mari de a intra în Parlament. Le-au cam tremurat nădragii în ziua aceea, până la închiderea votului, când, după câteva minute, a apărut Ponta să-i felicite pe tovarășii maghiari de succesul obținut! Rămâneau mai departe în Parlament!…

Apariția atât de promptă a lui Ponta pe ecranele TV, mi-a amintit de ieșirea lui Ion Iliescu în 1996, tot așa, la câteva minute după închiderea urnelor, ca să se recunoască învins de Emil Constantinescu. Nici nu începuse numărătoarea votului, că Iliescu s-a declarat surclasat de adversarul său!… Aveam să aflu apoi din surse sigure că voturile pentru Emil Constantinescu au fost mult, mult mai puține decât cele obținute de candidatul care s-a grăbit să-și proclame …înfrângerea.

Trec iarăși peste detalii ca să ajung la ce ne doare:

 

Domnule Ponta, ați făcut destul pentru UDMR ajutându-i să rămână în Parlament! Este un motiv suficient, arhi-suficient pentru ca UDMR să vă acorde tot sprijinul în păstrarea unei majorități pe care să puteți conta! Ar fi exagerat să-i mai băgați acum și în guvern!

Știu! Nu se poate conta pe cuvîntul de onoare al udemeriștilor, mai ales al liderilor! Dar încercați mai bine să mergeți pe mâna lui Tăriceanu și a altor parlamentari români capabili să înțeleagă că disciplina de partid nu are nicio trecere dinaintea interesului general! Iar interesul general cere ca manevra ticăloasă a lui Crin să nu reușească, să se dovedească a fi sinucigașă!

Cu UDMR la guvernare însă, va fi ca și când veți ține ședințele de guvern la Budapesta, cu toată presa maghiară de față…

Succes! Și curaj!

 

Ion Coja

 

28 februarie 2014