Lovitura de maciucă!

Iulian MARES
2.038 aprobate
iuliuss_m@yahoo.ca
86.127.163.135

Lovitura de maciucă!

„Acuzații de grup infracțional organizat și trădare în contextul alegerilor prezidențiale: Plângere penală depusă împotriva liderilor politici și instituțiilor-cheie din România
Cetățeni româno-canadieni semnalează riscuri majore la adresa siguranței naționale și a democrației

Acasă MEDIA Stiri, 1 decembrie 2024

Acuzații de grup infracțional organizat și trădare în contextul alegerilor prezidențiale: Plângere penală depusă împotriva liderilor politici și instituțiilor-cheie din România

București, 1 decembrie 2024 – Trei cetățeni româno-canadieni au depus o plângere penală la Parchetul Militar, Parchetul General și DIICOT, aducând acuzații grave de constituire a unui grup infracțional organizat, trădare și manipulare electorală. Plângerea vizează figuri politice și instituționale proeminente, inclusiv pe președintele Klaus Werner Iohannis, Elena Valerica Lasconi (liderul USR și candidat la președinție), Laura Codruța Kövesi (Procuror Șef al Parchetului European) și Cristian Terheș (președintele PNCR). Sunt implicați, de asemenea, judecători ai Curții Constituționale și membri ai CSAT.

Plângerea, semnată de trei cetățeni româno-canadieni, aduce acuzații grave împotriva unor figuri proeminente, inclusiv Klaus Werner Iohannis, Elena Valerica Lasconi, Laura Codruța Kövesi și Cristian Terheș, precum și împotriva judecătorilor Curții Constituționale și membrilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Acuzații de anulare a votului democratic

Conform plângerii, grupul organizat ar fi avut ca scop manipularea procesului electoral prin anularea rezultatului din primul tur, justificată printr-o contestație depusă de Cristian Terheș, care a invocat o presupusă fraudă electorală. Admiterea acestei contestații ar duce, potrivit reclamanților, la renumărarea voturilor, schimbarea rezultatelor și eventual reluarea primului tur.

Un alt demers al grupului ar fi interzicerea participării lui Călin Georgescu la turul II, pe baza acuzațiilor că acesta ar susține politici neconstituționale și că ar fi asociat cu organizații străine sau platforma TikTok. Reclamanții resping aceste acuzații, susținând că ele sunt nefondate și calomnioase, având scopul de a denigra imaginea lui Georgescu și de a justifica excluderea sa din cursa electorală.

Acuzații de instigare la ură în mass-media

Conform plângerii, postul Antena 3 CNN este acuzat că, prin emisiunile sale, ar fi instigat în mod continuu la ură, violență și dezbinare națională, ceea ce contravine legislației electorale, Constituției României și Legii audiovizualului. Această acțiune este considerată de reclamanți ca parte a unui demers de manipulare mediatică împotriva candidatului independent Călin Georgescu.

În contrast, posturile Realitatea Plus și România TV sunt menționate ca surse de informații privind protestele violente organizate împotriva lui Călin Georgescu, fără a fi acuzate de instigare. Reclamanții susțin că aceste proteste ar fi fost coordonate de ONG-uri cu presupuse afilieri externe.

Cariera și imaginea lui Călin Georgescu

În plângere, reclamanții contestă acuzațiile privind presupusa susținere a politicii rusești de către Călin Georgescu, subliniind că acestea sunt lipsite de fundament. Ei invocă activitatea sa profesională, inclusiv rolul său de reprezentant al României la ONU și secretar al Comisiei de la Roma, care nu are nicio legătură cu politica rusă.

Rolul rețelelor sociale

Un alt punct al plângerii vizează utilizarea rețelelor sociale în campaniile electorale. Reclamanții afirmă că, în timp ce Klaus Iohannis a beneficiat de sprijin public pe Facebook în campaniile anterioare, acuzațiile conform cărora Georgescu ar fi fost avantajat pe TikTok sunt contrazise de date publice. Acestea arată că Georgescu a avut cel mai mic impact pe platformă, comparativ cu alți candidați, precum George Simion, Marcel Ciolacu și Elena Lasconi.

Probe anexate și sesizarea organizațiilor internaționale

Reclamanții aduc ca probe emisiuni televizate, articole de presă, decizii ale CCR și CSAT, precum și declarații publice. Ei afirmă că aceste dovezi arată caracterul nefondat al acuzațiilor împotriva lui Călin Georgescu și manipularea electorală desfășurată de grupul organizat.

Din cauza suspiciunilor de fraudare a cercetărilor penale, reclamanții au sesizat și organizații internaționale pentru a asigura transparența și echitatea investigațiilor.

Această plângere penală aduce în discuție aspecte fundamentale privind integritatea procesului electoral, rolul instituțiilor statului și influența mediatică asupra opiniei publice. Autoritățile sunt așteptate să clarifice aceste acuzații grave, care, dacă se confirmă, ar putea avea implicații majore asupra democrației și securității naționale.

ASPECTE CHEIE ALE PLÂNGERII PENALE

Riscuri pentru siguranța națională
Conform reclamanților, grupul infracțional organizat urmărește să înlăture votul democratic exprimat în primul tur al alegerilor prezidențiale, prin acțiuni menite să favorizeze un anumit candidat. Aceste demersuri, afirmă aceștia, sunt contrare intereselor naționale și vizează instalarea unei puteri politice subordonate unor organizații străine.

În plângere se subliniază că acțiunile suspectate reprezintă un pericol real pentru securitatea statului, deoarece „promovează interese străine și subminează voința cetățenilor români exprimată liber la vot.” Candidatul Călin Georgescu, descris drept independent și neafiliat politic, este vizat de o campanie de denigrare și acuzații nefondate, conform reclamanților.

Proteste violente și instigare mediatică
Reclamanții atrag atenția asupra protestelor violente, care ar fi fost organizate imediat după primul tur al alegerilor, pentru a influența percepția publică asupra candidatului Călin Georgescu. Potrivit documentului, aceste manifestații ar fi fost susținute de ONG-uri cu afilieri internaționale, catalogate drept „soroșiste” în emisiuni difuzate pe posturi precum Realitatea TV și România TV.

Mai mult, postul Antena 3 CNN este acuzat că ar fi instigat „în formă continuată la ură, violență și dezbinare națională,” ceea ce contravine atât legii electorale, cât și Legii audiovizualului și Constituției României.

Rolul platformelor sociale în manipularea alegătorilor
Plângerea include acuzații referitoare la utilizarea platformelor sociale pentru influențarea opiniei publice. Se afirmă că președintele Klaus Werner Iohannis ar fi beneficiat de susținerea publicului său de pe Facebook în campaniile anterioare, în timp ce candidatul Călin Georgescu este criticat pentru interacțiunile sale pe TikTok. Reclamanții contestă aceste critici, susținând că Georgescu a avut cel mai mic impact pe această platformă, conform datelor publice. (sursa foto: G4media.ro)

Manipularea deciziilor instituționale
Potrivit plângerii, judecătorii Curții Constituționale și membrii CSAT ar fi fost implicați în acțiuni menite să invalideze rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale. Se menționează că aceste demersuri urmăresc, pe lângă blocarea lui Călin Georgescu, promovarea unei alte candidaturi care să răspundă intereselor organizațiilor străine.

Consecințe și implicații juridice

Documentul atrage atenția asupra faptului că astfel de acțiuni, dacă se confirmă, constituie amenințări grave la adresa democrației și a securității statului. În sprijinul acuzațiilor, reclamanții oferă ca probe emisiuni televizate, declarații publice și articole de presă.

Reclamanții solicită o anchetă imparțială și atrag atenția asupra riscurilor de fraudare a cercetărilor penale, motiv pentru care au sesizat și organizații internaționale.

Rămâne de văzut cum vor reacționa instituțiile vizate și dacă ancheta va aduce claritate în aceste acuzații complexe.”