Doina dorurilor noastre…
Limba noastră
Alexei Mateevici
Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.
Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mişcă vara;
In rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfinţit-au ţara.
Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.
Nu veţi plânge-atunci amarnic,
Că vi-i limba prea săracă,
Şi-ţi vedea, cât îi de darnic
Graiul ţării noastre dragă.
Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Şi citindu-le ‘nşirate, –
Te-nfiori adânc şi tremuri.
Limba noastră îi aleasă
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spiue-n hram şi-acasă
Veşnicele adevăruri.
Limba noastra-i limbă sfânta,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng şi care o cântă
Pe la vatra lor ţăranii.
Înviaţi-vă dar graiul,
Ruginit de multă vreme,
Stergeţi slinul, mucegaiul
Al uitării ‘n care geme.
Strângeţi piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde –
Şi-ţi avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.
Răsări-vă o comoară
În adâncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Scrisă în 1917(anul morţii poetului), pe un pat de spital din Chişinău, poezia este un elogiu adus limbii române (fără ca numele limbii să apară explicit) și un îndemn pentru prețuirea ei, fiind totodată cea mai autentică mărturisire a identităţii româneşti.
Strofele 1,2,5,8 si 12 au devenit imnul Republicii Moldova, înlocuind în anul 1995 imnul de stat precedent „Deșteaptă-te, române!”. Muzica pentru cîntecul “Limba noastră” a fost compusă de Alexandru Cristea în perioada interbelică.
Pînă în 1990, în manualele de gimnaziu se găsea o variantă a poeziei “Limba noastră” din care, dacă nu mă inşeală memoria, lipsea partea cu Nistrul din strofa a 5-a preluată în imnul moldovenesc.
Atunci am invătat-o în întregime şi de plăcere(varianta din manual); mă intreb dacă azi elevii de gimnaziu o mai pot învăţa din manualele “onor ministerului”.
Pentru cei cu drum prin Bucureşti, în faţa Primăriei sectorului 2 în perioada 28-31 august, se desfăşoară un târg de carte dedicat Zilei Limbii Române cu participarea câtorva edituri(Editura Casa Radio, Editura Muzeului Literaturii Române, Editura Fundaţiei Naţionale de Ştiinţă şi Artă, editurile Semne, Eikon, Vremea, Vivaldi, Vox, Tracus Arte, Curtea Veche, Litera şi altele).
Linkuri:
Text pus la dispoziție de dl FLORIN ȘERBAN
imnul întregirii neamului a fost și va rămîne Deșteaptă-te române. Românii au nevoie de el mai mult decît au avut ei vreodată în toată istoria lor, pentru că dorm în picioare cu ochii deschiși de 25 de ani. Pe de altă parte: de ce au nevoie românii de mai multe imnuri pe regate? Atunci să vină și bănățenii cu al lor împreună cu bănățenii din Banatul sîrbesc, dobrogenii cu dobrogenii din Dobrogea bulgărească, bucovinenii cu bucovinenii ucrainieni de astăzi, maramureșenii cu maramureșenii ucrainieni, iar basarabenii cum e corect istoricește pentru cine știe istorie, nu moldovenii pentru că Moldova e una singură, de la Ștefan citire și știe toată lumea că Moldova de dincolo de Prut a fost numită nu de mult Basarabia pentru a nu se mai numi Moldova, muntenii cu al lor, și de ce nu și oltenii, ca să avem o defalcare completă a României. Cine umblă cu separatisme cînd tot românul vrea unire de 25 de ani? Divide et impera s-a fumat de mult. Unde e Dacismul pentru noi e Moldovenismul 2? Acum tace, tace și se face chitic. El trebuia să urle cel mai tare la mizeria asta.
nu vreau să fiu înțeles greșit, dar nu am nimic cu poezia de suflet devenită imnul Moldovei, care a fost binevenită cînd limba română a devenit din nou limba oficială a moldovenilor de dincolo de Prut. Izbînda limbii a fost un succes dar izbînda imnului, altul decît al României, a fost un regres pentru unire. Ce imn vom cînta după unire, dacă ea va avea loc? Cel ardelean sau cel moldovenesc, ori oltenesc? Io zic să tragem o horă și să cugetăm drept așa cum au făcut înaintașii noștri. Pe lîngă toate cele Deșteaptă-te române i se potrivește cel mai bine românului care doarme în continuare din 271 pînă-n prezent 2015, iar acum mai abitir ca niciodată și nu vede cum alții încearcă să ne dezmembreze și să ne vîndă bucăți la pachet cu pămînt cu tot.
Al treilea mare imn al națiunii române, alături de „Deșteaptă-te, române” și „Doina”, un imn veșnic actual, ca și celelalte două. Ar trebui asociat zilei limbii române(27.08.1989), intonat anual la deschiderea unităților de învățământ și la evenimente speciale.
La noi sunt codri verzi de brad
Şi câmpuri de mătasă;
La noi atâţia fluturi sunt,
Si-atâta jale-n casă.
Privighetori din alte ţări
Vin doina să ne-asculte;
La noi sunt cântece şi flori
Şi lacrimi multe, multe…
http://1.bp.blogspot.com/_gyYHCW6BBlM/StTPTMI2wdI/AAAAAAAAB30/a82KsddrNfk/s400/mormant-simplu.jpg