CD
1.752 aprobate
denitsoc@gmail.com
108.231.169.110
LAMURIRE DESPRE COMITETUL INTERNAŢIONAL PENTRU RĂSPÂNDIREA COMUNISMULUI DE CĂTRE CHINA ÎN LUME
Despre asa zisa organizatie de propagare a comunismului in lume The WORLD PEACE COUNCIL ( WPC), Iata ce ne spun ei insisi:
„Cine suntem noi:
CONSILIUL MONDIAL PENTRU PACE (CMP) este o mișcare internațională antiimperialistă, democratică, independentă și nealiniată, de acțiune în masă. Este o parte integrantă a mișcării mondiale pentru pace și acționează în cooperare cu alte mișcări internaționale și naționale. CMP este cea mai mare structură internațională pentru pace, cu sedii în peste 100 de țări.”
Sursa: https://www.wpc-in.org/about-wpc – site-ul web al organizației
Iar wikipedia care nu are cum sa-i ierte pe comunisti, mai ales chinezi scrie:
Consiliul Mondial pentru Pace (CMP) este o organizație internațională creată în 1949 de Cominform și susținută de Uniunea Sovietică. Pe tot parcursul Războiului Rece, CMP s-a angajat în eforturi de propagandă în numele Uniunii Sovietice, prin care a criticat Statele Unite și aliații săi, apărând în același timp implicarea Uniunii Sovietice în numeroase conflicte.
Congresul Mondial al Intelectualilor pentru Pace s-a întrunit la Wrocław pe 6 august 1948. Julian Huxley, președintele UNESCO, a prezidat întâlnirea în speranța de a reduce diviziunile din timpul Războiului Rece, dar ulterior a scris că „nu a existat nicio discuție în sensul obișnuit al cuvântului”. Vorbitorii au condamnat îndelung Occidentul și au lăudat Uniunea Sovietică.
Albert Einstein fusese invitat să trimită un discurs, dar când organizatorii au descoperit că acesta susținea un guvern mondial și că reprezentantul său refuza să îl modifice, au înlocuit discursul cu un alt document al lui Einstein fără consimțământul său, lăsându-l pe Einstein cu sentimentul că fusese prost folosit.
Congresul Mondial al Partizanilor pentru Pace de la Paris (20 aprilie 1949) a repetat linia Cominformului, conform căreia lumea era împărțită între „un grup sovietic non-agresiv și un grup imperialist cu gânduri de război, condus de guvernul Statelor Unite”. Acesta a înființat un Comitet Mondial al Partizanilor pentru Pace, condus de un Birou Executiv format din doisprezece persoane și prezidat de profesorul Frédéric Joliot-Curie, fizician laureat al Premiului Nobel, Înalt Comisar pentru Energie Atomică și membru al Institutului Francez. Majoritatea membrilor Executivului erau comuniști.
WPC și-a stabilit inițial birourile la Paris, dar a fost acuzat de guvernul francez că se implică în activități de „coloana a cincea” și a fost expulzat în 1952. S-a mutat la Praga și apoi la Viena. În 1957 a fost interzis de guvernul austriac. A fost invitat la Praga, dar nu s-a mutat acolo, nu a avut un sediu oficial, dar a continuat să opereze la Viena[6] sub acoperirea Institutului Internațional pentru Pace.
În 1968 și-a reluat numele și s-a mutat la Helsinki, Finlanda, unde a rămas până în 1999. În 2000 s-a mutat la Atena, Grecia. La începuturile sale, Comitetul Sovietic pentru Pace a atras numeroase „superstaruri politice și intelectuale”, printre care W. E. B. Du Bois, Paul Robeson, Howard Fast, Pablo Picasso, Louis Aragon, Jorge Amado, Pablo Neruda, György Lukacs, Renato Guttuso,[19] Jean-Paul Sartre, Diego Rivera, Muhammad al-Ashmar și Frédéric Joliot-Curie. Majoritatea erau comuniști sau tovarăși de drum.
Până la mijlocul anilor 1980, Comitetul Sovietic pentru Pace „a concluzionat că CP era o forță politic superfluă și epuizată”, deși a continuat să ofere fonduri până în 1991. Întrucât Comitetul Sovietic pentru Pace era canalul pentru conducerea sovietică a CP, această judecată a reprezentat o retrogradare a CP de către Partidul Comunist Sovietic.
Sub conducerea lui Mihail Gorbaciov, Comitetul Sovietic pentru Pace a dezvoltat contacte internaționale bilaterale „în care Comitetul Sovietic pentru Pace nu numai că nu a jucat niciun rol, dar a reprezentat și o povară”.
Conducerea:
Președinte: Pallab Sengupta, Organizația pentru Pace și Solidaritate din India (AIPSO)
Secretar General: Thanasis Pafilis, Comitetul Grec pentru Destindere și Pace Internațională (EEDYE)
Secretar Executiv: Iraklis Tsavdaridis, Comitetul Grec pentru Destindere și Pace Internațională (EEDYE)
Secretariat
Membrii Secretariatului WPC sunt:
Organizația pentru Pace și Solidaritate din India (AIPSO)
Centrul Brazilian pentru Solidaritate cu Poporul și Lupta pentru Pace (CEBRAPAZ)
Comitetul Grec pentru Destindere și Pace Internațională (EEDYE)
Inițiativa de Pace din Africa de Sud (SAPI)
Consiliul pentru Pace și Solidaritate din Sudan (SuPSC)
Institutul Cubanez pentru Prietenia Popoarelor (ICAP)
Consiliul pentru Pace din SUA (USPC)
Comitetul pentru Pace din Japonia
Consiliul Portughez pentru Pace și Cooperare (CPPC)
Comitetul Palestinian pentru Pace și Solidaritate (PCPS)
Consiliul Nepal pentru Pace și Solidaritate (NPSC)
Consiliul pentru Pace din Cipru (CyPC)
Consiliul Național Sirian pentru Pace (SNPC)[58][59]
Congresul Mondial al Partizanilor pentru Pace, care a avut loc la 20 aprilie 1949 la Paris și Praga, a înființat un Comitet Mondial al Partizanilor pentru Pace, considerat Congresul fondator al WPC.
Paris și Praga, aprilie 1949
Varșovia, noiembrie 1950
Viena, decembrie 1952
Helsinki, iunie 1955
Stockholm, iulie 1958
Moscova, iulie 1962
Helsinki, iulie 1965
Berlin, iunie 1969
Budapesta, mai 1971
Moscova, octombrie 1973
Varșovia, mai 1977
Sofia, septembrie 1980
Praga, iunie 1983
Sofia, aprilie 1986
Atena, mai 1990
Mexico City, octombrie 1996
Atena, mai 2000
Atena, mai 2004
Caracas, aprilie 2008
Kathmandu, iulie 2012
São Luís, noiembrie 2016
Hanoi, noiembrie 2022
Preşedinţii
Frédéric Joliot-Curie (1950–58)
John Desmond Bernal (1959–65)
Isabelle Blume (1965–69)
Romesh Chandra (secretar general în 1966–1977; președinte în 1977–90)
Evangelos Maheras (1990–93)
Albertina Sisulu (1993–2002)
Niranjan Singh Maan (secretar general)
Orlando Fundora López (2002–08)
Maria do Socorro Gomes Coelho (2008–2022)
Pallab Sengupta (2022-)
Nici o localitate chineza unde sa aibe loc congrese si nici un lider de origine chineza.
Singura mentiune despre chinezi se gaseste la capitolul
Prieteni si asociati:
Asociația Chineză pentru Pace și Dezarmare
O asociatie pentru pace si dezarmare si nicidecum una de propagare a comunismului, ceea ce este o basurditate caci China nu a fost comunista niciodata si nici membra a Cominternului sau Cominformului.
Iar mentionatul activits de “partid communist”, Lee Siu Hin este un biet chinez nascut in HongKong cand era inca colonie britanica, iar in prezent este activist anti-imperialist in Los AngelesSUA cum precizeaza mai jos din nou Wikipedia.
Lee Siu Hin este un activist din Los Angeles – Lee este activist internațional de lungă durată de peste 40 de ani, este coordonatorul național al National Immigrant Solidarity Network, Action LA Network.
Născut în Hong Kong, China, Lee este un activist internațional cu o vastă experiență de peste 40 de ani, coordonatorul național al Rețelei Naționale de Solidaritate cu Imigranții și al Rețelei Action LA, membru al comitetului de coordonare al UFPJ și reporter de lungă durată pentru Pacifica Radio KPFK-Los Angeles, relatând din fosta Iugoslavie, fosta Uniune Sovietică, Angola, Mozambic, Africa de Sud, Rwanda, Republica Democrată Congo, Irak și Mexic. În prezent, călătorește și între China și SUA pentru a organiza activități de activism binațional, precum și proiecte de solidaritate medicală.
Surse:
https://en.wikipedia.org/wiki/World_Peace_Council
https://archives.tricolib.brynmawr.edu/resources/scpc-cdg-b-finland-world_peace_council
Deci jidanul care a scris comentariul si a semnat “ironic” Xi-Pingeala a vrut sa apere lozinca/eticheta jidaneasca ca China este nu numai comunista dar mai si raspandeste comunismul in lume.
Oricine poate verifica websiteul organizatiei ( WPC), incriminate in mod fals ca propaga si ea comunismul acum dupa 1991, verificand si linkul cu arhivele organizatiei din Finlanda.
In ce priveste datele citate/spicuite di Wikipedia si ele pot fi verificate in integralitatea lor pe linkul aratat mai sus.
Pe jidani ii doare sa vada ca adevarul iese la iveala si toata lumea incepe sa pricepa jidaneala cu care ne-au imbrobodit prin mas-media ce mai este inca in mainile lor.
Cat priveste al doiliea nume din comentariu nu-mi pierd timpul cu el este si ala un evreu, poate om cinstit, dar nu este implicat in nici un fel cu vre-o organizatie chinezeasca si cu ata mai putin in vederea raspandirii “comunismului” chinezesc.
Este treaba comentatorului sa probeze ceea ce pretinde, dar ca de obicei jidanii doar arunca cu zoaie si nu vin niciodata sa probeze sau sa raspunda pentru ce au spus, jigodii.
China dirijează activitatea organizaţiei comuniste globale World Peace Council şi prin racolarea membrilor ei separat, cum este cazul Consiliului Româna pentru Pace condus în prezent de dl Constantin Creţu, un înverşunat combatant al „antisemitismului“, liderul „Partidului Comunist Român Secolul XXI“.
Constantin Creţu susţine de aceea, ca preşedinte al „Partidului Comunist Român – Secolul XXI“ construirea unui „Muzeu al Antifasciştilor“ în Parcul Carol din Bucureşti, aşa cum, în ultimii ani, şi guvernul comunist al Chinei a readus la lumină „lupta antifascistă“ ca să o extindă pe tot globul pentru a comemora contribuția Chinei la victoria „aliaților“ din Al Doilea Război Mondial, pe care China îl numeşte „Războiului Mondial Antifascist“.
Dl Constantin Creţu, preşedintele partidului comunist (P.C.R. XXI) este şi membru fondator al Partidului Stânga Europeană sau Party of the European Left (partid care activează în cadrul Parlamentului European, înfiinţat la Roma pe 8 mai 2004 şi în cadrul căruia „tovarăşul“ Creţu C-tin a fost timp de 3 ani membru în Biroul Executiv).
Relatarea dlui Constantin Creţu:
„Urmare activităţilor iniţiate şi susţinute de Consiliul Român pentru Pace (World Peace Council) în cadrul Consiliului Mondial al Păcii şi în plan internaţional, în 13 Februatie 2017 am primit din China invitaţia pentru aderare la Rețeaua de Cooperare a ONG-urilor Drumul Mătăsii“. Este vorba de reţeaua chinezească de acţiune globală SIRONET, în care tot în 2017 chinezii l-au pus într-o funcţie de conducere pe Victor Ponta.
„În acest fel Consiliul Român pentru Pace a devenit membru fondator al Rețelei de Cooperare a ONG-urilor Silk Road (Drumul Matasii) din China în luna mai 2017“, conchide dl Ctin Creţu, care mai spune în acelaşi comunicat:
„În luna Octombrie 2023, Consiliul Român pentru Pace a primit o invitaţie din partea Rețelei ONG-urilor din China pentru schimburi internaționale (CNIE) și a Secretariatului Rețelei de Cooperare a ONG-urilor Drumul Mătăsii (SIRONET) pentru a nominaliza un reprezentant pentru a participa, in perioada 16-25 Octombrie la Conferinta Internatională de Aniversare a 10 ani de la lansarea marelui Program „O Centura ,Un Drum”,initiat in anul 2013 de Presedintele Chinei, XI Jinping. Invitatia a fost onorata de Dl. Profesor Universitar Dr. Corvin Lupu din Sibiu, unul din cei mai renumiti specialisti in domeniul istoriei si al relatiilor internationale.“
Comunicatul este pe siteul Partidului Comunist Român:
https://pcr.info.ro/stiri-necenzurate/
Deci „Partidului Comunist Român – Secolul XXI“, înregistrat legal pe 27.06.2016, este partidul care l-a recomandat să fie invitat în China pe dl Corvin Lupu – membru al Grupului pentru România – în 16-22 octombrie 2023, unde a participat astfel la al 3-lea congres mondial al „Noului Drum al Mătăsii” („3rd Belt and Road Forum for International Cooperation“).
Legăturile acestui partid nostalgic după epoca Ceauşescu, „P.C.R. – Secolul XXI“, afiliat şi la stânga „socialist“-comunistă europeană „European Left“, sunt mai vechi printr-un membru al „Grupului Pentru România“ (G.P.R.), dirijat „suveranist“ din 2023 de Corvin Lupu, dl profesor Florian Colceag, prin aşa zisul „Consiliu Român pentru Pace“, care a existat şi înainte de 1989 şi care e devenit membru în Consiliului Mondial al Păcii. Profesorul Colceag a participat şi el la două întruniri ale Consiliului Mondial al Păcii desfăşurate în America Latina.
*
Conducerea European Left (unde e afiliat PCR XXI), al cărei simbol este steaua comunistă roşie, îi aparţine „iudeo-comunistului“ Walter Baier, al cărui tată „a supraviețuit detenţiei din lagărele de concentrare din Dachau și Auschwitz“.
*
Walter Baier, şeful politic al dlui C-tin Creţu la nivel european, provine de la Partidul Comunist Austriac KPÖ, fondat în 1918 de un grup iudeo-cosmopolit condus de Ruth Fischer.
Pe când era student în 1977, Walter Baier a fost ales președinte al Asociației Studenților Comuniști. În 1981, în numele Asociației Studenților Comuniști, împreună cu Asociația Studenților Socialiști, „a contestat alegerile universitare pe baza candidaturii unui grup neo-nazist, ceea ce a dus la o hotărâre revoluționară a Curții Constituționale în 1985 de dizolvare a ANR și NDP“, Nationaldemokratische Partei Deutschlands (NPD) sau Partidul Național Democrat al Germaniei fiind un „partid german de extremă dreapta, cel mai numeros partid neonazist din 1945“, cum e catalogat.
*
Iudeo-comunistul Walter Baier a fost şi el în China în octombrie 2023, în timp ce acolo se afla şi profesorul Corvin Lupu (care a stat trei săptămâni în China, nu doar în zilele congresului), primit, cum am arătat, de către comuniştii chinezi la recomandarea comuniştilor români de la PCR afiliaţi la structura comunismului european condus de Walter Baier.
Imediat după Forumul globalizării chinezeşti, la care participase profesorul Lupu, dar care şi-a prelungit mai mult timp şederea, pe 23 octombrie 2023, Walter Baier s-a întâlnit, la Sala Mare a Poporului din Beijing, conducând o delegație a Partidului Stângii Europene, cu Baier Xiao Jie, vicepreședintele Comitetului Permanent al Congresului Național al Poporului, cel mai înalt for de conducere al Republicii Populare a Chinei. La finele anului 2023, Walter Baier s-a postat pe sine, pe contul său de Facebook, participând la aprinderea luminilor unei mari Menorah iudaice stradale.
Martin Schirdewan, care e liderul acestei Stânga (The Left) în Parlamentul European, vine de la fundaţia germană „Rosa Luxemburg“ (care o fost o mare iudeo-comunistă şi ea) şi e nepotul unui alt comunist „anti fascist“, Karl Schirdewan.
Partidul Comunist Român-Secolul XXI (PCR-XXI) susţine că „şansa unică pentru stoparea continuării distrugerii ţării şi o garanţie pentru fundamentarea Progresului social“ poate veni doar ,,în baza propunerilor făcute de preşedintele Xi Jinping, Secretarul General al Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez (PCC) la reuniunea la nivel înalt a PCC cu partidele politice mondiale din 15 martie 2023, de la Beijing, şi la Congresul al XX-lea al Partidului Comunist Chinez“.
Dealtfel, „Consiliul Român pentru Pace“ a creat în România şi „Alianţa Natională pentru Pace, Neutralitate şi Parteneriat Comercial cu China“.
*
Ideologia „antifascistă“ şi de combaterea a „antisemiţilor“ a PCR-XXI şi a Consiliului Român pentru Pace vine deci din China.
În China, războiul care s-a încheiat cu distrugerea Japoniei şi Germaniei în urmă cu 70 de ani este lăudat şi numit până astăzi „Războiul Mondial Antifascist“, nu Al Doilea Război Mondial. În timpul războiului, liderul comuniştilor chinezi, Mao Zedong, a adoptat expresia „Război antifascist“ pentru a-și semnala loialitatea față de Uniunea Sovietică iudaizată pe atunci.
În timp ce naționaliștii chinezi duceau din greu Războiul de Rezistență împotriva Japoniei în centrul Chinei, comunistul Mao, părintele Chinei de azi, scria de zor pliante despre „războiul antifascist“ în reduta lui montană din îndepărtatul nord-vest al Chinei. Acum China vrea, declarativ, să extindă „lupta antifascistă“ în întreaga lume, ceea ce se suprapune cu extinderea ei economică globală.
„China dirijează activitatea organizaţiei comuniste globale World Peace Council şi prin racolarea membrilor ei separat, cum este cazul Consiliului Româna pentru Pace condus în prezent de dl Constantin Creţu, un înverşunat combatant al „antisemitismului“, liderul „Partidului Comunist Român Secolul XXI“.”
Cum puteti dovedi o asemenea afirmatie?
Cat priveste activitatea asa zisului Partid Comunist Roman sec. XXI, cred ca nu prea este roman deloc, caci s-a dovedit de mult ca evreii sunt maestrii comunismului si il folosesc in slujba itereselor lor talmudice.
In rest afirmatii compromitatore, nedovedite in stilul extrem de bine cunoscut al propagandei jidanesti.
Oricum nimeni nu crede in asemenea lozinci incriminatoare si jignitoare ce emana ura jidaneasca.
Cooperarea Partidului Comunist Chinez cu partidele similare din lume, pe care le dirijează „soft“ în scop extinderii globale şi economice şi ideologice (comunismul global venind după ce China cumpără cât mai multe companii din Vest şi se instalează economic în întreaga lume, abandonând ideea leninistă a revoluţiilor şi concentrându-se pe cea marxistă a evoluţiei de la capitalism la comunism, în mod dirijat de către China) se organizează periodic, mai ales în China, sub numele „Relations between the Communist Party of China and International Organizations of Political Parties“.
Iar „ură jidănească”, tu manifeşti din plin, tovarăşe C-tin Dimulescu-Disimulescu, de fiecare dată când te apucă pandaliile că nu îţi convine realitatea, care e opusă închipuirilor vândute de maeştrii înşelăciunilor, care nu sunt neapărat evrei, ci pot fi, şi sunt, şi chinezi.
E o formă de ura de sine la tine.
Pe tine te urăşti din plin, cel mai mult, de fiecare dată când lepezi lături cu nevricale asupra altora. Şi te urăşti pentru că eşti la fel de autentic, pe cât este de profesor şi din neamul Romanoviol escrocul canadian mutat la Shanghai şi agent de propagandă al serviciilor secrete chinezeşti pe nume „Larry Romanoff“.
Tovarasul C. Cretu spune clar – ai si link la declaratia lui – cum s-a afiliat cu Consiliul Roman pentru Pace (geamanul Partidului Comunist Roman XXI) la SIRONET (CHINA), Consiliul Roman pentru Pace este membru si al World Peace Council (WPC), dar tu tot spui absurd ca nu exista dovezi ale legaturilor dintre elefantul CHINA si pigmeii dela WPC.? Cand un gigant se aduna cu niste pigmei cine e boss-ul, pacalitorule?
Vezi si mesajele mele de jos, de la sfarsit – pe care, cum ti-e obiceiul, le-ai acoperit degraba cu postarile tale kilometrice -, ignorantule tafnos pus in slujba Chinei!
CE SE VA INTAMPLA CU DREPTUL INTERNAȚIONAL?
De CD
Se mai exercită el in adevăratul spirit in care a fost intitutionalizat in 1945 in Carta ONU?
Analizând știrile zilnice, este greu să scapi de sentimentul că legea junglei – legea puterii brute care a guvernat afacerile internaționale din antichitate până în vremuri foarte recente – a depășit principiul conform căruia frontierele internaționale nu pot fi modificate prin forța armelor.
Fondată după trauma Primului Război Mondial, Liga[masonică] a Națiunilor a căutat să consacre acest precept fundamental al dreptului internațional, împreună cu principiul autodeterminării. Autodeterminarea este noțiunea că popoarele care se definesc ca națiuni au dreptul la propriile state naționale, mai degrabă decât să fie forțate să trăiască sub conducerea unor popoare străine.
În ciuda aspirațiilor sale înalte, Liga Națiunilor nu a putut niciodată să întrunească unanimitatea sau tăria de a lupta pentru propriile principii – și astfel a izbucnit al Doilea Război Mondial starnit de fapt de aceiasi elitisti care au fondat Liga Natiunilor. În urma înfrângerii Axei, învingătorii au fondat din nou Națiunile Unite, o comunitate internațională presupus mai hotărâtă și mai puternică, menită să impună principiul „securității colective”, conform căruia agresiunea împotriva unuia este agresiune împotriva tuturor și justifică un răspuns combinat din partea tuturor.
Marea lecție a istoriei pentru noi este că hotărârea aduce pace și ordine, iar ezitarea si echivocul invită la haos și conflict.
Dar Războiul Rece a blocat Națiunile Unite – și în special Consiliul de Securitate al ONU, principalul garant al păcii și securității internaționale – la câțiva ani după ce organismul mondial a debutat la San Francisco.
Motivul este simplu. Structura sistemului ONU se pretează la blocaje. Oricare dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate – Rusia, China, Statele Unite, Marea Britanie și Franța – poate bloca o rezoluție de utilizare a forței. Prin urmare, Națiunile Unite vor rămâne aproape întotdeauna inerte în perioade de pericol grav.
În mod uimitor, au existat excepții de la această regulă – două în special. Prima – printr-o manevră diplomatică, administrația Truman a reușit să organizeze un contraatac comun SUA-ONU pentru a respinge atacul nord-coreean împotriva Coreei de Sud în 1950. Conflict incă neinchis definitiv, nu există un tratat de pace incheiat intre părti.
Al doilea moment de coeziune al Consiliului de Securitate a existat in 1990 datorită trădătorului de tară Mihail Gorbaceov, care a lasat ca actiunea golănească a SUA, trucată in Congresul American cu firme de PR si martori falsi, să pornească războiul impotriva Iraqului, cu acceptul URSS, crimă internatională.
Desi Consiliul de Securitate a votat “unanim”, totusi CHINA s-a abtinut să voteze Rezolutia Consiliului de Securitate nr, 678 din noiembrie 1990. Iar coalitia huiliganic politienească condusă de SUA nu a reusit să coalizeze mai mult de 35 de tări din cele 185 membre ONU la acea dată.
După cucerirea Kuweitului de trupele americane si după ce s-a aflat de tot circul din Congresul SUA, unde a depus mărturie falsă, sub nume fals fiica ambasadorulyui Kuweitului la Washington, fată ce nu fusese in Kuweit niciodată in viata ei, lumea a devenit mult mai circumspectă si din 1991 Consiliul nu a mai mers pe coeziune impusă de “regulile ordinei bazate pe legi”, regulile hegemonului.
Doi dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate, China și Rusia, și-au exprimat clar intențiile de a revizui ordinea mondială si ea bazată pe “regulile ordinei bazate pe legi” –făcute de hegemon.
Xi Jinping și Vladimir Putin sunt influenți ai sistemului. Nici o rezoluție menită să consolideze “ordinea bazată pe legi” nu le poate trece.
Ei au propus ca prevederea de aur a Cartei privind Autodeterminarea să fie completată si de adagioul: Neamestecul in treburile interne, Neinterventia.
Acest adagio ar mai tăia succesul revolutiilor de catifea, de primăvară si colorate initiate de CIA la comanda elitei financiare. Este un tel imbrătisat si dorit de majoritatea tărilor membre.
Consiliul nu a putut decide nici in privinta conflictului armat din Ukraina, căci in baza prevederilor exprese ale Cartei ONU cele patru puteri europene, membre ale Consiliului de Securitate, a se observa nementionarea Chinei, au posibilitatea expresă de a interveni cu Misiuni Speciale Armate impotriva oricărui regin fascist sau neofascist ce se instalează intr-una din tările europene participante in al doilea război mondial.
Deci Misiunea Speciala a Rusiei este legitimă in baza dreptului international indifferent de cum interpreteaza tările NATO notiunea de fascist si faptul că regimul de la Kiev este condus de un evreu sadea.
Observati că situatia Taiwanului nu este implicată in prevederile Cartei ONU care se rezumă doar la Europa si asta pentru că SUA dorea să-si mentină o influentă necontestată in Asia si a prevenit orice referire in Carta ONU a situatiei din Asia.
In 1945 cand China era eliberată de japonezi, americanii se aflau deja in China eliberată de japonezi si luptau alaturi de Chiang Kai shek si Kuomintang impotriva “Comunislui” lui Mao, avand in vedere o retragere in Taiwan a Kuomintang-ului si separarea teritorială a statului Chinez după vechile retete talmudice. Retete aplicate peste tot unde coloniile si-au recuperat aparenta independentă dar pe granite deloc firesti si naturale.
Din fericire si Rusia și China sunt state substanțiale deținătoare de arme nucleare – ca si SUA si aliatii occidentali, ceea ce nu face decât să agraveze dilema modului de interventie peste rezolutiile Consiliului de Securitate. Puțini ar fit încântați să conteste un antagonist înarmat cu arme nucleare.
Marele cronicar al Războiului Peloponesiac, Tucidide in Dialogul Melian a descris lupta din secolul al V-lea î.Hr. dintre ligile rivale conduse de Atena și Sparta, a avertizat că puterea are prioritate față de dreptate în afacerile internaționale. Nu te poți aștepta la dreptate decât dacă ai puterea – în special puterea militară – de a o cere.
Distrugerea orașului-stat grecesc Melos (416 î.Hr.) de către Atena, una dintre superputerile lumii egeene, l-a determinat pe Tucidide să enunțe această axiomă dificilă a politicii internaționale. O delegație ateniană i-a avertizat pe locuitorii insulei amplasate strategic că se vor confrunta cu consecințe grave dacă vor refuza să se alăture Atenei în războiul său de decenii împotriva Spartei și a Ligii Peloponesiane.
De asemenea, i-au avertizat pe melieni să nu se aștepte la întăriri din străinătate. La urma urmei, marina ateniană – forța de luptă preeminentă a epocii – stăpânea valurile. Marinarii atenieni puteau transforma marea întunecată ca vinul într-un șanț de apărare impracticabil care bloca orice flotilă de ajutor spartan.
Liderii melieni s-au opus. Chiar dacă nu aveau suficiente mijloace pentru a respinge atacul, au refuzat cererile Atenei, sperând că acțiunile brutale și imorale ale atenienilor vor aduce Sparta și alte orașe-stat mici de partea lor.
Dar apelurile lor de ajutor au rămas fără răspuns, iar după căderea orașului, atenienii și-au îndeplinit amenințările – masacrând sumar populația masculină a orașului și înrobind femeile și copiii. Pentru Tucidide, moralist, dar și istoric perspicace, măcelul a dramatizat consecințele fatale atunci când o societate nu are forța armată pentru a susține o postură diplomatică demnă.
Atenienii resping în mod explicit argumentele melienilor despre dreptate, afirmând că în relațiile internaționale „dreptul este în discuție doar între egali la putere”, în timp ce cei puternici „fac ce pot, iar cei slabi suferă ce trebuie”.
Iar un alt proverb antic ne spune că “cei ce si-au făcut pluguri din săbii vor ara ogoarele pentru cei ce si-au păstrat săbiile”.
Diplomația occidentală si al ei fals decorum[un comportament conform bunului gust și bunei cuviințe] se bazează din nou pe o putere dură. Acum, ca și în Grecia clasică, statele mai slabe nu pot negocia un acord echitabil atunci când un combatant rival posedă forța armată, voința și răutatea de a-și impune cu forța cererile hegemonice.
Avertismentul lui Tucidide împotriva infirmității marțiale se aplică în egală măsură și tărilor din Sudul Global, Africa si America de Sud.
Tot aici ar intra si tările Europei de Est dar ele cu unele exceptii refuză această pozitie si se cred parteneri cu jefuitorii glorificandu-i.
Dacă dreptul internațional nu mai servește drept barieră în calea agresiunii unei diplomatii rudimentare si bazată pe fortă, inseamnă ca organizatiile internationale desemnate si indrituite de acest drept international cu păstrarea unui echilibru de forte nu isi pot indeplini menirea lor nobilă si aducătoare de pace.
Din acest motiv tări precum China si Rusia au luat numeroase initiative de a coaliza tările mai mici si a le putea aduce la masa tratativelor ca egali.
Chiar grupările si alinierile cu scop principal economic si commercial au inceput deja să aibă si o agendă socială mai evidentă si să ia atitudini militante pentru implementarea corectă a prevederilor Cartei ONU si amendarea situatiei neechitabile din Consiliul de Securitate – dreptul de veto. Printre aceste organizatii se numără si Sanghai Cooperation Organization, BRICS, ASEAN si altele insumand cca. 150 de state.
Fără a politiza si polariza aceste coalitii se străduiesc ca in mod treptat si sigur să
elimine veto-ul din Consiliul de Securitate si ca numeni să nu-si mai aroge in baza fortei militare pozitia de Primus inter pares.
Sunt si proiecte de a aduce sediul Natiunilor Unite in Africa pentru că cei de aici au mai mult nevoie de ajutor. Sau oriunde in altă parte decat la New York, unde delegatiile unor tări nu au primit viza de a intra in SUA si a putea participa la Adunarea Generală a ONU. Un caz recent este cel a Venezuelei, iar in trecut au fost numeroase cazuri printre care Nicaragua, Haiti, Iran si Palestina in mai multe randuri.
O altă initiativă incearcă sa aducă diferite birouri ale ONU in diverse tări, descentralizare care in epoca digitală nu impedică activitatea normală a organizatiei.
Viitorul este plin de surprize si s-ar putea intampla ca soarta ONU să vină intr-un mod mai surprinzător decat ne putem inchipui si intr-o formă de organizare in oglindă cu noua ordine multipolară si multilaterală.
Atlanta 05/09/2025
DEVINE NU DOAR OBOSITOR ȘI RIDICOL DAR ȘI TOTAL ABERANT ȘI DISFUNCȚIONAL SOCIAL ACEST CIRC CARE NU SE MAI TERMINĂ
Autor: Paul Dragos Aligica – https://gandeste.org/analize-si-opinii/paul-dragos-aligica-devine-nu-doar-obositor-si-ridicol-dar-si-total-aberant-si-disfunctional-social-acest-circ-care-nu-se-mai-termina/136584
Dacă sunt agenți ai Rusiei, putinismului, Chinei, dictaturilor și anti-europenismului operând pe teritoriul României, ar fi totuși timpul să se pună capăt acestui demers de stil alarmist, insidios-aluziv și în același timp isteric, în care acești agenti sunt invocați, somați sau mustruluiți în permanență, fără ca statul român, instituțiile și organizațiile responsabile de apărarea ordinii constituționale și democratice să ne arate în mod concret la ce se referă și să ia măsuri ferme.
Mai ales să ia măsuri: ferme, transparente, legale. Ăștia sunt: în economie ăștia, în mass-media ăștia, în politică ăștia, în lumea intelectuală ăștia. I-am adus în fața instanței, i-am arestat, i-am amendat, i-am expulzat… mă rog, ce se face în astfel de situații…
Iata magnitudinea, cauzalitatea si impactul. Iata dosarele, iata dovezile. Doar e grav, nu?! Nu e de glumă! Asa ni se spune…
E ridicol sa spunem ca ditamai tara NATO si UE e data peste cap de niste marginali si insignifianti economic si social. Dar daca sunt significanti: sa vedem public. Nu e greu de aratat concret si comparativ.
Deci: luați odată taurul de coarne și aduceți în fața instanței acele forțe atât de obscure și malefice care – în narațiunea oficială – ar provoca atâta perturbare în societatea și în viața publică românească, încât ni se spune că nu mai putem face nimic din cauza lor.
Nu se mai poate duce omul la toaletă și să se împiedice fără să fie imediat „mâna Rusiei”, „cozile de topor ale Moscovei” sau „ideologia putinist-dughinistă” implicate în incident. Se numește în lumea bună: „un derapaj”.
BREAKING NEWS: „Un nou derapaj nefrecventabil a avut loc în drum spre toaletă. Se bănuie că e mâna Agenților Moscovei inspirati de Ideologia Putinist-dughinistă.”
Sunt agenți și purtători de interese ruse sau chinezești în economie? Da sau nu? Dacă da, care sunt și de ce nu sunt demantelați public, legal și legitim? Cu probe, transparent, de structurile abilitate ale statului. Dar în lumea politică? Da sau nu? Dacă da, același lucru. Dar în mass-media, în lumea culturală sau intelectuală? La fel. Dacă există, atunci legile țării și organizațiile statului trebuie să intre în acțiune.
Ce înseamnă acest circ în care tot felul de proxi ai statului paralel sau idioți deveniți din inutili social și intelectual, utili, autosesizați in utilitate publică, creează un bruiaj continuu în care toată lumea este suspectă și deci nimeni si toti?!
Cât să mai așteptăm până se iau măsuri serioase?!
„Agenții ruși”: de când ne luptăm cu ei pe teritoriul României, cu banii, resursele și energia pierdute în acest vodevil mediatic, ori îi plăteam să lucreze pentru noi, ori îi plăteam să plece.
Luați exemplul Șoșoacă: era o vreme când TOATĂ suflarea mediatică, intelectuală și acoperiții și descoperiții din ONG-uri se luptau cu ea ca „agentă a Rusiei”. Și totuși, Șoșoacă îi bătea la fundul gol de nu se vedeau. Un fenomen uluitor: cu cât băgau mai mulți bani și mai multă energie si presiune în discursul anti-Șoșoacă, cu atât Șoșoacă devenea mai vocală, vizibilă și influentă. Pagini de roman fantastic…
Cu o fracțiune din cele 40 de milioane de euro care se dau de obicei pe față presei „în calup”, la ocazii, probabil s-ar fi putut negocia trecerea dnei. Șoșoacă (foarte eficientă, de altfel, după cum se vede, la propagandă) „de partea lumii bune”, și se făceau și ceva economii la buget.
De ani de zile tot amenințăm cu „influența rusă”, demascăm în stânga și-n dreapta, aruncăm în vârtej toată viața publică și politică, zăpăcim mediul românesc și transformăm întreaga suflare românească modernizatoare cu cont de Facebook în agenți de contraspionaj antirus pe internet.
Rezultatul? Rusul, prin simplă “analogie”, aruncă în aer procesul electoral al democrației într-un ciclu electoral care trebuia protejat la gradul zero. Se alege praful de democrație și stat de drept în România. NU e ridicol?! “Prin analogie”. Nici măcar nu s-a obosit să folosească o sinecdocă sau o entimemă…
Asta după ANI de hiper-alertă publică și isterie în care mediile și fluxurile erau patrulate vigilent de potere ad-hoc, taxând tot ce mișca suspect și chiar și peste, pentru că mai bine să greșești în exces decât să scape vreunul…
Acest montaj de vodevil Hitchcock-cargialesc, în care plutește între noi, românii, o amenințare insidioasă, difuză a agenților și forțelor străine, merge montat o lună, două, un an… Dar, la un moment dat, apare întrebarea:
Bine, dar autoritățile statului ce fac, de se chinuie de ani de zile să stârpească această prezență și nimic nu iese? Cui folosește situația asta? Atât de incompetenți să fie? Sau e altceva în spatele acestei isterizări, suspiciuni și insinuări?
Și dacă da, nu se realizează cât rău face societății și țării această situație? Nu se înțelege că deja structura de încredere publică, capitalul social, dialogul național și climatul public sunt făcute praf de această practică?
Nicio societate, oricât de rezilientă, nu poate rezista indefinit neafectată profund de așa ceva. Pare un experiment de psihologie socială montat de niște iresponsabili care l-au scăpat incompetent de sub control și a rămas acum flotând in societate, bântuind inerțial, pentru că, nu-i așa, “dacă ne oprim, atunci ce punem în loc?!”
Lee Siu Hin, agentul Chinei din SUA, a cuplat la Los Angeles, prin oengeul sau Action LA Network, cu anarhistii si ci neo-marxistii de la Occupy Movement (2011-2016) in actiunea Occupy Los Angeles din 2011 (The Occupy Los Angeles demonstration is a part of the Occupy Movement which began on Sept. 17, 2011 with the original Occupy Wall Street demonstration in New York City).
China se ocupa mai intens de organizaţia World Peace Council din anul 2011:
„A World Peace Council Delegation in China
At the invitation of the CPAPD, a World Peace Council (WPC)delegation led by Mr. Iraklis Trsavdaridis, WPC Executive Secretary, visited China in November 2011…….“
Articol pe siteul CPAPD („Chinese People’s Association For Peace And Disarmament“), cpapdorgcn.