Klaus Werner Iohannis nu a participat în 14 ani, cât a fost primar al Sibiului, decât o singură dată la Ziua Națională a României, sărbătorită în 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri.

Devenit președinte, a refuzat legea prin care Avram Iancu, simbolul luptei pentru libertate a românilor ardeleni, devenea erou național, în schimb a stat în pozița de drepți la intonarea imnului secuilor și a oferit „la schimb” drapelul național al României pentru o cârpă fără valoare, chipurile „steagul secuilor”. Sunt multe alte exemple ale antiromânismului dovedit de Klaus Iohannis de-a lungul timpului, daracum a depășit orice limită a bunului simț sau a democrației, intervenind ca un dictator pentru cenzurarea unui mesaj patriotic al Academiei Române!
Cunoscutul Apel al academicienilor către poporul român şi instituţiile fundamentale ale statului, dat publicităţii în luna februarie a.c., a fost scos de pe site-ul Academiei Române, la cererea expresă a Cotroceniului, gest incredibil şi incalificabil, care aminteşte de sinistra perioadă comunistă, când până şi cel mai reprezentativ for al ştiinţei şi culturii din ţară era considerat o feudă a cuplului dictatorial.
Faptul a devenit public vineri, 8 septembrie 2017, cu prilejul Adunării Generale a Academiei Române, prilej cu care, deşi subiectul nu figura pe ordinea de zi, unii dintre cei din sală au cerut explicaţii prezidiului referitoare la scoaterea de pe site a acestui emblematic document, la puţină vreme după ce a devenit public, acesta fiind semnat la început de 84 de ilustre personalităţi.
În dezbaterile apărute ad-hoc s-au remarcat intervenţiile lui Daniel Dăianu şi Răzvan Theodorescu. Primul, cu aplombul unui vechi combatant cu opinii albastre, a criticat documentul, adoptând poziţia unui adept al dictaturii străzii, şi nu al primatului raţiunii, lucidităţii şi responsabilităţii faţă de destinul naţiunii şi al ţării, dovedind că nu are nicio conectare la semnalul de alarmă, judicios argumentat şi bine punctat ştiinţific de colegii săi. Al doilea, în stilul său clasic oportunist, a scăldat-o, începând prin a spune că nu ar fi semnat Apelul la ora lansării lui şi încheind cu precizarea că azi ar face-o.
Cum cineva din prezidiu a spus că „nu a ştiut nimic despre Apel“, afirmaţia a fost amendată imediat prin precizarea că documentul „a fost votat de patru din cei şase membri ai Prezidiului Academiei“. Încolţit, preşedintele Academiei, acad. Ionel Valentin Vlad, le-a spus colegilor din sală că a scos Apelul de pe site-ul instituţiei în urma cererii exprese a preşedintelui României, formulată printr-un consilier, amănunt care, cum era şi firesc, a provocat consternare în sală, întrucât ne aflăm la începutul anului 2017, iar aşa ceva nu se mai petrecuse niciodată în istoria de după 1990 a Academiei, ci în vremea comunistă, când, indiferent de instituţie şi numele ei, se aplica rolul conducător al partidului, exprimat prin dictatură!
Pornind de la cele de mai sus, se impun două observaţii. Prima – sperăm să nu asistăm de acum încolo la o atitudine vindicativă şi punitivă a Cotroceniului, cu efecte total nefericite asupra Academiei. A doua porneşte de la carotarea făţişă a României pe plan extern de către Ungaria, sub pretexte supraevaluate, şi de la gestul Ucrainei de a sfida minorităţile ei naţionale, inclusiv pe cea română, ceea ce subliniază caracterul deosebit de actual al Apelului.
Ca urmare, ne întrebăm: la sugestia şi presiunea cui a reacţionat preşedintele Klaus Iohannis, intervenind în stil ceauşist în viaţa Academiei? Cunoaşte el un caz similar în Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia sau Bulgaria, ca să vorbim despre Estul Europei, în care eventuale resuscitări ale trecutului comunist ar fi fost plauzibile?
Ce l-a deranjat pe preşedintele Iohannis că semnatarii Apelului erau „îngrijoraţi de evoluţiile interne şi internaţionale din ultimele decenii, caracterizate printr-o continuă şi alarmantă încercare de erodare a identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale a României, cu multe acţiuni plasate sub semnul globalismului nivelator sau al unei exagerate «corectitudini politice», dar şi cu multe acţiuni îndreptate direct împotriva statului şi poporului român (rescrierea tendenţioasă, lacunară sau chiar mistificatoare a istoriei, denigrarea simbolurilor naţionale, subminarea valorilor şi instituţiilor fundamentale, sabotarea viitorului, dezmoştenirea generaţiilor care vin după noi prin vânzarea pământului, a resurselor solului şi subsolului, prin defrişări masive, prin înstrăinarea sau falimentarea unităţilor economice, prin degradarea învăţământului şi a sistemului sanitar, prin politizarea excesivă a tuturor subsistemelor statului şi societăţii, ceea ce are ca efect deprofesionalizarea, confuzia valorilor, corupţia, lipsa de eficienţă, apariţia unor tensiuni sociale)“ şi că cei 84 de academicieni erau „preocupaţi în mod deosebit de încercările recurente de «regionalizare» a României sau de crearea de enclave autonome pe baze etnice, contrare Constituţiei României şi tendinţelor de integrare europeană, total neproductive din punct de vedere economic, social, al calităţii vieţii în aceste zone“?
Prin ce s-a simţit lezat, încât a cerut scoaterea Apelului de pe site-ul Academiei, preşedintele României, cel care, în luna mai 2015, când s-au împlinit 70 de ani de la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial, nu a depus o coroană de flori la Bucureşti, nici la Oarba de Mureş, unde au murit mii de militari români în luptele cu naziştii, şi nici la Carei, ultimul oraş românesc eliberat de sub cizma hitleristă? Acelaşi Iohannis care, în schimb, s-a dus în Polonia, unde a depus o coroană de flori la monumentul soldaţilor polonezi decedaţi în luptele cu hoardele hitleriste.
Prin ce a fost deranjat de îngrijorările fireşti, exprimate în acest excepţional document de vibraţie şi ataşament faţă de cauza identităţii naţionale, care este Apelul celor 84 de academicieni, Klaus Iohannis, cel care, ajuns la Roma, Madrid sau Berlin, caută cu mare atenţie mâinile românilor aflaţi pe acele meleaguri spre a le strânge, dar, ajuns în vizită oficială la Kiev, nu a catadicsit să aloce o oră măcar spre a se întâlni cu reprezentanţii minorităţii române, atât de oropsită şi supusă unei asimilări atroce? Explicaţia e simplă: cei din diaspora sunt şi prezumtivii lui votanţi, iar românii din Ucraina sunt pentru el o cantitate neglijabilă. În mod cert, şi acest ultim amănunt a contat pentru autorităţile din Ucraina când au interzis învăţământul în limbile minorităţilor, inclusiv în română. (Nota redacției „Justițiarul”: Citiți și articolul Se închid școlile românești din Ucraina! Alogenii care conduc România nu sunt interesați de apărarea intereselor minorității românești din străinătate…)
Azi, Cotroceniul este egal cu: nesocotirea statutului celui mai reprezentativ for al ştiinţei şi culturii româneşti – Academia Română; ignorarea jertfei sutelor de mii de ostaşi români în ultimul război mondial; abandonarea iresponsabilă a comunităţii românilor din Ucraina.
Dumitru CONSTANTIN
Preluare din COTIDIANUL
Notă 1: Mulțumesc domnule Dumitru Constantin, dumneavoastrǎ și ziarului Cotidianul, pentru acest repetat și demn gest de alarma fața de comportamentul iresponsabil și revoltǎtor al unui președinte de țarǎ care-și sfideazǎ poporul, prin voturile cǎruia a ajuns acolo unde, iatǎ, se dovedește încǎ o datǎ cǎ nu merita sǎ ajungǎ, care disprețuiește, în spirit ceaușist, cea mai reprezentativǎ instituție a culturii românești și care încalcǎ, în mod grosolan, libertatea de expresie câștigatǎ prin Revoluția din 1989, revoluție fața de care el, si atâția alții ca el, nu poate fi socotit decât un trǎdǎtor. Din pǎcate, un comportament slugarnic și nedemn – în aceeași mǎsurǎ iresponsabil și revoltǎtor – a dovedit și președintele Academiei care, nu doar cǎ s-a dezonorat pe sine, dar a întinat prestigiul instituției și al academicienilor ei . Toatǎ cinstea și prețuirea fațǎ de cei care s-au ridicat împotriva unui astfel de act inadmisibil și condamnabil, din toate punctele se vedere ! Minima reparație care se mai poate face este ca documentul retras SĂ FIE REPUS PE SITUL ACADEMIEI . Prof. univ. dr. Alexandru MELIAN
Notă 2: Un coleg imi spunea la Academie, in timpul Adunarii Generale, ca: „Asistam la sinuciderea in direct a presedintelui Academiei Romane”… Comentariul era prilejuit de raspunsul domnului Ionel Valentin Vlad, vremelnicul conducator al Academiei, care a recunoscut, intr-un tarziu, strans cu usa de insistentele intrebari ale colegilor, ca a decis de capul lui retragerea apelului de pe site-ul institutiei in urma unui telefon primit de la Sergiu Nistor, consilier prezidential la Departamentul Cultura, Culte si Centenar, de la Palatul Cotroceni. Domnul Sergiu Nistor este arhitect de profesie si s-a ocupat de monumente si patrimoniu pe la Ministerul culturii. In prezent, angajeaza direct Presedintele Romaniei atunci cand se trezeste vorbind. Apelul, care fusese semnat de peste 100 membri, a fost postat pe site-ul Academiei Romane in urma votului exprimat in timpul unei sedinte a conducerii. Patru voturi pentru, doua impotriva. Cu toate acestea, apelul a fost scos de pe site de presedintele Academiei fara consultarea membrilor prezidiului. Comportamentul domnului Ionel Valentin Vlad are o singura explicatie pe care am oferit-o cititorilor Cotidianul in articolul intitulat „Slugoiul”. Domnul academician Ion Aurel Pop, intr-un discurs fulminant, si domnul academician Victor Voicu, Secretar General al Academiei Romane, au cerut ca apelul sa fie repus pe site. Acest lucru nu s-a intamplat inca… Eugen MIHĂESCU
Acest apel a crculat prin e-mail, eu l-am salvat si am fost surprins de la inceput ca Academia Romana „si-a permis” sa iasa din aliniamentul impus de holocaustologi reprezentat de Ionel Valentin Vlad (merita o analiza etnica).L-am cunoscut personal pe vremea cand eram studenti. Lozinca impusa: „tot ce-i romanesc sa piara !”.
E cam gata și cu Academia… tot mai asaltată de nulități care își cumpără titlurile academice..Cum poate un afacerist ca Dorel Banabic să fie vreodată academician în viața lui… .? Și pe zi ce trece Academia Română se umple de banabici, un fel de boci care apar ca ciupercile după ploaie în costume de .cade.nimicieni… Și încă ceva, foarte mulți duc lipsă acută nu doar de substanță profesională ci suferă și de un egocentrism netratabil al buzunarelor care împiedică inovația, creativitatea, performanța,… De șerpii veninoși pe care îi poartă la sân Academia, ce să mai vorbim… abia așteaptă ocazii ..ca să muște…
Ce îi reproșați dlui academician? Are un CV impresionant.
E domnule profesor, n-aveți idee cum și-a construit cariera individul… și mai ales câte parale face … De fapt toate se vor regăsi într-un volum aflat în lucru… despre Nulitățile Clujului…
„Nulitățile Clujului”? Felicitări! Sper să se găsească cine să vă continue inițiativa în alte mari centre culturale…
Ce-ar fi, domn Profesor, sa puneti dvs. pe blog apelul academiei? Si de aici, sa-l punem pe Facebook cu totii si pe unde vom mai putea, ca sa-l citeasca toata lumea
Dar daca derbedeul de consilier al presedintelui Romaniei a dat telefonul ala de capul lui? I s-o fi urcat la cap functia de consilier si acum, ca mare grangur, da ordine in sus si-n jos. Nu e el de vina, magarul, ci presedintele academiei. El trebuia sa-i raspunda acelui individ ca are voie sa vorbeasca despre asemenea lucruri doar cand o sa ajunga membru al academiei. Pana atunci, mucles, domnule consilier! Vezi-ti de treburile tale prin curtea palatului prezidential, daca curtea e maturata, daca florile au fost udate… Eu asa i-as fi raspuns impertinentului.
Desi pare spectaculos Apelul cine stie sa citeasca printre rinduri vede mana ascunsa si manipulatoare a agentilor iezuiti ,care l-au scris fara colturi ci rotunjit bine
…Apelul e scris asa timid de parca nu ar vrea sa calce pe nervi Stabilimentul Corporatiei ROMANIA sau Stapanii ei , ca si Academia tot de la „aia” se hraneste , tot „aia” le platesc salarii grase si academicienilor cu trei gusi , mari ca ursii grasi ca porcii …( sa ma ierte animalele de comparatie )
Pai 80 de academicieni atit au putut sa scrie , o jumate de pagina de doleante in loc sa vina cu un Protest istoric ?
Eu cind am scris odata o juma’ de pagina , ion ridea de mine ,zicea ” pai numai atit ? Eu am zis sa scrii trei pagini …” Pai sefu” . daca toata sleahta de academicieni au scris o juma’ de pagina , de ca mai criticat pe mine ? Hahahahaha !
………………………………………………………………………………………………………………………..
IDENTITATE, SUVERANITATE ŞI UNITATE NAŢIONALĂ
Apelul unor academicieni români
Către Poporul Român,
Către instituţiile Statului Român
Având în vedere poziţia Academiei Române, de instituţie identitară fundamentală, aflată de
un secol şi jumătate în serviciul Naţiunii Române,
semnatarii acestui Apel,
îngrijoraţi de evoluţiile interne şi internaţionale din ultimele decenii, caracterizate printr-o
continuă şi alarmantă încercare de erodare a identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale a României,
cu multe acţiuni plasate sub semnul globalismului nivelator sau al unei exagerate „corectitudini
politice”, dar şi cu multe acţiuni îndreptate direct împotriva Statului şi Poporului Român (rescrierea
tendenţioasă, lacunară sau chiar mistificatoare a istoriei, denigrarea simbolurilor naţionale,
subminarea valorilor şi instituţiilor fundamentale, sabotarea viitorului, dezmoştenirea generaţiilor
care vin după noi prin vânzarea pământului, a resurselor solului şi subsolului, prin defrişări masive,
prin înstrăinarea sau falimentarea unităţilor economice, prin degradarea învăţământului şi a
sistemului sanitar, prin politizarea excesivă a tuturor subsistemelor statului şi societăţii, ceea ce are
ca efect deprofesionalizarea, confuzia valorilor, corupţia, lipsa de eficienţă, apariţia unor tensiuni
sociale),
preocupaţi în mod deosebit de încercările recurente de „regionalizare” a României sau de
crearea de enclave autonome pe baze etnice, contrare Constituţiei României şi tendinţelor de
integrare europeană, total neproductive din punct de vedere economic, social, al calităţii vieţii în
aceste zone,
ne exprimăm ferm împotriva tuturor acestor acţiuni,
ne pronunţăm cu tărie în favoarea identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale,
solicităm instituţiilor abilitate ale Statului Român, de la toate nivelurile, să vegheze şi să
acţioneze pentru a preveni, pentru a contracara şi, atunci când se încalcă legea, pentru a pedepsi
toate diversiunile şi agresiunile la adresa identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale a României şi a
stabilităţii statului de drept.
Chemăm alături de noi, în acest demers, întregul popor român, pe toţi locuitorii acestui
pământ,
ne adresăm în particular intelectualilor, invitându-i să fie exemplu de înţelepciune şi de
patriotism,
ne adresăm oamenilor politici, invitându-i să conlucreze cu responsabilitate şi patriotism
pentru binele României,
cu atât mai mult cu cât ne aflăm în preajma sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, a
centenarului aducerii împreună a tuturor provinciilor româneşti, eveniment pe care poporul român
l-a aşteptat, pentru care a suferit, a lucrat şi a luptat atâtea veacuri şi pe care l-a realizat cu atâtea
jertfe.
Să ne cinstim eroii, să fim la înălţimea lor, lăsând generaţiilor următoare, tuturor
locuitorilor României, o ţară unită, suverană, cu dragoste pentru trecut şi pentru cultura sa, cu
respect de sine, stăpână pe pământul său, educată şi prosperă, o ţară a Europei Unite, dar cu
identitate proprie, românească.
Aşa să ne judece viitorul!
Iniţiat de academicienii Victor Voicu, Ioan-Aurel Pop, Gheorghe Păun
şi semnat de un mare număr de membri ai Academiei Române
8 februarie 2017
Semnatari ai Apelului Academicienilor Români:
1. Acad. Victor Voicu
2. Acad. Ioan-Aurel Pop
3. Acad. Eugen Simion
4. Acad. Gheorghe Păun
5. Irinel Popescu, MC al Academiei Române
6. Acad. Nicolae Breban
7. Mircia Dumitrescu, MC al Academiei Române
8. Mircea Martin, MC al Academiei Române
9. Acad. Nicolae Ghilezan
10. Acad. Nicolae Cristescu
11. Acad. Constantin Ionescu-Târgovişte
12. Acad. Octavian Popescu
13. Dumitru Mihalache, MC al Academiei Române
14. Acad. Sabina Ispas
15. Gheorghe Chivu, MC al Academiei Române
16. Voicu Lupei, MC al Academiei Române
17. Acad. Victor Spinei
18. Mircea Dumitru, MC al Academiei Române
19. Ioan Tomescu, MC al Academiei Române
20. Acad. Gheorghe Benga
21. Valeriu Matei, MO al Academiei Române
22. Petre T. Frangopol, MO al Academiei Române
23. Acad. Florin Filip
24. Costin Cernescu, MC al Academiei Române
25. Mihail Voicu, MC al Academiei Române
26. Acad. Dan Tufiş
27. Gheorghe Ştefan, MC al Academiei Române
28. Acad. Gheorghe Tecuci
29. Acad. Alexandru Balaban
30. Ovidiu Băjenaru, MC al Academiei Române
31. Ioan Dumitrache, MC al Academiei Române
32. Nicolae Dabija, MO al Academiei Române
33. Marius Guran, MO al Academiei Române
34. Acad. Dorel Banabic
35. Acad. Marius Andruh
36. Acad. Dinu C. Giurescu
37. Acad. Cristian Hera
38. Mircea Flonta, MC al Academiei Române
39. Acad. Nicolae Panin
40. Acad. Păun Ion Otiman
41. Acad. Alexandru Zub
42. Acad. Marius Sala
43. Acad. Maria Zaharescu
44. Acad. Constantin Popa
45. Maria-Luisa Flonta, MC al Academiei Române
46. Acad. Lucian-Liviu Albu
47. Crişan Demetrescu, MC al Academiei Române
48. Mariana Nicolescu, MO al Academiei Române
49. Acad. Ionel Haiduc
50. Gheorghe Sin, MC al Academiei Române
51. Acad. Nicolae Anastasiu
52. Nicolae Florea, MO al Academiei Române
53. Dumitru Oancea, MC al Academiei Române
54. Dan C. Jipa, MC al Academiei Române
55. Dumitru Murariu, MC al Academiei Române
56. Acad. Maya Simionescu
57. Ileana Mânduţeanu, MC al Academiei Române
58. Sorin Dumitrescu, MC al Academiei Române
59. Acad. Victor Giurgiu
60. Ovidiu Badea, MC al Academiei Române
61. Ion Grosu, MC al Academiei Române
62. Acad. Dan Berindei
63. Acad. Lucia – Doina Popov
64. Acad. Nicolae-Victor Zamfir
65. Mihaela-Maria Hillebrand, MC al Academiei Române
66. Cristian Silvestru, MC al Academiei Române
67. Gheorghe Coldea, MC al Academiei Române
68. Acad. Dan Dubină
69. Acad. Anca V. Sima
70. Acad. Dumitru Radu Popescu
71. Acad. Constantin Corduneanu
72. Eugen Mihaesco, MO al Academiei Române
73. Mircea Petrescu, MO al Academiei Române
74. Wilhelm Dancă, MC al Academiei Române
75. Tudor Sireteanu, MC al Academiei Române
76. Acad. Ioan-Ioviţ Popescu
77. Mihnea Colţoiu, MC al Academiei Române
78. Ion Toderaş, MO al Academiei Române
79. Dorel Bucurescu, MC al Academiei Române
80. Viorel Badescu, MC al Academiei Române
81. Dorin Ieşan, MC al Academiei Române
82. Acad. Bogdan Simionescu
83. Acad. Emil Burzo
84. Ladislau Vekas, MC al Academiei Române
http://www.acad.ro/com2017/apelAR/d0208-ApelAR.pdf