Julius Evola – Tragedia Gărzii de Fier

(La Vita Italiana, 1950)

1. Introducere: o tragedie politică și spirituală

Original italian:
«Un esempio tragico, che dovrebbe far riflettere più di quanto non si sia fatto finora, è fornito dalla vicenda della Guardia di Ferro rumena. Con essa si ha uno dei casi più significativi in cui una formazione politica rivoluzionaria, con presupposti ideali di ordine superiore, è stata schiacciata e distrutta in modo implacabile da quelle stesse forze da cui essa si credeva protetta e sostenuta.»

Traducere:
Un exemplu tragic, care ar trebui să dea mai mult de gândit decât s-a întâmplat până acum, este oferit de destinul Gărzii de Fier române. Avem aici unul dintre cele mai semnificative cazuri în care o formațiune politică revoluționară, întemeiată pe premise ideale de ordin superior, a fost zdrobită și distrusă fără milă de aceleași forțe despre care se credea că o protejează și o susțin.

Adnotare 1:
Garda de Fier (cunoscută și ca „Legiunea Arhanghelului Mihail”) a fost o mișcare naționalistă, ortodoxă și revoluționară românească fondată în 1927 de Corneliu Zelea Codreanu. Evola subliniază caracterul „ideal” al mișcării, făcând trimitere la o dimensiune spirituală și eroică, diferită de alte mișcări fasciste europene.

Adnotare 2:
Forțele de care Garda credea că este sprijinită includ, cel mai probabil, puterea regelui Carol al II-lea și, ulterior, regimul antonescian, dar și presupusa susținere germană, care s-a dovedit în cele din urmă ambiguă și interesată doar strategic.

2. Originalitatea Gărzii și contrastul cu fascismul occidental

Original italian:
«La Guardia di Ferro, sotto la guida di Corneliu Codreanu, aveva assunto un carattere che la differenziava nettamente da movimenti come il fascismo italiano e il nazionalsocialismo tedesco, pur essendone ideologicamente affina. Essa era animata da una tensione mistica e religiosa, da un’idea eroica e ascetica della militanza politica.»

Traducere:
Garda de Fier, sub conducerea lui Corneliu Codreanu, a căpătat un caracter care o deosebea net de mișcări precum fascismul italian sau național-socialismul german, deși se înrudea ideologic cu acestea. Era animată de o tensiune mistică și religioasă, de o concepție eroică și ascetică asupra angajamentului politic.

Adnotare 3:
Evola accentuează diferența esențială între Garda de Fier și celelalte regimuri totalitare de dreapta. Caracterul ei ortodox, mistico-religios și de tip „cruciat” o distinge net de fascismul secular italian sau de național-socialismul rasial german.

Adnotare 4:
Termenii „ascetic” și „eroic” nu sunt folosiți retoric, ci corespund unei viziuni tradiționale asupra vieții politice ca formă de luptă spirituală, nu doar de cucerire a puterii. Aceasta este o temă recurentă în gândirea lui Evola.

3. Caracterul religios și forma legionară a vieții

Original italian:
«Si è parlato, a proposito di questo movimento, di una vera e propria „mistica” legionară. L’inserzione dell’elemento religioso nella politica aveva qui un carattere essenziale. Non era solo una ideologia, ma una forma di vita che tendeva a modellare interiormente l’uomo, a trasformarlo, secondo una visione superiore dell’esistenza.»

Traducere:
S-a vorbit, în legătură cu această mișcare, despre o veritabilă „mistică” legionară. Inserarea elementului religios în politică avea aici un caracter esențial. Nu era doar o ideologie, ci o formă de viață ce urmărea să modeleze omul lăuntric, să-l transforme potrivit unei viziuni superioare asupra existenței.

Adnotare 5:
„Mistica legionară” evocă acea combinație unică între ortodoxismul ascetic, cultul martiriului și disciplina de tip monastic a legionarilor. Evola recunoaște aici un model de transfigurare spirituală rar întâlnit în politica modernă.

Adnotare 6:
Termenul „formă de viață” trimite la conceptul de „forma mentis” tradițională: o structurare integrală a existenței pe baza unor valori sacre și războinice. Mișcarea nu era un simplu partid, ci o comunitate inițiatică.

4. Codreanu – liderul carismatic și modelul eroic

Original italian:
«Il capo, Corneliu Codreanu, era considerato quasi un maestro spirituale. La sua figura si imponeva non tanto per capacità organizzativa o politica, quanto per l’esempio personale, per l’austerità, il coraggio, il senso del dovere, e per l’autorità interiore che da ciò derivava.»

Traducere:
Conducătorul, Corneliu Codreanu, era considerat aproape un maestru spiritual. Personalitatea sa impunea nu prin capacități organizatorice sau politice, ci prin exemplul personal, prin austeritate, curaj, simț al datoriei și autoritate interioară decurgând din acestea.

Adnotare 7:
Evola îl asimilează pe Codreanu cu figura conducătorului tradițional – nu un politician de profesie, ci un „ax al fidelității și sacrificiului”. Este imaginea „rex justus” sau a liderului inițiatic, similar modelelor cavalerești medievale.

Adnotare 8:
Autoritatea „interioară” contrastează cu autoritatea de stat impusă prin forță sau propagandă. Asemenea lideri sunt recunoscuți spontan, nu aleși sau impuși.