Studenții din Chișinău i-au strigat lui Klaus Johannis: Re-Unire !
http://ziarulnational.md/video
25 Februarie 2015, Aula Magna a Universității de Stat din Chișinău
– Spicuiri din discursul Președintelui României,

Klaus Johannis Unionistul.
1.

„Obiectivele majore au nevoie de date simbolice. În 2018, România va
marca un eveniment deosebit – aniversarea Marii Uniri. Cred cu tărie că
Unirea de la 1918 a fost cel mai profund proiect de țară din istoria
noastră modernă. Cei care au făcut Unirea nu erau nici mai buni, nici
mai harnici decât noi, dar au avut în gând un sentiment care aproape a
dispărut din viața noastră publică din ultimii ani – înaltul simț al
datoriei. Sunt convins că putem găsi împreună, pe lângă moivul de a
marca o istorie comună, un obiectiv pe care Moldova să-l îndeplinească
în relația sa cu UE, iar România să sprijine această etapă a
calendarului aderării”,
2.
– Astăzi, comuniunea de limbă,
istorie, civilizație și cultură face din relația României cu R. Moldova
un episod unic la nivel european. Între noi este ceva mai presus. Limba
noastră comună este mult mai veche decât momentul în care vizionarii
lideri europeni construiau prima comunitate a cărbunelui și oțelului.
Între noi există un amestec de solidaritate greu de definit dar ușor de
simțit, de la Timișoara la Orhei se aude aceeași limbă, iar trecutul
nostru încape între coperțile aceluiași manual de istorie”.
3.

Câtă dreptate avea Jean Monnet când spunea, referindu-se la comunitatea
europeană: noi nu coalizăm statele, ci unim oamenii. Rostită de un român
aici, la porțile Europei, această frază are un înțeles aparte. Modelul
de cooperare București-Chișinău este atât de inedit în istoria
europeană, încât sunt sigur că, mai devreme sau mai târziu, oamenii de
pe cele două maluri ale Prutului se vor regăsi nu numai în uniune, ci și
în comuniune, iar experiența lor va deveni parte a patrimoniului
european. Malurile Prutului au fost despărțite o dată de sârmă ghimpată,
dar acest simbol al degradării păcii și libertății nu a fost
caracteristic doar pentru România și Moldova, ci pentru jumătate de
Europă. Acum, două state europene, unul membru al UE și celălalt
aspirant la acest statut, au șansa de a demonstra că solidaritatea nu
doar că poate doborî garduri de sârmă ghimpată, ci poate construi un
viitor comun. Sunt convins că, în timp rezonabil, Prutul va rămâne doar o
graniță geografică, iar R. Moldova va fi membru al UE”,