denitsoc@gmail.com 75.57.36.95
JEAN PARVULESCO, născut în 1929 în România, și a murit la 21 noiembrie 2010 la Paris, este un scriitor și jurnalist francez. De asemenea, este secretar general al „Centrului Sindical al Jurnaliștilor și Publiciștilor Democrați Refugiați Români”, înființat în 1950 și numărând aproximativ treizeci de membri. Este naturalizat francez. Este apropiat de Grupul de Cercetare și Studiu pentru Civilizația Europeană (GRECE), unde conoaste pe Raymond Abellio, Jacques Bergier, Arno Breker, Jean Daniélou, Guy Dupré, Mircea Eliade, Vintila Horia, Henry Montaigu, Louis Pauwels, Dominique de Roux și, de lumea divertismentului, Jean-Luc Godard și actrițe precum Carole Bouquet, Aurora Cornu, Ava Gardner sau Bulle Ogier. A fost în contact cu autori la fel de diverși precum Pierre Boutang, Alain de Benoist, Marguerite Duras, Julius Evola, Martin Heidegger, Michel Marmin, Ezra Pound, Michel d’Urance. Apoi a scris articole geopolitice în diverse publicații, printre care cotidianul Combat, susținând instituirea unei „axe Paris-Berlin-Moscova” pentru a contracara „hegemonia anglo-saxonă”, concept prezentat anterior de Gabriel Hanotaux și menționat de Raymond Abellio în volumul al doilea al memoriilor sale Les Militants. Un personaj de scriitor care îi poartă numele a apărut în Breathless în 1959; întrucât se afla în Spania la momentul filmărilor, Jean-Pierre Melville îl interpretează, din motive de asemănare fizică. Antoine de Baecque vede în această apariție o „referință criptată subteran la un tânăr fascist de origine română, Jean Parvulesco, întâlnit de Godard la clubul de film din Cartierul Latin, care îl fascinează prin pozițiile sale radical extremiste, un fervent admirator al legiunilor. a generalului Franco şi noul val”. Apare și în filmul lui Éric Rohmer (L’Arbre, le Maire et la Médiathèque), Barbet Schroeder (Amanta), etc. Din iunie până în august 1960, a publicat în revista falangistă spaniolă Primer Plano o serie de șapte articole deosebit de favorabile Noului Val, încercând să demonstreze că acesta era impregnat de idei de extremă dreapta. Jean Parvulesco a colaborat cu Matulu, La Place Royale, Contrelittérature, Elements, Nouvelle École, Rébellion, La Revue littéraire. De asemenea, a fost apropiat de regizorul-scenarist Tony Baillargeat, care a anunțat că a vrut să-i dedice un documentar. A mai fost figurant în Mistress de Barbet Schroeder, in film în primele scene în care îi deschide o uşă lui Gérard Depardieu, înainte de a-l îndepărta. În 1996, a apărut într-un roman de Bertrand Delcour, “Blocus solus”, care se învârte în jurul figurii lui Guy Debord. În 2017, a avut loc un simpozion internațional despre munca sa în Moldova. El apără construcția Eurasiei, după dislocarea URSS, el a susținut „Imperiul Eurasiatic Mare European” reunind „Europa de Vest și Europa de Est, Rusia și Siberia Mare, India și Japonia “. Potrivit lui Nicolas Lebourg, Jean Parvulesco „a fost, fără îndoială, unul dintre primii autori care l-au introdus pe Mackinder în mișcarea naționalistă franceză, într-o recenzie pe care a editat-o împreună cu Yves Bataille”. Este traducătorul primelor texte ale lui Francis Parker Yockey și una dintre pretinsele inspirații ale ideologului rus Alexandre Douguine. Potrivit lui Nicolas Lebourg, „Parvulesco a fost un broker internațional de idei din indepartari, posteritatea sa este aceea a unui nume devenit parolă, foarte specifică, dar contribuind la o imaginație politică transnațională”. Sursa: https://fr.wikipedia.org/wiki/Jean_Parvulesco |
Comenteaza