Istoricul Constantin Corneanu: Mareșalul Antonescu obținuse condiții mai bune pentru armistițiu. Decizia luată la 23 August 1944 reprezintă cea mai mare EROARE politico-militară, din istoria României
Teodor Stan
17/10/2024
Reputatul istoric Constantin Corneanu susține că Mareșalul Ion Antonescu obținuse condiții mai bune pentru armistițiu din partea sovieticilor, înainte de a fi deposedat de putere printr-o „lovitură de stat” pe 23 august 1944.
Mai exact, istoricul argumentează că în noaptea de 22 spre 23 august 1944, de la Stockholm a venit o telegramă din partea URSS, care conținea acceptul sovietic pentru condițiile puse de Mareșal.
Față de condițiile acceptate de Iuliu Maniu și Regele Mihai, mareșalul Antonescu obținuse și o zonă „neutră”, în care să nu intre niciun picior de soldat străin, care să asigure independența decizională a statului român. Mai mult, susține Corneanu, sovieticii acceptaseră ca România să nu întoarcă armele împotriva Germaniei, ca o condiție formală pentru armistițiu.
Din păcate, omul de încredere al lui Iuliu Maniu (foto) din Ministerul de Externe, Grigore Niculescu – Buzești, a sustras telegrama și nu a mai ajuns la Mareșal.
„În opinia mea, telegrama de la Moscova (via Stockholm) care conţinea acceptul sovietic privind modificarea articolului unu din clauzele de armistiţiu, respectiv neîntoarcerea armelor contra germanilor ca fiind o condiţiune formală, şi nu numai, a sosit, după părerea mea, în noaptea de 22 spre 23 august 1944 şi a fost sustrasă de către Grigore Niculescu-Buzeşti, directorul Cabinetului Ministrului şi Cifrului din Ministerul Afacerilor Externe, membru al Partidului Naţional Ţărănesc şi omul de încredere al lui Iuliu Maniu.
O dovadă a faptului că telegrama a sosit ne este oferită de conţinutul stenogramei şedinţei Consiliului de Miniştri, din 15-16 septembrie 1944, în care se inserează poziţia lui Iuliu Maniu privitoare la armistiţiul românesc: „(…) În ce ne priveşte, avem distinse mărturii şi documente din care reiese felul cum am pregătit noi armistiţiul. Acest lucru este important, alături de discuţiunile pe care le duceam noi pe sub mână, în mod foarte timid. A avut nişte tentacule şi dl. Mihai Antonescu, răspândite în mai multe părţi ale Europei.
Prin aceste tentacule, dânsul a prins câte ceva şi a avut unele sugestii. Între altele a avut sugestia şi i s-a pus în vedere că dacă se va face armistiţiu se va asigura o zonă neutră, liberă, în care să nu poată intra aliaţii. Am văzut eu, dl. Buzeşti are textul, şi vă puteţi închipui în ce situaţie ajungem noi, guvernul acesta, regimul acesta şi, în special, noi care am lucrat efectiv la pregătirea acestui armistiţiu, când ni se va pune în faţă mâine-poimâine, faptul că lui Antonescu i s-a promis de către dl. Molotov o zonă neutră pe care noi nu o avem. Pentru care motiv nu interesează, vă puteţi închipui în ce situaţie rămânem noi. Deci, trebuie să constatăm, numaidecât, că noi între condiţiile pe care le avem prin armistiţiu era şi punctul precis stabilit, că tot ce s-a discutat va fi respectat în armistiţiul pe care noi îl vom încheia (Domnul ministru Buzeşti citeşte textul telegramei conţinând acest punct de vedere, privitor la recunoaşterea zonei libere)”. ”, scrie Corneanu.
O dovadă suplimentară privind existența telegramei este și următoarea, afirmă istoricul:
„Putem adăuga la acest fragment de stenogramă şi dialogul desfăşurat la procesul din mai 1946, dintre Iuliu Maniu şi Mihai Antonescu, consemnat în depoziţia lui Iuliu Maniu, din ziua de 11 mai 1946, sâmbătă, ora 08.20:
„D-le Preşedinte, dacă d-l Maniu îşi aminteşte că a comunicat vreodată d-lui Mareşal Antonescu, mie sau oricărui membru al Guvernului despre ceea ce domnia sa afirmă azi, anume că Uniunea Sovietică ar fi consimţit modificarea articolului unu din clauzele de armistiţiu, şi anume neîntoarcerea armelor, drept condiţiune formală, în propriii termeni, a clauzelor de armistiţiu?”, întreba cu durere şi profundă indignare, la proces, Mihai Antonescu. „Nu, nu mai puteam să fac lucrul acesta, fiindcă modificarea s-a întâmplat în ultima fază a tratativelor”, mărturisea Iuliu Maniu”.
„Opoziţia a manifestat o grabă suspectă în a-l determina pe Regele Mihai I la actul demiterii şi arestării Mareşalului Ion Antonescu, iar acţiunea lor din ziua de 23 august 1944 a fost o lovitură de stat, care a căpătat aspectul unui act legal datorită prevederilor Decretului-lege nr. 3.072 din 6 septembrie 1940 privind numirea președintelui Consiliului de Miniștri al României și prerogativele regale. Conjuraţia politicienilor de la Bucureşti, defetismul unor înalţi comandanţi militari de pe front, trădarea, incapacitatea de comandă şi iniţiativă în luptă a unor conducători militari, frica de răspundere, erorile de ordin strategic ale aliatului german şi nu în ultimul rând inamicul aveau să contribuie la pierderea Bătăliei Moldovei (19-23 august 1944) şi, implicit, a „Bătăliei pentru Armistiţiu”. În urma actului de la 23 August 1944, România a oferit un avantaj inimaginabil, în marele joc al geopoliticii mondiale, pentru liderii de la Moscova, şi va deveni ţara care a favorizat, în mod substanţial, înaintarea Armatei Roşii spre Sud-Estul şi Centrul Europei, creându-se, astfel, condiţiile pentru instaurarea „regimurilor de democraţie populară”. Decizia luată la 23 August 1944 reprezintă cea mai mare eroare politico-militară, din istoria României, cu consecinţele de-acum binecunoscute”, a concluzionat Corneanu, într-un articol publicat în Evenimentul Istoric, citat de aesgs.ro.
Pentru Iulian Mareș
Să le luăm pe rând…să vedem ce au pierdut cei care au luptat împotriva URSS:
-Ungaria a pierdut Ardealul de Nord, Voievodina, Transcarpathia și câteva teritorii slovace, adică tot ce a primit. Ungaria fiind înfrântă a primiti despăgubiri de război.
-Italia a pierdut Trieste, aceasta a revenit Italiei abia în 1945, apoi tot imperiul colonial din Africa: Libia, Eritreea ocupată de Etiopia.
-Finlanda a pierdut Karelia pe care URSS o ocupase în Razboiul Iernii,dar și-a păstrat forma de guvernământ în schimbul neutralității și a unor avantaje economice sovietice.
-România a pierdut Basarabia, Buceagul, Ținutul Herța, dar a primit Ardealul de Nord de la Stalin și i s-a redus la jumătate despăgubirea de război față de URSS.
-Germania a fost împărțită….RDG fiind sub ocupație sovietica
-Japonia a pierdut Kurile.
România a fost declarată INVINSĂ și obligată la plata de despăgubiri către URSS, a fost ocupată de sovietici și după război dezarmată, după instaurarea RPR se ca crea armata populară.
După cum reiese din documentele sovietice, invlusiv stenogramele întâlnitilor lui Stalin cu mareșalii, memoriile mareșalilor, inclusiv ale lui Jukov, Stalin a insistat ca anglo-americanii să deschidă frontul în Franța, după blocajul în Italia, știa că:
1) Alianța cu anglo-americanii era una de conjunctură.
2) Anglo-americanii,ca și germanii,erau dușmanii URSS și aveau același scop ca și nemții.
3) Anglo-americanii ar fi putut profita la sfârșitul războiului de pierderile și distrugerile sovietice într-un viitor conflict.
4) Deschizând un nou front, eliberând Franța probabilitatea unui armistițiu cu Germania era foarte mică.
5) URSS putea ocupa Berlinul înaintea lor.
E atat se simplu sa demonstrezi ca Surenel bate campii!
1.Conferinta de la Teheran a fost intre 28.11 si 01.12 1943.
Dovada ca nu e asa, ulterioara conferintei lui surenel:
Ce aflam din documente – Arhiva MAE, dosarul Stockholm 1943:
„Ministrul roman la Stockholm Frederic Nanu a acceptat stabilirea contactului(cu sovieticii-n.m.), primind in apartamentul sau particular, in ziua de 26.12.1943, vizita atasatului de presa sovietic Spichinski. Reprezentantul sovietic l-a intrebat pe Nanu daca era adevarat ca unele cercuri din Romania doreau sa faca unele oferte si daca fusese imputernicit sa trateze, in acest sens, capitularea Romaniei, PRECIZAND CA formula „capitularii neconditionate” nu trebuia interpretata stramt.”
2. Toti habarnistii au auzit de „greseala” maresalului de a trece Nistrul, ca si cum ar fi avut de ales.
Gh Magherescu scrie in cartea sa Adevarul despre Maresalul Antonescu ca a vazut ordinul de demobilizare a JUMATATE din armata, imediat dupa atingerea liniei Nistrului. Iar Gh Magherescu a facut parte din cabinetul militar al maresalului. Numai ca au venit presiunile Germaniei si necesitatile razboiului, doar nu ne inchipuim ca razboiul s-ar fi oprit pt noi. Si il intreb de istetul asta: daca armata romana s-ar fi oprit la Nistru, s-ar fi oprit si Stalin? Nu ar fi continuat razboiul? Cum erau mai mari sansele sa il infranga pe Stalin, luptand si noi sau stand acasa? Aveam interes sa eliminam pericolul bolsevic de la granita?
3 si 6.
Din procesul verbal al celei de-a doua convorbiri dintre E. Benes si Molotov, 16 decembrie 1943 – deci dupa Teheran inainte de 23 august 44:
„Molotov a precizat – noi facem o deosebire intre cei care ne-au atacat, intre unguri si romani. Ungurii s-au purtat fata de noi mult mai rau. Iar in privinta Transilvaniei, in cursul verii trecute le-am trimis englezilor un memorandum in care am aratat ca problema Transilvaniei nu a fost rezolvata in asa fel incat sa se faca dreptate romanilor.
…URSS considera, de asemenea, just sa ia apararea Romaniei in disputa cu Ungaria si s-o ajute pe prima in rezolvarea justa a problemei Transilvaniei.”
5. regele nu i-a dat niciun ordin, e o minciuna gogonata a regelui, perpetuata de propaganda monarhica si crezuta de toti „naivii”.
De fapt, maresalul A SPUS CA VA INCHEIA ARMISTITIUL, deci nu avea cum regele sa ii dea ordin in acest sens.
Mai intai avem notitele facute de maresal pe agenda din seiful in care a fost inchis; sunt scrise imediat dupa arestare, deci nu sunt cosmetizate, asa cum au facut ulterior complotistii cu declaratiile lor; apoi vorbim despre maresal, nu exista comparatie intre el si amaratul de rege.
Apoi declaratia Gen Aldea, confirma ca maresalul a spus ca va face armistitiul, CA S-A OFERIT, deci nu ca ar fi acceptat, prin urmare care ordin, coane surenel?
La audienta ceruta de maresal !!!da?!, acesta a vorbit despre armistitiu, despre negocierile purtate, adica a spus singur ca el va face armistitiul.
Din declaratia gen Aldea:
În salon, maresalul vorbeste într-una, expunând situatia pe front, posibilitatile armatei noastre, a trupelor germane, intentiunea de a încheia armistitiul, punerea în cunostinta a ministrului german Clodius, aflator în Bucuresti, modalitatea de a încheia armistitiul etc.
„Ce facem?” spune regele. Cel dintâi care se repede sa vorbeasca este d-l Stârcea. îi aduce aminte regelui toate suferintele si ofensele din ultimii patru ani. îi cere insistent sa-i aresteze. Vorbeste apoi d-l Niculescu-Buzesti si insista asupra felului ridicol cum întelege Antonescu sa ceara armistitiul, pe care n-a vrut sa-l pregateasca din timp. Este de parere ca trebuie arestat imediat. Ma alatur si eu la cererea celor doi care au vorbit.
Regele se lasa convins, dar este emotionat. Nu vrea sa asiste la arestare. Este sfatuit ca, dupa ce intra în salon, sa spuna maresalului ca nu este de acord cu ceea ce intentioneaza sa faca. Va trece apoi în camera de alaturi, sufrageria, despartita doar de o perdea, în vreme ce noi vom da drumul în salon garzii, pentru arestare. Regele îsi face curaj si intra în salon. Dupa un minut, garda condusa de maiorul Dumitrescu Anton intra zgomotos. Acesta spune formula: „În numele Majestatii Sale, sunteti arestati”. Antonestii si generalul Sanatescu se ridica în picioare. Maresalul baga mâna în buzunarul pantalonilor, în vreme ce maiorul Dumitrescu îi imobilizeaza bratul. „Ce este asta, Sanatescule?” întreaba maresalul. Apoi se adreseaza maiorului: „Maiorule, eu nu port niciodata revolver”.
Generalul Sanatescu este completamente surprins de arestare. El era de alta parere. Apostrofat de maresal generalul Sanatescu tipa la maiorul Dumitrescu: „Maiorul Dumitrescu, ia mâna de pe domnul maresal!”.
Intervine un moment de criza. Toti stau imobilizati si nu stiu ce sa faca. Situatia este salvata de colonelul Ionescu Emilian, care apare în pragul sufrageriei si da un ordin scurt: „Maiorul Dumitrescu, executarea!”.
Regele este foarte emotionat. Deodata, îsi face intrarea generalul Sanatescu. Parul vâlvoi, mâinile în buzunare. Este furios. Se adreseaza regelui: „Bine, Majestate, pentru ce i-ati arestat? Nu puteati sa ma întrebati si pe mine? De ce sa nu-i lasam pe ei sa încheie armistitiul, daca s-au oferit singuri?” si dupa o mica pauza: „Eu ma duc sa le dau drumul si le spun ca a fost un malentendu”.
https://foaienationala.ro/generalul-aurel-aldea-acesta-este-adevarul-document-din-arhivele-securitatii.html
http://www.ziaristionline.ro/2012/08/23/exclusiv-prof-gh-buzatu-23-august-1944-jocul-cu-destinul-romaniei-insemnarile-din-celula-ale-maresalului-ion-antonescu-din-seara-de-23-august-1944-document-olograf/
7. Romania obtinuse conditii favorabile, numai ca tradatorii au ascuns acest lucru. Ceea ce scrie istoricul este adevarat. daca nu credeti, luati stenogramele sedintelor guvernului Sanatescu si stenogramele procesului maresalului, veti gasi exact asta.
Ofensiva apartinea armatei sovietice dar de ce? Cititi despre Poarta de la Iasi, tradare a regelui si a apropiatilor sai.
https://historia.ro/sectiune/general/23-august-1944-salvarea-romaniei-sau-tradare-585614.html
Mai avem si declaratia lui Ioan de Mocsony Starcea, voi reveni cu ea, a mai aparut aici.
Deci mai multe dovezi ale tradarii.
11. Visatori sunt cei care cred orbeste in spusele regelui; a mintit toata viata.
Dovada acceptarii de catre sovietici este exact telegrama din 22 august.
Din context, merita analizat:
*„E puțin probabil ca Stalin să treacă cu vederea prezența românilor, italienilor, maghiarilor alături de germani pe teritoriul sovietic și crimele și distrugerile lor împotriva civilililor.”
**„ Mareșalul era subordonat Regelui, acesta fusese numit conducătorul statului dar șeful statului și comandantul suprem al armatei era Regele.”
***„ Decizia de la 23 August 1944 a salvat România de la catastrofa de a fi declarată responsabilă alături de Germania la invazia sovietică și de a fi pedepsită.”
****„Fără ajutorul sovietic România nu putea elibera Nordul Ardealului.”
*****„Decizia de la 23 August 1944 a salvat România de la catastrofa de a fi declarată responsabilă alături de Germania la invazia sovietică și de a fi pedepsită.”
1*-Intr-un razboi distrugerile si pierderile de vieti ale civililor sunt inerente azi, dar atunci cand preciazia armelor era mult mai mica; cat despre crime este de discutat, sau poate va referiti la un caz cam unic de represalii ordonate/trecute cu vederea; sa nu vorbim de crimele rusilor ca intram in secolul doi al mileniului trei!
2**-Regele nu prea era rege, conform normelor, cunoasteti problema cu nedepunerea juramantului; eu cred ca suspicionati de prea multa inteligenta pe adolescentul cu kip angelic!
3*-ROU nu a fost declarata tara invinsa si obligata sa plateasca daune de s-a spetit o generatie in subzistenta sa akite pohta lor?
4*-Daca frontul rus nu avea succes credeti ca anglo-americanii nu urcau din Grecia, ca si-asa ajutasera URSS dpv logistic militar si civil?
5*Eu nu cred povestea cu o alta pedeapsa! Ungurii au avut 1-2 batalioane ce s-au alaturat rusilor si nu le-a rupt nimeni tara! Italia a patit ceva?
toate aberatiile acestea ,, Antonescu putea obtine Basarabia de la Stalin,,
sau ,,Romania stat neutru dupa razboi, dar nu comunist,, si alte bla-bla-uri, se puteau intampla numai daca Antonescu ar fi fost primul din lume care ar fi dezvoltat bomba nucleara, ceea ce era prea putin probabil.
Antonescu a participat la constructia bombei nucleare( Germane), detonata in 1943 si 1944 in insula Ruegen, si in muntii bavaria in 1944 august 5,
oferind uraniu trupelor germane, din muntii APuseni.
Insa de aici pana la constructia si dezvoltarea fusuiunii nucleare etc, e cale lunga……
Antonescu nu a fost atat de implicat si geniu precum vor istoricii sa-l descrie. A fost un om integru, moral, luptator fanatic si patriot, insa NU a fost un geniu politic sau diplomatic.
Ceea ce a facut anturajul regelui Mihai atat se putea atunci, tot atat putea face si anturajul lui Antonescu sau guvernul sau.
Romania NU avea capacitate sa negocieze mai mult decat petrolul, geo-strategia, 1 milion de soldati din Armata Romana carne de tun pentru front, si o soarta mai buna dupa razboi..
Dar ce soarta putea avea Romania fara 23 august 1944??!?!? Uitati-va la Tarile BALTICE apoi mai trageti apa la WC-u pentru ca pute! Jumate din populatie deportata in Siberia, si tarile lor transformate in Raioane sovietice. Fara 23 august 1944 Stalin nici nu ne-ar fi bagat in seama……
Articolul este o aberatie, o fabulatie si o fictiune istorica.
Antonescu NU putea ramane neutru prin iesirea din Razboi.
Antonescu NU avea mai multe sanse de negociere pentru simplul motiv ca Antonescu a participat din plin la actul de la 23 august 44.
Antonescu a retras o buna parte a Armatei Romane in Ardeal, pentru a face un 23 august 44. Pregatirile pentru atacarea Ungariei au inceput inca din 1943 !!
Antonescu a dat mana libera la negocieri cu aliatii, atat Regelui Mihai, lui Maniu, cat si lui Mihai Antonescu din anturajul sau!!
Antonescu a cerut eliberarea lui Maniu, atunci cand a fost arestat de catre Gestapo in Bucuresti, fiind prins asupra faptului ca transmitea informatii codate britanicilor !
Tot ce se abereaza aici ,, putea sa faca X, putea sa faca Y,, DE CE NU A FACUT? Pentru ca Antonescu ,,intrase in depresie,, precum spunea Veturia Goga, care a fost amanta lui. Antonescu participase in 5 august la primul experiment atomic in muntii Bavaria, si a spus ca el nu vrea sa mai participe la razboi pentru ca asta inseamna ,,sfarsitul lumii,, Referendu-se la bomba atomica.
Povești…Istoricii noștri mai mult sau mai puțin cunoscuți neagă câteva realități din 1944:
1. Decizia de a se cere capitularea necondiționată a Germaniei și aliațiilor ei fusese luată de la Conferința de la Teheran
2. Mareșalul Antonescu nu a procedat precum Finlanda mareșalului Mannerheim de a se opri la Nistru, el a continuat războiul până la Stalingrad. In 1943 apărea în condiții grafice deosebite cartea „Basarabia,Ucraina,Crimeia marșul victorios al trupelor române și germane” in care se poate vedea clar atitudinea românilor față de civilii, prizonierii sovietici. E puțin probabil ca Stalin să treacă cu vederea prezența românilor, italienilor, maghiarilor alături de germani pe teritoriul sovietic și crimele și distrugerile lor împotriva civilililor.
3. Cum putea crede Mareșalul că putea rămâne neutru față de Germania, cu armistițiu față de aliați și eventual și cu Transilvania și Basarabia?
4. Mareșalul era subordonat Regelui, acesta fusese numit conducătorul statului dar șeful statului și comandantul suprem al armatei era Regele.
5. Regele Mihai i-a dat un ordin Mareșalului, acesta invocând onoarea militară, alianța cu Germania spus că nu poate să-l execute. A fost destituit și arestat iar 23 August 1944 aceasta înseamnă. Faptul că URSS cu acordul tacit al anglo-americanilor a impus capitularea necondiționată și participarea la război împotriva Germaniei ține de înțelegerile dintre aliati.
6. Fără 23 August 1944 nu ar fi existat posibilitatea recuperării Ardealului de Nord
7. România nu se putea aștepta la condiții faborabile de pace în condițiile în care pe Frontul de Est initiativa aparținea sovieticilor iar pe Frontul de Vest anglo-americanilor iar în Războiul din Pacific americanilor.
8. Decizia de la 23 August 1944 a salvat România de la catastrofa de a fi declarată responsabilă alături de Germania la invazia sovietică și de a fi pedepsită.
9. Fără ajutorul sovietic România nu putea elibera Nordul Ardealului.
10. România a mizat pe aceeași carte din 1918 încercând să speculeze divergențele dintre aliați,dar angli-americanii-sovieticii au fost consecvenți angajamentelor luate cu privire la Germania și aliații ei.
11. Regele la 23 August 1944 nu l-a tradat pe Mareșal, nu a tradat Germania ce ne-a impus practic toate cedările teritoriale din 1940, Regele a salvat ce se nai putea salva din aventura militară dincolo de Nistru cu „partenerul strategic” arogant, fudul și prost (pusese armatele ostile ale României și Ungariei, aliati de conjunctură să îi apere flancurile la Stalingrad).
Numai un visător putea crede că în 1944 sovieticii ar fi acceptat propunerile Mareșalului, sovieticii negociau,dar înaintau,inclusiv in România și îi abureau pe români așa cum reiese și din informările pe care le dădeau anglo-americanilor.
P.S Așa cum Generalul Averescu fusese pus de politicieni în situația ingrată de a avea un acord cu sovieticii, un veritabil tratat internațional, Acordul Averescu-Racovski, ale căror consecințe fusese bine enumerate de I.C Duca, la fel a fost pus și Mareșalul de politicieni, legionari și Rege în situația aluanței cu Germania.
P.S.S Pactul Ribbentrop-Molotov trebuie văzut și analizat din perspectiva germană și sovietică și raportat la ce s-a întâmplat în 1918 și ulterior. Pentru sovietici este o înlăturare a efectelor Tratatului Brest-Litovsk, o recunoaștere a Acordului Averescu-Racovski și dacă avem în vedere că in 1920, dar și în 1945 SUA nu recunoscuse unirea Basarabiei cu România, datorită refuzului plebicistului cerut de SUA, Rusia bolșevică și rușii albi, dar și a faptului că România condamnase Tratatul de la Buftea, deci și anexa secretă privind acceptarea de Puterile Centrale a unirii Basarabiei cu România putem înțelege de ce am pierdut Basarabia in fața sovieticilor. Bineînțeles, putem spune precum istoricul Manole că „pactul a fost banditesc”,dar acest lucru nu schimbă realitatea că în 1918,1943 am fost învinși militar. Vae victis!
Nu a fost nicio “eroare”, a fost o lovitura de stat, organizata de asa numitul “rEGE”, in colaborare cu camarila lui bolșevica! Dacă rEGELE, cAROL II, a trădat pentru bani, interesul țării, și a devenit probabil, cel mai mare trădător, din istoria noastră consemnata, în ultimii 3000 de ani, trebuia și moștenitorul său, să facă ceva să se ridice, la un așa “nivel”. Rușine casei hOHENZOLERN!