Întrebări și răspunsuri cu privire la „crimele” legionarilor

 

 

1- La sfîrşitul luni octombrie 1924 – Corneliu Zelea Codreanu – îmbrăcat în albul lui costum naţional cu broderii, l-a asasinat el însuşi pe prefectul Manciu.

2- Pe 29 decembrie 1933, seara, Ion Duca – prim-ministru liberal a fost împuşcat de la mică distanţă în gara Sinaia de un comando de trei legionari, condus de Niki Constantinescu, în vîrstă de 29 de ani, absolvent al Academiei Române de Înalte Studii Comerciale, funcţionar la compania de transport public din Bucureşti, şi care provenea dintre militanţii aleşi ai primei perioade a Legiunii. Ceilalţi doi erau Iancu Caranica şi Doru Belimacea, studenţi macedoneni.

3- În luna iulie 1936, o echipă de zece legionari, studenţi la Teologie, l-au asasinat pe Mihail Stelescu în spitalul în care aştepta să fie operat de apendicită. Au tras în total 120 de gloanţe împotriva victimei şi apoi, pe acelaşi pat, au ciopîrţit cadravul cu topoarele etc.

4- La 21 septembrie 1939 – un grup de prahoveni legionari l-au asasinat pe prim-ministru Armand Călinescu în centrul capitalei Bucureşti.

5- În noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940 legionari au masacrat 64 de deţinuţi politici din închisoarea Jilava.

6- În dimineaţa zilei de 27 noiembrie 1940 au fost răpiţi de legionari şi asasinaţi Nicolae Iorga şi economistul şi omul politic ţărănist, Virgil Madgearu.

Vă mulţumesc anticipat pentru răspuns.

 

Iată și răspunsul meu:

 

1. Nu a fost un asasinat, ci un gest în legitimă apărare. S-a ținut un proces, s-au adus dovezi, s-au depus mărturii etc. Nu putea fi vorba de un proces măsluit, deoarece a fost un proces cu jurați. Procesul a însemnat un mare câștig de popularitate pentru Corneliu Zelea Codreanu și ideile sale. Vă recomand cartea Pentru legionari, a Căpitanului. Nimeni nu a contestat până acum faptele descrise în această carte așa cum le prezintă autorul.

2. După cum vedeți, e vorba de persoane cu un statut profesional impunător. Cei trei au avut un singur revolver, unul singur dintre ei a tras, iar ceilalți doi s-au declarat solidari cu camaradul lor. L-au omorît pe Duca, s-au dus la postul de poliție să se predea, iar polițaiul a rupt-o la fugă, așa că cei trei s-au urcat în tren și au venit la București să se predea! Deci puteau să fugă, să se ascundă, nimeni nu știa cine sunt. Și totuși nu s-au ascuns. De ce? Pentru a atrage atenția asupra faptului că gestul lor era un act de justiție! Într-o țară în care justiția nu funcționa și trădarea unor interese naționale nu era de nimeni pedepsită, legionarii au găsit această cale pentru a băga spaima în politicienii corupți, care se știau imuni în fața justiției. Această imunitate dispărea în fața judecății legionarilor. Nota bene: Acest asasinat s-a făcut fără șiința Căpitanului.

Știu din familia lui Duca o scenă: ajuns acasă, după ce a semnat un act de trădare a intereselor românești, Duca s-a prăbușit într-un fotoliu și i-a spus soră-sii: Mi-am semnat condamnarea la moarte!… Fusese avertizat de legionari să nu semneze acel act prin care, ca prim ministru, accepta venirea și încetățenirea a 50.000 de familii de evrei din Germania. Nu putuse refuza cererea finanței mondiale, fiind constrâns de jurămintele făcute ca mason!…

A mai fost și o complicație în plus: guvernul refuza primirea în România a câteva zeci de familii de aromâni expulzați din Grecia pentru că refuzau să se declare greci!… Se considerau români, iar guvernul de la București le purta de grijă evreilor din Germania!… Bieții români stăteau pe cheiul portului Salonic, alungați din casele lor, iar Bucureștiul nu se gândea să-i primească… De aceea doi dintre nicadorii de la Sinaia erau macedoneni.

3. Ca și la Sinaia, a fost vorba de o singură armă și de o singură persoană care a tras cu arma ucigându-l pe Stelescu. Toți cei zece fuseseră camarazi de cuib legionar cu Mihail Stelescu. Omorul a avut caracter demonstrativ. Au dorit să arate astfel că se simt vinovați că din mijlocul lor s-a ridicat un trădător și un criminal: Mihail Stelescu încercase de două ori să-l asasineze pe Căpitan, la ordinul Siguranței, al cărei agent era. Sunt povești din presa de pe Sărindari ce spuneți în textul întrebării privind topoarele etc. Din nou, dacă legionarii erau niște criminali ordinari, nu veneau zece inși să tragă de un singur pistol! Au vrut să dea o lecție pentru viitorime. Deduce fiecare ce poate din această lecție! Legionarii au avut o obsesie: cât de mult rău ne-au făcut în istorie trădătorii! Hotărîți Dvs dacă aveau dreptate! Și de data asta cei în cauză au acționat fără să aibă încuviințarea Căpitanului, știind bine că acesta i-ar opri!

4. Armand Călinescu a fost un criminal pentru care nu exista decât o singură lege: să-i facă pe plac regelui poltron și criminal! Era vinovat de asasinarea mișelească a 14 tineri patrioți, printre care se afla și Corneliu Zelea Codreanu. Acest asasinat politic se pare însă că a fost rezultatul unei manipulări, aranjat de mintea diabolică a regelui criminal, spre a se descotorosi de Armand Călinescu, devenit incomod, și pentru a avea motiv să treacă la cele mai dure represalii: a doua zi după asasinarea lui Armand Călinescu, circa 300 de legionari au fost luați din mijlocul familiei lor și împușcați demonstrativ, în stradă, câte trei în fiecare capitală de județ! O crimă de dimensiuni unice în istoria noastră!

5. La Jilava au fost împușcați foști politicieni, judecători, procurori, găsiți vinovați de asasinatele comise împotriva legionarilor în anii precedenți. Ajunși la putere, la guvernarea țării în septembrie 1940, legionarii au deschis un proces împotriva celor ce încălcaseră legea și comiseseră sute de asasinate sub protecția regelui. A fost alcătuită o listă de câteva sute de acuzați, iar cei mai vinovați au fost arestați ca să nu fugă din țară. Sunt mai multe versiuni pentru a explica asasinarea acestor deținuți în celulele de la Jilava, înainte de a se ține procesul. Indiferent de aceste explicații, un lucru e sigur: toți erau vinovați de participare la asasinarea în masă a elitei tineretului naționalist din România. Repet: printre cei asasinați la Jilava niciunul nu era nevinovat, toți aveau mâinile pătate de sângele tineretului legionar: circa 320 de legionari uciși fără a fi condamnați sau judecați!

6. M-a preocupat cazul Iorga. Azi sunt convins că Iorga și Magearu au fost asasinați de persoane infiltrate în Mișcarea Legionară, agenți ai unor „agenturi străine”. Mișcarea număra peste un milion de membri! Este sigur că cei infiltrați în Mișcare pentru a o dezorganiza sau discredita erau cu zecile, poate chiar cu sutele! Dintr-o discuție relativ recentă cu istoricul Vergatti, am aflat o ipoteză nouă: ținta principală a dublului asasinat a fost Magearu. Acesta era implicat în niște tranzacții bancare care vizau deopotrivă masoneria, finanța mondială, NKVD-ul. Știa prea multe despre persoane importamte din Occident plătite cu bani grei ca să facă jocul Moscovei!

Prin asasinarea lui Iorga s-a reușit compromiterea Mișcării legionare în ochii românului de rând, căruia nu-i iese din cap că marele patriot Iorga a putut fi ținta unui asasinat executat de niște indivizi care se pretind patrioți!… Vor mai trce ani de zile până când ne vom elibera de povara acestui gând și tot românul va pricepe că pe Nicolae Iorga l-au omorît niște adversari și dușmani de moarte ai legionarilor. Aceștia s-au priceput de minune să însceneze un omor care să-i incrimineze pe legionari. Pe nedrept însă. Sunt foarte convins de  asta. În urmă cu câțiva ani, la Academie s-a comemorat moartea lui Nicolae Iorga. Trecuseră 70 de ani. M-a impresionat faptul că dintre cei patru vorbitori academici, niciunul nu a pomenit cuvîntul legionar, nu a spus nicio vorbă de înfierare și condamnare a legionarilor, așa cum se obișnuia la astfel de ocazii. Mi-am dat seama că la acest nivel, academic, fusese acceptată o jumătate de adevăr: pe Nicolae Iorga nu l-au omorît legionarii! Acest lucru e ușor de dovedit. Mai greu este de dovedit cine l-a omorît pe Iorga, dacă nu legionarii?!… De aici încolo încep speculațiile și ipotezele se înmulțesc.

Cam atât, în cele mai puține cuvinte! Deocamdată. Găsiți mai mult citind pe acest blog textele grupate la secția Legionarii în eternitate.

 

Ion Coja