15 martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, în vreme de război: 
Markó Béla, critici la adresa lui Viktor Orban și Klaus Iohannis
 
Într-un interviu acordat, la Târgu Mureș, ziarului Libertatea, poetul Markó Béla, fostul  lider  UDMR declara – în cele mai complicate timpuri ale luptei pentru drepturile minorității maghiare, – că războiul din Ucraina ne arată că e „o iluzie” că țări ca Ungaria sau România se pot plasa, politic, și în Est și cu Vest.  Agresiunea Rusiei, „decisă de un singur om”, ne demonstrează că „alternativa a devenit foarte dură și foarte periculoasă”.   „A renăscut ultranaționalismul, inclusiv cu sprijin politic, atat  în România, cit și în Ungaria” 
Dezamăgiri? „Retorica populistă a USR” Klaus Iohannis? „Nu a reușit să facă față acestor așteptări” Realități? Nici România și nici Ungaria nu sunt suficient de puternice ca să rămână singure.   -„Dacă nu ne vor spune cei de la Washington și de la Bruxelles care-i situația, atunci ne vor spune cei de la Moscova”
Soluția? „Eu zic, fără ezitare, că trebuie cu toții să alegem acea formulă în care mai avem și noi un cuvânt de spus. Și în Uniunea Europeană mai avem un cuvânt de spus, mai avem și un vot, care poate să fie câteodată decisiv” Cel mai mare pericol ?  „Proasta guvernare” 
Markó Béla nu s-a schimbat. La 70 de ani, retras din politică de un deceniu, are aceeași alură atent calculată, fără  vorbe în plus. Ceva însă l-a afectat și nu o ascunde.  Când ne-a primit, săptămâna trecută, la sediul Fundației Károly Kós, pe care o conduce la Târgu Mureș, Markó Béla era sub impresia războiului din Ucraina. 
  Markó Béla  ,un politician exersat, el a participat la toate luptele grele pe care comunitatea maghiară le-a dat în România, după 1989, pentru obținerea unor drepturi. 
 Dar un război e altceva.  Un război e „ceva de care cu adevărat trebuie să ne temem”, spune el. „Ce s-ar fi întâmplat dacă nu am fi intrat în NATO sau în UE?”. 
De aici începem discuția. „Pentru ca au reapărut mișcări ultranaționaliste și în România, și în Ungaria” 
Libertatea: Cum va arăta ziua de 15 martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, în momente în care armata rusă bombardează Ucraina, iar frontierele sunt asaltate de refugiați? 
Markó Béla: Cu toții suntem tensionați din cauza războiului din Ucraina. E teribil ce vedem la televizor. Din această cauză probabil că nici festivitățile de 15 martie n-au  fost chiar așa de relaxate, față de anii precedenți. În același timp, astăzi e ceva firesc, și în România, să sărbătorim ziua de 15 martie. Și eu sper să nu mai apară acele controverse cu care ne-am confruntat în anii ‘90. 
– Conflictul din Ucraina riscă să ne dea ceasurile înapoi? Să dezgroape probleme pe care le consideram depășite în România? 
– Nu cred că putem să facem prognoze cu ce se va întâmpla după acest război. Care nu e la noi, dar este în vecinătatea noastră și ne privește pe noi toți. Eu îmi pot exprima speranța că totuși ne va întări solidaritatea europeană, va suprima naționalismul exacerbat, dar nu pot afirma că se va întâmpla așa. Trebuie să fim foarte atenți. În România au existat de la început formațiuni ultranaționaliste,  după aceea pentru o perioadă ele aproape au dispărut, dar astăzi avem din nou un astfel de curent și are o anumită susținere din partea opiniei publice. Acum și în Parlament, prin AUR. Dar și în alte țări ale acestei zone a Europei, inclusiv în Ungaria și Polonia au apărut astfel de curente.
 – Într-un interviu pentru Libertatea, un jurnalist slovac atrăgea atenția că de fiecare dată când se aniversează Tratatul de la Trianon naționaliștii maghiari repetă că n-a fost o înțelegere dreaptă și că vor vechile granițe ale Ungariei. Cum comentați?
 – Nici cei din Slovacia nu trebuie să se teamă de așa ceva și nici România. „Nu cred că în această zonă se pune problema schimbării frontierelor. Suntem în NATO, în UE”Si nici  schimbării ale apartenenței teritoriale. Aceste animozități, temeri, speranțe din partea unora sau altora, au existat în anii ‘90, după aceea eu cred că apele s-au liniștit. 
„ – Cărei religii aparțineți?”, întrebarea-problemă de la recensământul populației…
  –  „Să pui ateu pentru că ai o problemă cu opulența preoților, nu e o idee bună” … De ce trebuie să ne temem, ceea ce ar fi rău pentru toți, indiferent de ce credem  despre istorie, azi este războiul. !  Asta trebuie să fie, din păcate, teama noastră comună , privind schimbarea granițelor în interiorul UE !!  Nu au niciun temei, dar pot avea consecințe nefaste: amplifică naționalismul și împiedică rezolvarea unor probleme legate de relațiile interetnice. Ce se sărbătorește la 15 martie ? Sub imboldul revoluțiilor din Paris și Viena, pe 15 martie 1848, locuitorii celor două orașe maghiare , atunci  despărțite de Dunăre, Buda și Pesta, au ieșit în stradă. Liderii revoluționari au formulat o proclamație în 12 puncte, Ultimul punct al proclamației prevedea unirea Transilvaniei cu Ungaria. Inițial, guvernul austriac a acceptat revendicările  Reformele au fost ulterior anulate.
 – Vorbid despre „controversele” din anii 90 … Cum vi se pare ele, la distanță de trei decenii, practic o generație?
 –  Când aici, în Târgu Mureș, la câteva zile după 15 martie, a avut loc un conflict sângeros.   Erați în Târgu Mureș în acele zile?
– În cele două zile nu eram, pentru că, în 19 martie, s-a organizat o conferință a intelectualilor români și maghiari, la Budapesta. Au fost acolo din partea română personalități importante: Mircea Dinescu, Smaranda Enache, Gabriel Liiceanu și alții. Eu acolo, la Budapesta, am aflat despre cele întâmplate și, bineînțeles, imediat m-am întors acasă. Eram unul dintre liderii UDMR din Târgu Mureș. UDMR a luat ființă în decembrie 1989. Deja în 22 decembrie s-a luat o decizie de a înființa o astfel de uniune. Am fost unul dintre inițiatorii și formatorii UDMR aici, în Mureș.”
– Erați scriitor, cum ați ales politica?
 –  Implicarea mea în politică a durat  intre 1993 și 2011, timp de 18 ani, cat am fost președinte UDMR. După aceea, din 2012, am avut un mandat de senator, iar la final m-am retras din politică. ,Dar am militat in continuare pentru un ideal de egalitate, de echitate, de drepturi la educația în limba maghiară și la folosirea limbii materne în viața publică, în acele județe unde avem o populație consistentă.   Am considerat întotdeauna că, dacă maghiarilor li se alocă dreptul de a învăța în limba maternă sau de a vorbi în mod public maghiara, asta nu înseamnă că se ia vreun fel de drepturi de la români. Istoria noastră, a însemnat si situații conflictuale între români și maghiari și nu privim la fel evenimentele importante ale istoriei. Inclusiv diferă abordarea noastră privind momentul 1848-1849.  Important este să accepți dreptul celuilalt să privească altfel istoria. Noi trebuie să acceptăm viziunea românilor privind istoria din Ardeal, doar avem o istorie comună de secole, iar românii ar trebui să accepte că noi vedem altfel această istorie.
  – Considerați că s-au înregistrat progrese semnificative de atunci?
 – În unele domenii am făcut progrese chiar f. importante. De exemplu, la sfârșitul anului 1996, UDMR a intrat la guvernare alături de CDR și Partidul Democrat. , o decizie istorică. Era fără precedent ca o organizație a maghiarilor din România să fie la guvernare și să-și asume, nu numai o luptă pentru drepturile etnice, ci și  o contribuție la toate problemele importante ale țării, de la Constanța până în Satu Mare. În primăvara anului 1997 a avut loc o cotitură importantă. După o discuție lungă cu primul ministru de atunci Victor Ciorbea, acesta a acceptat să aibă un mesaj către maghiarii care sărbătoresc ziua de 15 martie.  dovedind, prin acest gest simbolic, că prin dialog și prin colaborare poți ajunge la soluții importante, privind conviețuirea etniilor. ,că UDMR s-a gândit sa sprijine principiile aderării la UE,  „era un interes comun” 
– Progresele au continuat și după revenirea PSD la guvernare, în 2000?
 – După 2000, putem spune că a fost cea mai rodnică perioadă în privința drepturilor minorităților. Era și perioada premergătoare intrării noastre în NATO și pregătirea noastră pentru UE.  Și am intrat în NATO în 2004 și în UE în 2007, iar UDMR a susținut aceste eforturi de integrare europeană și euro-atlantică. . „Noi nu am vorbit niciodată de autonomia Transilvaniei”  înainte de a intra în UE și NATO.
– Autonomia, o temă care a stârnit multe dezbateri aprinse la București…
 – Cred că nici astăzi nu este destul de clar pentru unii, ce ar însemna autonomia Transilvaniei. Acolo există o mare majoritate românească. Dacă ar fi vorba de o altă organizare a Transilvaniei în interiorul României, majoritatea românească ar trebui să vrea așa ceva.  Pentru noi era vorba, de o autonomie culturală. locală, care ar trebui să fie cât mai largă în toată țara, Aceste zone ar trebui să aibă și anumite drepturi speciale, legate de tradițiile lor,  dar o astfel de autonomie nu ar scoate zona respectivă din trupul țării, așa cum se spune.
 – Revenind la lucrurile bune, ce puteți spune că români și maghiari am reușit împreună?
 – Au trecut peste 30 de ani de la revoluție. In cazul drepturilor minorităților am făcut progrese. Nu existau imulte nscripționările bilingve în 1989, nu exista dreptul folosirii limbii materne la nivel public.  Acum, în foarte multe localități din Ardeal avem inscripționare bilingvă. Unii mai contestă acest lucru, sunt discuții dure, dar avem cadrul legal, și, mai ales, cadrul constituțional, după ce în 2003 am modificat Constituția în sensul că asigură utilizarea limbii materne la un anumit procentaj. Avem multe școli cu predare în limba maghiară. Avem licee, există un învățământ universitar, cu toate că nu s-a obținut nici azi acea universitate de sine stătătoare, care, la fel, a existat cândva la Cluj. Dar Legea educației, adoptată în 2011, asigură un cadru potrivit pentru învățământul în limba maghiară. În plus, există o universitate privată de limbă maghiară, Sapientia. Dar, de exemplu, aici, la Târgu Mureș, la Universitatea de Medicină și Farmacie, nici până în momentul ăsta nu s-a aplicat legea ca atare, și anume, înființarea facultăților sau departamentelor cu limba de predare în maghiară. 
 Libertatea – Care ar fi astăzi măsurile care le-ar putea face mai bună viața maghiarilor din România? 
   –În primul rând am avea nevoie de niște măsuri pentru a face viața tuturor cetățenilor mai bună.   În general, ar trebui să continuăm lărgirea autonomiei locale în România. Deci, nu numai în zonele locuite de maghiari.   În ce sens ar trebui modificată Constituția? 
– Unii zic că prin Constituție avem un sistem semiprezidențial. Nu, după părerea mea avem o republică parlamentară, dar cu mai multe dispoziții neclare.  Modificarea Constituției ar fi necesară pentru a vedea ce fel de sistem avem în România. Și eu optez pentru republică parlamentară.  Noi ne temem de deciziile unui singur om. . Mă refer la Rusia. Înțeleg că, de fapt, un singur om, președintele Rusiei, a demarat acest război. 
  –  Dar dezamăgirea pentru „relațiile slabe” dintre Ungaria și România?  Cum evaluați astăzi  „relațiile slabe” dintre Ungaria și România?  
 – Aceste relații sunt slabe. Eu aș vrea relații mult mai strânse și un dialog permanent.  Trebuie să fim atenți la ce se întâmplă la Bruxelles, și ce se întâmplă în Occident, noi avem niște interese comune și avem niște posibilități comune. De la început noi toți ne-am întors cu fața către Occident și nu mai vedem pe cine avem în vecinătate, sa dezvoltam  relația România – Ungaria. Cred că „și dacă Orban câștigă,alegerile  ceva se va schimba în Ungaria” „Inclusiv retorica Guvernului Orban s-a schimbat după ce a avut loc agresiunea Rusiei”
–  Sondajele arată că lucrurile sunt deschise. Deci sunt șanse ca Guvernul Orban să meargă mai departe și să aibă loc o schimbare.  După părerea mea, o schimbare oricum va avea loc, și dacă rămâne guvernul actual.  Retorica Guvernului Orban s-a schimbat după ce a avut loc agresiunea Rusiei. Deci, Guvernul Orban cred că nu va avea aceeași retorică și aceeași viziune. Oricum se schimbă.  Analiștii politici au analizat inclusiv varianta retragerii Ungariei din UE.
 – E clar că FIDESZ a alunecat spre dreapta, s-a văzut acest lucru și când a ieșit din Partidul Popular European. Eu nu cred însă că ei ar vrea să părăsească UE.  vor avea concomitent relații foarte bune,si cu Estul și cu Vestul. Că are puterea să acționeze independent. Din păcate, nu are …. Nici Ungaria, nici România și nici Polonia, care e o țară mai mare. Trăim într-o lume într-o permanentă globalizare și trebuie să încercăm ca acest proces de globalizare să nu ne suprime identitatea națională, culturală, lingvistică a fiecăruia, să ne păstrăm identitatea, dar nici nu trebuie să ne împotrivim, fiindcă în viitor această globalizare poate să ne ajute să confruntăm o serie de provocări pentru întreaga omenire. De exemplu, problemele legate de mediu.
 – Ceea ce descrieți nu seamănă deloc cu politica promovată în ultimul timp de Cabinetul Orban.
 – Orban a încercat, mai ales prin retorică,  să creeze impresia că aceste țări pot acționa de fiecare dată separat. Că au puterea necesară de a-și decide destinul, ceea ce place opiniei publice. Citez :  Să nu ne spună cei de la Bruxelles ce trebuie să facem… Numai că în acest moment alternativa a devenit foarte dură și foarte periculoasă. Dacă nu ne vor spune cei de la Washington și de la Bruxelles care-i situația, atunci ne vor spune cei de la Moscova … Eu zic, fără ezitare, că trebuie cu toții să alegem acea formulă în care mai avem și noi un cuvânt de spus. Și în Uniunea Europeană mai avem un cuvânt de spus, mai avem și un vot, care poate să fie câteodată decisiv.  
 – Ne întoarcem la proclamația revoluționarilor maghiari de la 15 martie 1848, care la primul punct spunea următoarele: „Dorim libertatea presei, desfiinţarea cenzurii”. Cum arată astăzi presa din Ungaria?
 – Unele publicații s-au și închis. Aparent, prin lipsa banilor sau schimbarea proprietarului. Cel mai important cotidian de opoziție a fost Népszabadság, care, într-adevăr, a fost o pierdere enormă pentru opozanți. În același timp, așa cum văd eu televiziunea și radioul publice de acolo, se prezintă cam unilateral lucrurile.
 – Estimați o participare largă a maghiarilor din România la alegerile programate la 3 aprilie? Dumneavoastră veți vota? 
– Care considerați în acest moment principalul pericol pentru buna conviețuire între români și maghiari? 
– Pericolul ar fi proasta guvernare , cei care guvernează nu reușesc să aibă un mesaj coerent. Avem o bâlbâială permanentă în ceea ce privește discursul public. Opinia publică observă că guvernarea  nu are o direcție, nu există un program coerent. Astfel se vor întări unele curente ultranaționaliste. iar domnul Iohannis, nu a reușit să facă față acestor așteptări.
 – Formarea coaliției PNL – PSD – UDMR a fost o soluție corectă?  
– Eu nu aș vrea să avem în continuare un sistem cu președintele care decide cine guvernează și cine nu. O altă problemă a Constituției, că se poate interpreta și așa dispoziția respectivă. Dar nu ar trebui să fie așa.  Deci dacă avem un anumit președinte, de data aceasta domnul Iohannis, noi trebuie să avem un guvern pe placul președintelui. Nu, nu ar trebui să fie așa. De fapt, tot așa a procedat și domnul Băsescu când a fost președinte.  Da, avem un Guvern multicolor, ceea ce în situații normale nu e bine. Dar în acest moment, o astfel de coaliție poate să ne ajute să trecem de criza cauzată de pandemie.   Mă consider scriitor, dar nici nu pot face abstracție de la trecutul meu de politician.  S-a tradus Banffy Miklós   de acum câțiva ani în limba română, și am înțeles că pentru cei care au citit-o a fost o revelație. El dă o imagine despre Transilvania anilor premergători Primului Război Mondial, respectiv sfârșitul secolului XIX, și despre aristocrația maghiară din acea perioadă. Banffy Miklós a fost un scriitor important și un politician foarte echilibrat și rațional.
15 martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, în vreme de război: Markó Béla, critici la Viktor Orban și Klaus Iohannis