„India vrea un secol al XXI-lea asiatic. Este necesară o cooperare strânsă între India și China. Ele pot face ca secolul asiatic să se întâmple.”

Dar iata mai jos un text despre ce se mai intampla in lume si noi nu suntem informati, incluzandu-l pe domnul Sorin.

Dupa cum se vede Russia nu este deloc izolata, iar Forumul Economic de Est este o replica sanatoasa si constructiva la WEF- Forumul Economic Mondial, care ne aranjeaza sinistra Resetare.
68 de tari bine dezvoltate, orientate si foarte bine populate la care se mai adauga si restul tarilor din BRICS si a celor ce pana in noiembrie vor fi in BRICS, pot decide cu lejeritate si incredere o orientare decisive catre Multipolaritate si multilateralitate.
Daca dolarul si-a revenit sub sustinerea petro-dolar, yuanul va penetra pe pietele internationale si ca petrol,gaz-yuan. Desi este bine acoperit de o masiva productie de bunuri de cea mai inalta calitate.
Se pare ca Secolul American se prabuseste cu zgomot si criminale violente, iar noul SECOL ASIATIC se ridica cu demnitate si mandrie, cu modestie si prietenie.

Noi nu purem decat regreta ca deocamdata granitele EURASIEI se opresc in vest la granitele Rusiei si Belarusiei.
CD

VIITORUL ASIEI PRINDE CONTUR ÎN VLADIVOSTOK
– PACIFICUL RUS
de Pepe Escobar

Șaizeci și opt de țări s-au adunat pe coasta de est a Rusiei pentru a asculta viziunea economică și politică a Moscovei pentru Asia-Pacific.
Forumul Economic de Est (EEF) de la Vladivostok este unul dintre reperele anuale indispensabile pentru a ține pasul nu numai cu procesul complex de dezvoltare al Orientului Îndepărtat al Rusiei, ci și cu piese majore pentru integrarea Eurasiei.

Oglindind un 2022 extrem de turbulent, tema actuală de la Vladivostok este „Pe calea către o lume multipolară”. Însuși președintele rus Vladimir Putin, într-un scurt mesaj adresat participanților de afaceri și guvernamentali din 68 de națiuni, a pregătit scena:
„Modelul unipolar învechit este înlocuit de o nouă ordine mondială bazată pe principiile fundamentale ale dreptății și egalității, precum și pe recunoașterea dreptului fiecărui stat și popor la propria cale suverană de dezvoltare.
Centre politice și economice puternice prind contur chiar aici, în regiunea Asia-Pacific, acționând ca o forță motrice în acest proces ireversibil.”

În discursul său în sesiunea plenară a EEF, Ucraina abia a fost menționată. Răspunsul lui Putin când a fost întrebat despre asta: „Această țară face parte din Asia-Pacific?”
Discursul a fost în mare parte structurat ca un mesaj serios pentru Occidentul colectiv, precum și pentru ceea ce analistul de top Serghei Karaganov numește „majoritatea globală”.

Dintre câteva concluzii, acestea pot fi cele mai relevante:
• Rusia ca stat suveran își va apăra interesele.
• „Febra” sancțiunilor occidentale amenință lumea – iar crizele economice nu dispar după pandemie.
• Întregul sistem de relaţii internaţionale s-a schimbat. Există o încercare de a menține ordinea mondială prin schimbarea regulilor.
• Sancțiunile împotriva Rusiei închid afaceri în Europa. Rusia face față agresiunii economice și tehnologice din vest.
• Inflația bate recorduri în țările dezvoltate. Rusia se asteaptă la aproximativ 12 la sută.
• Rusia și-a jucat rolul în exporturile de cereale care părăsesc Ucraina, dar majoritatea transporturilor au mers către țările UE și nu către țările în curs de dezvoltare.
• „Bunăstarea „miliardului de aur” este ignorată.”
• Vestul nu este în poziţia de a dicta preţurile energiei Rusiei.
• Rubla și yuanul vor fi folosite pentru plățile de gaz.
• Rolul Asia-Pacific a crescut semnificativ.

PE SCURT: ASIA ESTE NOUL EPICENTRU AL PROGRESULUI TEHNOLOGIC ȘI AL PRODUCTIVITĂȚII.
NU MAI ESTE „OBIECT DE COLONIZARE”
Având loc cu doar două săptămâni înainte de o altă adunare anuală esențială – summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) care are loc la Samarkand – nu este de mirare că unele dintre discuțiile de top de la EEF se învârt în jurul creșterii interpolării economice dintre OCS și Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est. (ASEAN).

Această temă este la fel de crucială ca și dezvoltarea Arcticii rusești: cu 41% din teritoriul total, aceasta este cea mai mare bază de resurse din federație, răspândită în nouă regiuni și cuprinzând cea mai mare zonă economică specială (SEZ) de pe planetă, legată spre portul liber Vladivostok. Arctica este dezvoltată prin intermediul mai multor proiecte importante din punct de vedere strategic de procesare a resurselor naturale minerale, energetice, de apă și biologice.

Așadar, se potrivește perfect cu ce a spus fosta ministra de externe al Austriei Karin Kneissel, autodescrisă drept „un istoric pasionat”, cand a glumit despre fascinația ei față de modul în care Rusia și partenerii săi asiatici abordează dezvoltarea Rutei Mării Nordului: „Una dintre expresiile mele preferate este că liniile aeriene și conductele se deplasează spre est. Și tot spun asta timp de douăzeci de ani.”

În mijlocul unei multitudini de mese rotunde care explorează totul, de la puterea teritoriului, lanțurile de aprovizionare și educația globală până la „cele trei balene” (știință, natură, om), probabil discuția de top de marți de la forum a fost centrată pe rolul SCO.

Pe lângă actualii membri cu drepturi depline – Rusia, China, India, Pakistan, patru din Asia Centrală (Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan, Kârgâzstan), plus recenta aderare a Iranului – nu mai puțin de 11 națiuni mai doresc să se alăture, de la Afganistan observator până la dialog. partener Turcia.
Grigory Logvinov, secretarul general adjunct al SCO, a subliniat că potențialul economic, politic și științific al jucătorilor care cuprind „centrul de greutate” pentru Asia – peste un sfert din PIB-ul mondial, 50% din populația lumii – nu a fost exploatat pe deplin. inca.

Kirill Barsky, de la Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova, a explicat cum SCO este de fapt modelul multipolarității, conform cartei sale, în comparație cu fundalul „proceselor distructive” lansate de Occident.
Și asta duce la agenda economică în progresul integrării eurasiatice, Uniunea Economică Eurasia (EAEU) condusă de Rusia, configurată ca cel mai important partener al SCO.

Barsky identifică SCO ca „structura centrală eurasiatică, formând agenda Eurasiei Mari în cadrul unei rețele de organizații de parteneriat”. Aici intervine importanța cooperării cu ASEAN.
Barsky nu a putut să nu-i evoce pe Mackinder, Spykman și Brzezinski – care considerau Eurasia „ca un obiect care trebuie acționat conform dorințelor statelor occidentale, închise în interiorul continentului, departe de țărmurile oceanului, astfel încât lumea occidentală să poată domina într-o confruntare globală de pământ și mare. SCO, așa cum sa dezvoltat, poate triumfa asupra acestor concepte negative.”

Și aici am găsit o noțiune larg împărtășită de la Teheran la Vladivostok:
Eurasia nu mai este „un obiect al colonizării de către „Europa civilizată”, ci din nou un agent al politicii globale”.

„India vrea un secol al XXI-lea asiatic”
Sun Zuangnzhi de la Academia Chineză de Științe Sociale (CASS) a explicat interesul Chinei pentru SCO. El s-a concentrat pe realizări: în cei 21 de ani de la înființare, un mecanism de stabilire a securității între China, Rusia și statele din Asia Centrală a evoluat în „mecanisme de cooperare pe mai multe niveluri, multisectoriale”.

În loc să „se transforme într-un instrument politic”, OCS trebuie să valorifice rolul său de forum de dialog pentru statele cu o istorie dificilă de conflicte – „interacțiunile sunt uneori dificile” – și să se concentreze pe cooperarea economică „în domeniul sănătății, energiei, securității alimentare, reducerea sărăciei.”
Rashid Alimov, fost secretar general al SCO, acum profesor la Institutul Taihe, a subliniat „așteptările mari” de la națiunile din Asia Centrală, nucleul organizației. Ideea originală rămâne – bazată pe indivizibilitatea securității la nivel transregional în Eurasia.

Ei bine, știm cu toții cum au reacționat SUA și NATO când Rusia, la sfârșitul anului trecut, a propus un dialog serios despre „indivizibilitatea securității”.
Întrucât Asia Centrală nu are o ieșire în mare, este inevitabil, așa cum a subliniat Alimov, ca politica externă a Uzbekistanului să privilegieze implicarea în comerțul accelerat intra-SCO. Rusia și China ar putea fi principalii investitori, iar acum „Iranul joacă și el un rol important. Peste 1.200 de companii iraniene lucrează în Asia Centrală.”

Conectivitatea, din nou, trebuie să crească: „Banca Mondială evaluează Asia Centrală drept una dintre cele mai puțin conectate economii din lume”.
Serghei Storchak de la banca rusă VEB a explicat funcționarea „consorțiului interbancar SCO”. Partenerii au folosit „o linie de credit de la Banca Chinei” și doresc să semneze un acord cu Uzbekistan. Consorțiul interbancar SCO va fi condus de indieni pe bază de rotație – și vor să-și intensifice jocul. La următorul summit de la Samarkand, Storchak așteaptă o foaie de parcurs pentru tranziția către utilizarea monedelor naționale în comerțul regional.

Kumar Rajan de la Școala de Studii Internaționale a Universității Jawaharlal Nehru a articulat poziția indiană. A mers direct la subiect: „India vrea un secol al XXI-lea asiatic. Este necesară o cooperare strânsă între India și China. Ele pot face ca secolul asiatic să se întâmple.”
Rajan a remarcat faptul că India nu vede SCO doar ca pe o alianță, ci angajată în dezvoltarea și stabilitatea politică a EURASIEI.

El a subliniat punctul crucial despre conectivitatea care se învârte în jurul Indiei „lucrarea cu Rusia și Asia Centrală cu INSTC” – Coridorul Internațional de Transport Nord-Sud și unul dintre nodurile sale cheie, portul Chabahar din Iran: „India nu are conectivitate fizică directă. cu Asia Centrală. INSTC are participarea unei linii maritime iraniene cu 300 de nave, care face legătura cu Mumbai. Președintele Putin, în [recenta] întâlnire din Caspic, s-a referit direct la INSTC”.
În mod esențial, India nu numai că sprijină conceptul rus de Parteneriat pentru Marea Eurasia, ci este angajată în stabilirea unui acord de liber schimb cu EAEU: prim-ministrul Narendra Modi, de altfel, a venit la forumul de la Vladivostok anul trecut.

În toate intervențiile nuanțate de mai sus, unele teme sunt constante. După dezastrul din Afganistan și sfârșitul ocupației americane de acolo, rolul stabilizator al SCO nu poate fi suficient de exagerat. O foaie de parcurs ambițioasă pentru cooperare este o necesitate – probabil care urmează să fie aprobată la summitul de la Samarkand. Toți jucătorii vor trece treptat la tranzacționarea în valute bilaterale. Și crearea coridoarelor de tranzit duce la integrarea progresivă a sistemelor naționale de tranzit.

Să fie lumină
O masă rotundă cheie despre „Poarta către o lume multipolară” a extins rolul SCO, subliniind modul în care majoritatea națiunilor asiatice sunt „prietenoase” sau „neutre în mod binevoitor” atunci când vine vorba de Rusia după începerea Operației Militare Speciale (SMO) în Ucraina .
Deci, posibilitățile de extindere a cooperării în Eurasia rămân practic nelimitate. Complementaritatea economiilor este factorul principal. Acest lucru ar duce, printre alte evoluții, la Orientul Îndepărtat al Rusiei, ca un hub multipolar, transformându-se în „poarta Rusiei către Asia” până în anii 2030.

Wang Wen de la Institutul de Studii Financiare Chongyang a subliniat necesitatea ca Rusia să redescopere China – găsirea „încrederii reciproce la nivelul de mijloc și la nivelul elitelor”. În același timp, există un fel de grabă globală de a se alătura BRICS, din Arabia Saudită și Iran până în Afganistan și Argentina:
„Asta înseamnă un nou model de civilizație pentru economiile emergente precum China și Argentina, pentru că vor să se ridice pașnic (…) Cred că suntem în noua era a civilizației”.

B. K. Sharma de la United Service Institution of India s-a întors la Spykman care a încadrat India ca stat rimland. Nu mai: India are acum mai multe strategii, de la conectarea la Asia Centrală până la politica „Act East”. În general, este o abordare către Eurasia, deoarece India „nu este competitivă și trebuie să se diversifice pentru a obține un acces mai bun în Eurasia, cu ajutorul logistic din partea Rusiei”.
Sharma subliniază modul în care India ia foarte în serios SCO, BRICS și RIC, în timp ce vede Rusia joacă „un rol important în Oceanul Indian”. El anunță noua perspectiva Indo-Pacific: India nu vrea Quad ca alianță militară, privilegiând în schimb „interdependența și complementaritatea dintre India, Rusia și China”.

Toate aceste discuții se interacționează cu cele două teme generale din mai multe mese rotunde din Vladivostok: energia și dezvoltarea resurselor naturale ale Arcticii.
Pavel Sorokin, prim-viceministrul rus al Energiei, a respins noțiunea de furtună sau taifun pe piețele energetice: „Este departe de un proces natural. Este o situație creată de om.” În schimb, economia Rusiei este văzută de majoritatea analiștilor ca fiind lentă, dar sigură, proiectând viitorul cooperării dintre Arctic și Asia – inclusiv, de exemplu, crearea unei infrastructuri sofisticate de transbordare a gazelor naturale lichefiate (GNL).

Ministrul Energiei Nikolay Shulginov a asigurat că Rusia își va crește efectiv producția de gaze, având în vedere creșterea livrărilor de GNL și construcția conductei Power of Siberia-2 către China: „Nu vom mări doar capacitatea conductei, ci vom extinde și producția de GNL. Care are mobilitate și achiziții excelente pe piața globală.”
Pe Ruta Mării Nordului, accentul este pus pe construirea unei flote de spărgătoare de gheață puternice și moderne, inclusiv nucleare. Gadzhimagomed Guseynov, prim-viceministru pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat și Arctic, este ferm: „Ceea ce trebuie să facă Rusia este să facă din Ruta Mării Nordului o rută de tranzit durabilă și importantă”.

Există un plan pe termen lung până în 2035 pentru a crea o infrastructură pentru navigarea în siguranță, urmând „cele mai bune practici arctice” de învățare pas cu pas. NOVATEK, potrivit vicepreședintelui său Evgeniy Ambrosov, a condus nu mai puțin decât o revoluție în ceea ce privește navigația arctică și construcțiile navale în ultimii câțiva ani.

Kniessel, fosta ministră austriacă, și-a amintit că întotdeauna i-a lipsit imaginea geopolitică mai amplă din discuțiile ei când era activă în politica europeană (acum ea locuiește în Liban): „Am scris despre trecerea torței de la Atlanticism la Pacific. Companiile aeriene, conductele și căile navigabile se deplasează spre Est. Orientul Îndepărtat este de fapt Rusia Pacifică.”

Orice ar crede atlantiştii despre asta, ultimul cuvânt pentru moment i-ar putea aparţine lui Vitali Markelov, din consiliul de administraţie al Gazprom: Rusia este pregătită pentru iarnă. Va fi căldură și lumină peste tot.”

Sursa: https://thecradle.co/Article/Columns/15396

Traducerea CD