Anchetă France 2: cum ajung pădurile virgine din România mobilier în casele bogaţilor Europei 40
30 Jan 2017 17:57:06
Autor: Daniel Groza
Dezastrul din Muntii Ţarcu vazut din satelit FOTO agentgreen.ro Dezastrul din Muntii Ţarcu vazut din satelit FOTO agentgreen.ro
Un amplu reportaj difuzat săptămâna trecută de France2 arată cum marii producători de mobilier din lume, care susţin că promovează o gestionare responsabilă a pădurilor, achiziţionează fără reţineri lemn tăiat ilegal din pădurile româneşti.
Jurnaliştii francezi de la “Cash Investigation” pornesc de la o banală comodă, produsă sub sigla marelui concern IKEA şi urmează lanţul de producţie până ajung în România, locul unde se fabrică piesele de mobilier şi de unde se obţine materia primă – lemnul.
COMODE IKEA DIN LEMN VIRGIN TĂIAT ILEGAL DIN MUNŢII ŢARCU
Reportajul, care poate fi urmărit aici, scoate la iveală cum firmele producătoare acceptă fără nicio reţinere lemn tăiat ilegal din pădurile virgine din Munţii Ţarcu, din Caraş-Severin.
Pe toată durata documentării, interlocutorul şi ghidul celor de la France2 a fost Gabriel Păun, preşedintele Agent Green, una dintre cele mai active organizaţii de mediu, care luptă pentru stoparea tăierii pădurilor virgine din România.
“Am lucrat cu jurnaliştii francezi cam doi ani la realizarea acestui reportaj. Acolo (n.r. – în Caraş-Severin) e centrul biodiversităţii din România, dar şi centrul distrugerii. Ideea reportajului a fost simplă. Am mers într-o pădure virgină, am urmărit lemnul la depozit, de la depozit la firma care l-a tăiat, la fabrică de la Sebeş, de acolo la depozit la Cluj şi de acolo pe toată planeta, unde ajunge aceea noptieră”, spune Gabriel Păun.
ROMSILVA INTERESATĂ MAI MULT DE EXPLOATARE DECÂT DE CONSERVARE
Preşedintele Agent Green susţine că în Caraş-Severin, pe lângă tăierile ilegale, sunt mari probleme chiar la pădurile pe care le gestionează Romsilva. ”Avem o problemă şi cu tăierile ilegale şi cu cele legale. Pentru că şi cele legale sunt abuzive, indiferent că e o proprietate de stat sau că e o proprietate privată, nu suntem de acord cu foarte multe dintre amenajamentele silvice. Se taie peste posibilitatea de exploatare, în general, şi se taie prost”, arată preşedintele Agent Green, care atrage atenţia că cei de la Romsilva văd doar partea economică şi nu sunt interesaţi deloc de partea de conservare. Gabriel Păun susţine că abuzurile Romsilva se fac cu bună ştiinţă şi cu complicitatea celor de la Garda Forestieră.
“Romsilva sunt cei mai mari proprietari din zonă, în calitate de administratori sunt responsabili. Controlul vine de la Garda de Mediu, doar că Garda Forestieră este leşinată. Dacă vorbim de parcurile naţionale şi de pădurile virgine, interpretează legea după bunul lor plac. Ne-am dus la ocolul silvic de stat, la Oţelul Roşu şi i-am întrebat dacă Pădurea Olteana, pădure virgină, era la ei. Ne-au confirmat că da. Şi pădurea asta s-a tăiat, pentru că aşa a venit directivă de la Reşiţa. Şeful de direcţie silvică a fost călăul, iar cei de la Ocolul Silvic s-au suspus. Cam aşa funcţionat şi la Teregova, şi la Oţelul Roşu şi peste tot în ţară”, afirmă Păun.
APROAPE 30.000 DE METRI CUBI DE LEMN, DIN PĂDURILE VIRGINE
Conform datelor celor de la Agent Green, în Munţii Tarcu 1.386 de hectare cu păduri virgine, descoperite în anul 2005, sunt exploatate în acest moment cu aprobarea Direcţiei Silvice Reşita şi cu încălcarea legislaţiei. Cel puţin 28.951 de metri cubi au fost deja extraşi doar de pe un singur versant, în ultimii 5 ani, de o singură firma, Susai Servcom SRL. Agent Green solicită Ministerului Mediului să oprească imediat tăierile din aria protejată Sit Natura 2000 Munţii Ţarcu şi să instituie un moratoriu la nivel naţional.
“Agent Green se luptă alături de grupul local Asociaţia Altitudine pentru a salva ce a mai rămas din pădurile virgine. Împreună facem toate demersurile legale la ministerele relevante şi la Romsilva. Cerem de asemenea companiilor Kronospan, Holzindustrie Schweighofer, Losan şi Massiv să refuze lemnul exploatat din păduri virgine şi cvasi virgine”, spune Gabriel Păun, preşedintele Agent Green.
Directorul Direcţiei Silvice Caraş-Severin, Daniel Petru Poliţa, ne-a confirmat că este la curent cu sesizările celor două asociaţii de mediu, Agent Green şi Altitudine. În comunicatul pe care l-a transmis redacţiei „Adevărul“, susţine că face eforturi ca, pe lângă cele 6,614 de hectare de pădure virgină, să mai introducă în Catalogul pădurilor virgine şi cvasi-virgine din România încă 8.949 de hectare.
“Pădurile care fac obiectul studiului Inventarierea şi strategia gestionării durabile şi protejării pădurilor virgine din România – proiectul Pin-Matra/2001/018, vor putea fi parcurse cu lucrările prevăzute prin amenajamentul silvic, numai în baza avizului inspectoratului teritorial de regim silvic şi vânătoare, care atestă faptul că arboretele nu îndeplinesc criteriile şi indicatorii aprobaţi. În acest sens, în toate arboretele pentru care au fost întocmite studii de fundamentare sau urmează să fie întocmite conform O.M. nr. 2525/2016, nu se vor executa lucrări specifice (chiar dacă pentru acestea sunt prevăzute tăieri în amenajamentele silvice), până când nu vor fi verificate şi nu se obţine avizul Gărzii Forestiere Timişoara”, se arată în comunicatul semnat de Daniel Poliţa.
https://forumwebtop.wordpress.com/2017/01/30/boc-emil-a-introdus-moartea-in-romania/
Atata timp cat ai dat unda verde la ducerea in ridicol a abuzului in serviciu, a neglijentei in serviciu ce pretentii sa avem ? Are cineva idee cati sefi de ocoale si conducatori ai Romsilva implicati in mafia padurii vor scapa? Istoricul Giurescu a scris o istorie a padurii romanesti pe care putini au citit-o. Ce se intampla astazi s-a mai intamplat inclusiv situatia in care statul roman s-a aratat neputincios in combaterea fenomenului. A trebuit sa se gaseasca noi solutii organizatorice, masuri contraventionale si penale. Din pacate nu mai sunt politicieni si silvicultori care sa se gandeasca la binele padurii si implicit al natiunii, padurea este vazuta ca o resursa facila de facut bani negri si albiti apoi prin intermediul institutiilor statului. Aici functioneaza proverbele : ” cainii latra, ursul merge si hotul neprins este negustor cinstit”.
A nu se intelege ca celelalte guverne au fost interesate de paduri, de arii protejate si paduri virgine. Tot ce s-a facut legislativ (prost si de multe ori nerespectat) a fost la presiunea externa.
PROGRAMUL DE GUVERNARE 2017-2020 cuprinde 170 de pagini. http://www.cdep.ro/pdfs/oz/Program%20de%20Guvernare.pdf
în cadrul lui pădurile sunt tratate la mijlocul lucrării.
La pagina 89 este capitolul Politici de mediu. Apele şi Pădurile, capitolul precedent fiind Politici agricole și de dezvoltare rurală.
În capitolul Politici de mediu. Apele şi Pădurile, după partea introductivă, care conţine principiile, este dezvoltată partea de măsuri:
1. Înfiinţarea ministerului apelor şi pădurilor.
2. Politica în domeniul gestionării infrastructurii de apă și apă uzată prin creșterea semnificativă a rețelelor de apă curentă și canalizare din mediul urban și rural
3. Politica în domeniul gestionării deșeurilor
4. Program pentru gestionarea siturilor contaminate
5. Program pentru protecția mediului prin conservarea biodiversității
6. Program pentru monitorizarea și îmbunățățirea calității aerului
7. Program de prevenire și gestionare a inundațiilor
8. Program pentru combaterea eroziunii costiere
9. Program pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor
Sunt de citit măsurile de la punctul 9 referitoare la păduri, mie-mi par realiste şi realizabile, şi tare-mi-e că vor reuşi pe partea cu pădurile, nu că-i laud, dar ar cam fi timpul.
”De ce trebuie să protejăm mediul?” ”De ce este nevoie de un minister pentru protecția mediului?” La aceste întrebări găsim răspunsuri dacă analizăm istoria recentă și observăm efectele nocive pe care le pot avea acțiunile noastre asupra mediului. Fie că vorbim de accidentele de mediu, de defrișări sau încălzirea globală, aceste evenimente au dus la elaborarea și dezvoltarea directivelor și legilor pentru protecția mediului.
În România, mediul a intrat destul de curând în preocupările publicului și ale politicienilor. Pădurile erau văzute ca un bazin de resurse și mai puțin ca un organism viu, care ne ajută pe noi să respirăm un aer mai curat. Un organism care stabilizează solul şi reduce riscul de alunecări de teren sau de inundaţii.
Am început prin oprirea fenomenelor de defrişare a pădurilor şi am făcut paşi pentru a promova politici de mediu sustenabile. Este timpul acum să dezvoltăm această viziune şi să oferim românilor o Strategie Naţională de Îmbunătăţire a Calităţii Aerului şi o viziune integrată pentru regularizarea cursurilor de apă. Este timpul ca România să se integreze în viziunea europeană privind reciclarea şi să dezvolte astfel baza unei economii circulare eficiente. Este timpul să aplicăm acele măsuri necesare pentru a reintroduce siturile contaminate în circuitul economic normal şi pentru a reda acestor spaţii comunităţii.
Politica în domeniul protecţiei mediului şi managementului durabil al pădurilor şi al apei are scopul de a garanta un mediu curat şi sănătos, care să asigure protejarea naturii, calitatea vieţii, în corelare cu progresul social şi o dezvoltare economică verde și competitivă, cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor.
Principiile coordonatoare ale politicii de mediu:
● Îmbunătățirea integrării politicii de mediu și a coerenței politicilor sectoriale din punct de vedere al aplicării principiilor dezvoltării durabile;
…
● Extinderea suprafeţelor de păduri, creșterea eficienței serviciilor de mediu oferite de acestea, combaterea despăduririlor și asigurarea diminuării tăierilor ilegale de masă lemnoasă;
● Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin asigurarea unui mediu sănătos în cadrul comunităţilor şi susţinerea unei alimentaţii sănătoase;
● Modernizarea şi întărirea capacităţii administrative/instituţionale în domeniul mediului;
● Îmbunătățirea gradului de conştientizare, informare, consultare şi participare a tuturor cetățenilor în luarea deciziilor privind mediul;
MĂSURI
1. Înfiinţarea ministerului apelor şi pădurilor.
2. Politica în domeniul gestionării infrastructurii de apă și apă uzată prin creșterea semnificativă a rețelelor de apă curentă și canalizare din mediul urban și rural
3. Politica în domeniul gestionării deșeurilor
4. Program pentru gestionarea siturilor contaminate
5. Program pentru protecția mediului prin conservarea biodiversității
România deţine cea mai mare diversitate biogeografică din Europa. Practic, este cea mai verde ţară din Europa, cu cele mai multe specii aflate în habitat natural. Ne confruntăm însă, ca şi celelalte state europene, cu declinul biodiversităţii. Aceasta înseamnă dispariţia treptată a speciilor de plante şi animale. Pentru a stopa acest proces, Guvernul va lua măsuri rapide şi active pentru protecţia biodiversităţii, în acord cu politicile europene. Vom face acest lucru pentru că suntem conştienţi de faptul că fiecare element al ecosistemelor din România poate contribui major la consolidarea unui mediu stabil. Investitorii români, şi mai ales cei străini, vor trebui să înţeleagă că exploatarea resurselor naturale nu se face punând în pericol mediul înconjurător şi sacrificând comorile naturale ale României.
Obiectivul Guvernului prin acest program este protejarea și refacerea biodiversității și a solurilor și promovarea unor servicii pentru ecosisteme, inclusiv prin programul ”Natura 2000” și de infrastructură ecologică, în 2023 ținta fiind urmatoarea:
● 60.000 hectare suprafața habitatelor sprijinite în vederea obținerii unui stadiu de conservare mai bun.
● 2.000 hectare suprafața ecosistemelor degradate refăcute.
Pentru atingerea acestor obiective, prin program vor fi întreprinse următoarele măsuri:
● Continuarea elaborării planurilor de măsuri pentru conservare ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) și pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare.
● Implementarea planurilor de acțiune pentru ariile naturale protejate și pentru speciile de interes comunitar aprobate (inclusiv cele situate în mediul marin).
● Menținerea și refacerea ecosistemelor degradate şi a serviciilor furnizate (împăduriri, coridoare ecologice etc.), situate în afara ariilor naturale protejate, în acord cu obiectivele europene în domeniu.
● Acţiuni de completare a nivelului de cunoaştere a biodiversităţii şi ecosistemelor
Efecte: Menținerea și refacerea ecosistemelor degradate şi a serviciilor furnizate (împăduriri, coridoare ecologice etc.), situate în afara ariilor naturale protejate, în acord cu obiectivele europene în domeniu, inclusiv în mediul marin; Impact: 360 milioane de euro finanțare din POIM și buget de stat. Măsurile dedicate managementului ariilor protejate din POIM vor fi completate prin măsurile de agro-mediu ce promovează agricultură extensivă adaptată nevoilor de conservare prevăzute prin PNDR. Plăţile compensatorii din FEADR pentru proprietarii de terenuri aflate în siturile Natura 2000 vor fi introduse prin modificarea PNDR când vor exista suficiente planuri de management aprobate care să justifice introducerea acestei măsuri.
6. Program pentru monitorizarea și îmbunățățirea calității aerului
Aerul pe care îl respirăm este o parte esenţială a calităţii vieţii noastre şi a copiilor noştri. Deşi România se bucură de o infrastructură verde comparabil mai mare cu cea a altor state europene, problema calităţii aerului rămâne una presantă, în mare parte şi din cauza dezvoltării urbane sistematice care a avut loc după 1989. În prezent, România se află în infringement din cauza problemei calităţii aerului. Particulele în suspensie cu efect nociv se găsesc în special în emisiile poluante generate de industrie, trafic și încălzirea locuințelor. Ele pot provoca astm, afecțiuni cardiovasculare, cancer pulmonar și deces prematur. La această influenţă nefastă pentru mediu se adaugă şi emisiile rezultate în urma activităţilor industriale. Guvernul va răspunde provocărilor referitoare la calitatea aerului din România prin implementarea Strategiei Naţionale de Îmbunătăţire a Calităţii Aerului.
Strategia va stabili un echilibru stabil şi durabil între nevoia românilor de a avea un aer mai curat şi exigenţele unor platforme economice care contribuie la dezvoltarea României şi la creşterea perspectivelor de viaţă pentru noi toţi. De asemenea, strategia Guvernului va avea un impact puternic asupra filosofiei de dezvoltare a marilor oraşe, care au o amprentă semnificativă de carbon. Astfel, vor fi dezvoltate protocoale de colaborare cu administraţiile publice locale care să încurajeze primăriile municipiilor şi marilor oraşe din România să facă o trecere graduală şi sustenabilă către transport public bazat pe energie electrică. Viziunea strategică a Guvernului va consolida nivelul de conştientizare privind necesitatea reducerii amprentei personale de carbon la nivel comunitar, prin promovarea unor programe educaţionale în parteneriat cu Ministerul Educaţiei. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de monitorizare a calităţii aerului va avea în vedere următoarele elemente:
● Dezvoltarea şi optimizarea Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA).
● Dezvoltarea unui sistem de prognoză a calităţii aerului.
● Dezvoltarea unui sistem unic, interactiv de inventariere a emisiilor de poluanţi în aer, prin crearea unei baze de date în conformitate cu cerinţele directivei INSPIRE Reducerea emisiilor de elemente poluante în atmosferă va presupune un set de măsuri legislative care să încurajeze marii poluatori să adopte tehnologii specifice de filtrare a emisiilor atmosferice, în conformitate cu legislaţia europeană. La nivel guvernamental, va fi elaborat un plan de conformitate care va verifica periodic dacă marii poluatori atmosferici au adoptat sau nu măsurile solicitate în vederea reducerii de noxe din atmosferă.
Planul integrat de dezvoltare economică urbană va cuprinde un set de măsuri privind reducerea emisiilor de noxe în atmosferă prin măsuri proactive şi preventive deopotrivă. Se va urmări în acest sens:
● Plantarea de arbori în imediata vecinătate a marilor aglomerări urbane în vederea construirii sau reabilitării centurilor verzi care ajută la filtrarea aerului din mediul urban.
● Resemnificarea spaţiilor urbane prin încurajarea dezvoltării spaţiilor verzi.
● Încurajarea autorităţilor locale în vederea reducerii emisiilor de carbon:
● Încurajarea deplasării cu bicicleta (amenajarea unor piste sigure pentru biciclişti).
● Achiziţionarea de infrastructură electrică de transport în comun.
● Transferul gradual de la transport în comun alimentat prin combustibili fosili la transport în comun bazat pe energie electrică.
● Dezvoltarea unui plan de conştientizare a necesităţii reducerii amprentei personale de carbon (prin resurse educaţionale în parteneriat cu Ministerul Educaţiei). Această strategie va fi implementată pentru a reduce sistematic nivelul particulelor nocive aflate în aer, pentru a putea fi redus numărul persoanelor internate cu afecţiuni respiratorii cronice. Acest lucu va duce la scoaterea României din procedura de infringement, precum şi la imbunătăţirea calităţii vieţii pentru sute de mii de români care au afecţiuni respiratorii grave.(Durata: 2017-2023; Beneficiari: Ministerul Mediului; Efecte: pozitive pentru sănătatea umană prin creșterea gradului de eliminare a noxelor și Creşterea capacităţii de evaluare şi monitorizare a calităţii aerului la nivel naţional . Impact: 22 milioane euro, finanțare din POIM și buget de stat).
7. Program de prevenire și gestionare a inundațiilor
Conform datelor publice, în România, inundaţiile şi furtunile au dus recent la pierderea a 76 de vieţi omeneşti şi au provocat pagube de peste 1,66 miliarde Euro (adică echivalentul a 2,1% din PIB-ul ţării noastre). Ele au afectat aproximativ 656.392 de hectare de terenuri agricole, 10.420 de kilometri de drumuri, 23,8 de kilometri de cale ferată, 9.113 de poduri şi picioare de pod şi 90.394 de făntâni. Delta Dunării este un areal special, afectat în mod deosebit de inundații. Aceste statistici sunt oglinda unor realităţi sociale şi economice crude. Pe lângă sutele de mii de vieţi pe care le afectează, inundaţiile pun în pericol perspectiva dezvoltării economice regionale şi afectează semnificativ elemente vitale de infrastructură critică (linii de comunicaţii, reţele electrice, reţele de transport relevante la nivel naţional şi european etc.).
Pentru gestionarea riscurilor referitoare la inundaţii, Guvernul va avea în vedere următoarele măsuri:
● Elaborarea unui plan de investiţii împotriva riscului la inundaţii, care va include consolidări de albii şi maluri de râuri, devierea unor râuri, în aşa fel încât localităţile să fie protejate.
● Modernizarea sistemului de avertizare a populaţiei în privinţa fenomenelor meteorologice extreme.
● Realizarea unui studiu privind efectele climatice şi va regenera zonele afectate în prezent pentru a reduce efectele incidentelor meteorologice extreme.
Din punct de vedere al lucrărilor de infrastructură, Guvernul considera prioritară regularizarea cursurilor de apă din România pentru a limita sistematic pagubele umane şi materiale generate de inundaţii. Foarte multe inundaţii din România au ca motiv principal lipsa unei viziuni coerente privind regularizarea şi continuarea regularizării fluxurilor de apă. Procesul de regularizare a fluxurilor de apă este cu atât mai important cu cât evoluţiile climatice din ultimii ani demonstrează o tendinţă de multiplicare a fenomenelor extreme. Proiectele de regularizare a cursurilor de apă care prezintă riscuri de inundaţii vor contribui la consolidarea unor perspective economice şi agricole mai stabile şi vor sprijini astfel efortul de a crea un mediu economic previzibil. În acest context, filosofia noastră este aceea de a realiza investiţii majore astăzi, care vor degreva pe termen lung presiunea bugetară, prin eliminarea unor intervenţii costisitoare care se produc după inundaţii pentru restabilirea situaţiei la normal. Vor fi reduse astfel pe termen lung investiţiile în reconstrucţia şi sprijinirea familiilor afectate de inundaţii.
Acțiunile propuse de Guvern pentru îndeplinirea obiectivelor programului sunt:
● Pentru inundații, investițiile se vor baza pe hărțile de hazard și pe ”Planurile pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor” elaborate la nivel de bazin hidrografic, în conformitate cu Directiva 2007/60/EC. Investiţiile pentru prevenirea inundaţiilor se vor conforma metodologiei pentru identificarea, prioritizarea, justificarea şi proiectarea intevenţiilor, pe baza pagubelor economice evitate.
● Utilizarea infrastructurii verzi pentru prevenirea inundaţiilor prin preluarea soluțiilor oferite de ecosisteme naturale pentru gestionarea riscurilor generate de creșterea incidenței evenimentelor extreme (zone umede, cu efect asupra prevenirii inundaţiilor şi deşertificării, stabilirea unor zone inundabile controlat şi măsuri bazate pe ecosisteme, torenţi şi desecări).
● Dezvoltarea de studii, metodologii, evaluări, rapoarte, manuale de bună practică pentru managementul barajelor.
● Abordare intersectorială la nivel de bazin hidrografic (dezvoltare coordonată şi management integrat al activităţilor privind apa, terenurile şi resursele).
● Modernizarea infrastructurii de monitorizare şi avertizare a fenomenelor hidro-meteorologice severe în vederea asigurării protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale.
● Măsuri care asigură eficacitatea intervenţiilor de prevenire a inundanţiilor sub forma infrastructurii verzi, precum sisteme de prevenire anticipată şi de management al bazinelor în timpul inundaţiilor.
● Realizarea de măsuri structurale de protecţie împotriva riscului la inundaţii, acolo unde infrastructura verde nu este suficientă, prin construirea ori reabilitarea infrastructurii de reducere a impactului unor fenomene meteorologice extreme. Acestea vor include cu prioritate investiţii pentru stocarea/devierea apelor provenite de la inundaţii, dar şi regularizări de albii şi consolidări de maluri.
● Alte tipuri de acţiuni specifice gestiunii riscului la inundaţii, conform celor prevăzute în Strategia Naţională de management al riscului la inundaţii pe termen lung mediu şi lung sau în planurile de management al riscului la inundaţii.
8. Program pentru combaterea eroziunii costiere
Eroziunea costieră este un fenomen deosebit de periculos pentru persoanele care locuiesc în spaţii riverane zonelor de coastă. Modificarea sistematică a zonelor de coastă poate afecta în mod direct şi ramuri importante ale economiei, precum turismul, prin schimbarea specificului unor terenuri (procesul de eroziune a plajelor spre exemplu). România a aplicat o serie de măsuri în vederea limitării eroziunii la malul Mării Negre, însă viziunea aplicată în cadrul Master Plan-ului integrat pentru protecţia şi refacerea zinei costiere trebuie reevaluat. Guvernul doreşte să implementeze o viziune în două etape care să îmbunătăţească efortul naţional de limitare a eroziunilor costiere la malul Mării Negre.
Obiectivul principal al programului este reducerea efectelor şi a pagubelor cauzate asupra populaţiei de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de eroziune costieră, prin reabilitarea, în 3 etape, a 30 km de plaje. În acest sens, se vor întreprinde următoarele actiuni:
● Acţiuni specifice de limitare a efectelor negative ale eroziunii costiere asupra plajelor.
● Activităţi de reabilitarea şi protecţia plajelor incluzând înnisipări artificiale, crearea de noi plaje, diguri şi epiuri pentru retenţia nisipului, diguri de stabilizare a plajelor.
● Lucrări de consolidare, drenaje, ziduri de sprijin.
● Utilizarea tehnicilor de monitorizare satelitară pentru identificarea zonelor afectate de fenomenul de eroziune.
● Utilizarea tehnologiei satelitare pentru construirea unor proiecții privind evoluția fenomenului de eroziune.
● Utilizarea tehnologiei satelitare pentru evaluarea impactului măsurilor luate în vederea limitării fenomenului de eroziune costieră.
(Durata: 2017-2023; Beneficiari:Zona litorala: (între Stavilar Periboina si Stavilar Edighiol) şi în zona de sud a zonei costiere, respectiv Mamaia Centru și Mamaia Nord până la limita UAT Năvodari, Agigea, Eforie Centru, Eforie Sud (Eforie Sud 1 si Eforie Sud 2), Costinești Sud, Mangalia (Olimp, Neptun, Jupiter – Venus, Saturn, Mangalia), 2 Mai, Portul Tomis până la Portul Constanța, Balta Mangalia. Efecte: pozitive pentru dezvoltarea infrastructurii turismului românesc; Impact: 600 milioane euro, finanțare din POIM, comună cu cea pentru protecția la inundații).
9. Program pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor
Prioritatea „0” a Guvernului în materie de politică de mediu va fi aceea de protejare a fondului forestier național. Guvernul nu este şi nu a fost niciodată împotriva exploatării raţionale a fondului forestier din România. Dimpotrivă, lemnul este o resursă regenerabilă. O exploatare durabilă a pădurilor este esențială în lupta împotriva schimbărilor climatice, conform rezoluțiilor conferinței privind schimbările climatice de la Paris. Dacă nu folosim, vom folosi beton, oțel și combustibili fosili, cu amprente ecologice mult mai mari.
Însă guvernarea îşi propune, în primul rând, eliminarea fenomenului defrişărilor şi al exploatărilor iraţionale care agravează starea unor ecosisteme fragile. Cei care exploatează această resursă naturală vor fi obligaţi să respecte legislaţia în vigoare şi să oprească fenomenul de furt din patrimoniul naţional. De asemenea, Guvernul va demara programe ample de reîmpădurire care să contribuie la refacerea echilibrului ecosistemelor afectate.
Guvernul va încuraja schimbarea filosofiei de acţiune în materie de gestionare a resurselor lemnoase. Exportarea neprelucrată, sau prelucrată sumar, a acestei materii prime va înceta odată cu implementarea Codului Silvic promovat de Guvern. Dreptul de preemțiune pentru producătorii de mobile, prevăzut și el în noul Cod Silvic promovat de Guvern va face ca masa lemnoasă să fie exportată preponderent sub formă de produs finit.
Suprafaţa totală a fondului forestier naţional al României este de 6,545 milioane ha şi reprezintă 27,5% din suprafaţa ţării. Media europeană fiind de 32%. Suprafața împădurită per locuitor în România este de 0,28 ha, puțin sub media europeană de 0,32 ha. În anul 2014, fenomenul tăierilor ilegale de arbori în România, atinsese cote alarmante. Imaginile satelitare comparative între 2008 și 2012 indicau versanți întregi defrișați.
Propunerile Guvernului pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor
I. Elaborarea Strategiei Naționale Forestiere 2017-2027
II. Implementarea Strategiei Naționale Forestiere 2017-2027
III. Măsuri practice de diminuare a tăierilor ilegale de arbori:
● Dezvoltarea sistemului informatic integrat de urmărire a materialelor lemnoase SUMAL, operaționalizarea sistemului FMIMS și dezvoltarea sistemului ”Radarul Pădurilor” de alertare a instituțiilor cu responsabilități în materie, coroborat cu sistemul 112 pentru transportul de lemn.
● Instalarea de scannere pentru evaluarea volumului materialelor lemnoase containerizate, în toate punctele de trecere a frontierei și pe toate drumurile naționale și europene.
● Compensarea proprietarilor de păduri pentru pierderile de venit în cazul pădurilor aflate în arii naturale protejate.
● Asigurarea pazei terenurilor forestiere pentru care în prezent nu este asigurată administrarea/serviciile silvice, inclusiv pentru terenurile forestiere la care nu se cunosc proprietarii.
● Măsuri de impădurire a terenurilor forestiere, a celor degradate, inapte pentru agricultură și realizarea ”Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecție”: Identificarea terenurilor forestiere pentru care nu a fost realizată regenerarea în termenul legal și asigurarea fondurile necesare în vederea “împăduririi forțate” a acestora.
● Întocmirea unui studiu privind identificarea terenurilor agricole degradate şi potenţial poluate, care pot face obiectul împăduririlor, în baza căruia se va elabora și implementa ”Programul Naţional de Împădurire”, în vederea creşterii suprafeţelor de pădure.
● Urgentarea realizarii sistemului naţional de perdele forestiere de protecţie prin promovarea unei legislaţii specifice care să faciliteze implementarea acestuia.
V. Intervenții legislative:
● Operaţionalizarea Codului Silvic prin elaborarea legislației subsecvente, corecte și complete.
● Urgentarea amendării Legii Contraventiilor Silvice – Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. Armonizarea ei cu noul Cod Silvic și cu legislația Uniunii Europene.
● Amendarea Statutului Personalului Silvic – Legea nr.427 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2000 privind Statutul personalului silvic.
● Amendarea legii perdelelor forestiere – Legea 289/2002 privind perdelele forestiere de protectie, republicată in 2014, pentru ca realizarea perdelelor forestiere să devină operațională.
● Programul „Tai un copac, plantezi 2.”
Conform legii perdelelor forestiere Legea 289/2002, realizarea perdelelor forestiere este foarte îngreunată din cauza timpului alocat identificarii proprietarilor și obținerii sau nu a acordului acestora. Propunem modificarea legii prin abrogarea întregii proceduri de expropriere și aplicarea exproprierilor în baza Legii nr.255/2010, prin care se fac toate exproprierile în România.
(Durata: 2017-2023; Efecte: eficientizarea cadrului institutional și de reglementare a activității din sectorul forestier, gestionarea durabilă a resurselor forestiere, gospodărirea fondului forestier național, valorificarea superioară a produselor forestiere, dezvoltarea dialogului intersectorial și a comunicării strategice în domeniul forestier, dezvoltarea cercetării științifice şi a invaţămantului forestie Impact: Sursele de finantare care se pot folosi pentru implementarea strategiei sunt fondurile provenite de la bugetul de stat, credite externe, parteneriat public-privat și fondurile structurale.
A propos…zilele acestea caut dusumea de lemn prin magazine,am gasit doar dusumea cu sigla producatorului austriac…inainte era pe 2,3 calitati, dar acum este doar un singur fel,,de proasta calitate,,deci ei taie padurea romaneasca, aleg ce e mai bun iar noua ne vand, la pret mare, ce e mai prost…
Tot respectul pentru asociațiile care încearcă salvarea pădurilor care ne-au mai rămas. Problema este că guvernanții României nu au interes să apere pădurile noastre de distrugere (nici un guvern din 1990 până în prezent nu a luat măsuri clare, categorice care să fi avut urmări bune). Membrii asociațiilor respective se luptă cu morile de vânt, iar forțele, fluxurile puse în mișcare de companiile care prelucrează lemn sunt uriașe, incomparabil mai puternice decât câteva asociații românești care, culmea nu sunt sprijinite de guvern, ci guvernul României și președintele sprijină străinii.
Prin urmare, atâta vreme cât la conducerea țării nu vor veni oameni cu suflet românesc nimic bun nu se va împlini.
ALAAARMA!!!NU OMITETI SA CITITI TOT ARTICOLUL!!!
radu Stefan • câteva secunde în urmă
Stai, se așteaptă aprobarea de către Ion Coja.
ALARMA :”DELETE” = „STERGE” -ti va contul de pe facebook !!!
Adica stergeti-va conturile, nu lasati facebookul sa va pacaleasca ,NUUU-l lasati DOAR SA VA „DEZACTIVEZE” CONTUL !!!!!!
TREBUIE „DELETE” !!!
Articolul merită citit în întregime,deşi e destul de lung. Însă un om informat este un om puternic, un om protejat sau măcar pregătit să facă faţă consecinţelor a ceea ce decide la un moment dat. Şi nu mai poate afirma că a fost naiv sau că n-a anticipat aceste consecinţe…
CITITI TOT !!! LECTURA OBLIGATORIE !!!
http://www.activenews.ro/ stiri-mass-media/Fondatorul- Source-Institute-%E2%80% 9ETineti-i-pe-cei-dragi- DEPARTE-de-facebook-.-O- pledoarie-care-ne-da-fiori- 140447
ALARMA :”DELETE” = „STERGE” -ti va contul de pe facebook !!!
Adica stergeti-va conturile, nu lasati facebookul sa va pacaleasca ,NUUU-l lasati DOAR SA VA „DEZACTIVEZE” CONTUL !!!!!!
TREBUIE „DELETE” !!!
Articolul merită citit în întregime,deşi e destul de lung. Însă un om informat este un om puternic, un om protejat sau măcar pregătit să facă faţă consecinţelor a ceea ce decide la un moment dat. Şi nu mai poate afirma că a fost naiv sau că n-a anticipat aceste consecinţe…
CITITI TOT !!! LECTURA OBLIGATORIE !!!
http://www.activenews.ro/ stiri-mass-media/Fondatorul- Source-Institute-%E2%80% 9ETineti-i-pe-cei-dragi- DEPARTE-de-facebook-.-O- pledoarie-care-ne-da-fiori- 140447