Joi 30 ian. 2003 pag. 63

Mereu actualul document „ Werth ”

Unul dintre împrumuturile contractate de români în veacul XIX la cei care, neavând o patrie pînă foarte de curând, propuneau fraternitatea universală şi planeta – patrie, ca imagine politică modernă a desuetei „ Republici Creştine ”, pentru toţi cei ce năzuiseră să se dezvolte înlăuntrul propriilor fruntarii,a fost cosmopolitismul. Aprig susţinut de noua aristocraţie „ românească ” ( Tot Fanarul. Toţi iloţii…) învingătoare prin exterminare a vechii boierimi militare pământene, împroprietărită prin rapt de Mavrocordaţi şi Regulamentele organice, această stare de spirit şi doctrina diversionistă a cunoscut ca expresie, în rândul păturilor sărace ale populaţiei, o dată cu transformarea lojei masonice „ Liga comuniştilor ” în partid planetar – „internaţionalismul proletar”. Grefate pe credulitatea nativă şi generozitatea românului, cele două forme de manifestare concretă a doctrinei de deznaţionalizare a popoarelor în favoarea unui mic grup de aleşi, care par a se întâlni astăzi în conceptual de „ mondializare ” sau „ globalizare ” i-au făcut adesea pe „sărmanii nepoţi ai lui Romulus” să constate că „nu sunt vremurile sub oameni, ci bietul om sub vremi ” ! Deşi, în realitate, oamenii nu sunt „ sub vremuri „, ci sub alţi oameni care au ştiut să-şi supună vremurile ! Dar nici cele mai cumplite experienţe nu i-au putut vindeca pe români de credulitate !

În 1989, de exemplu, chiar au crezut că o „revoluţie română” poate fi declanşată, în interesul românilor, de un „ milenar ” – Lászlo Tökes ! Iată de ce am considerat necesară prezentarea unui document emis în perioada în care românii încă mai credeau că pot ocoli flagelul războiului mondial, document ale cărui consecinţe le-au resimţit dureros la Ip, Treznea şi în alte sute de localităţi ale Transilvaniei martire, la „Fântâna Albă” şi pe întreg cuprinsul României de est dintre Prut şi Nistru. Integral el poate fi consultat în „ Diplomáciai iratok Mogyarország külpolitiká jáhaz, 1936 -1944 „, „Akademiai kiadό „, 1962, III, „Oeszágos Levéltár „, Küm, res.pol 1939 – 27-449. Imperfecta cunoaştere a limbii de „ pretenţie universală ” în care a fost redactat ne-a obligat însă să apelăm la extrasele din excelenta lucrare – semnal de alarmă „ Administraţia militară horthystă în nord-vestul României, apărută în 1988 la Cluj Napoca sub semnătura patrioţilor Gh. I. Bodea, V. T. Suciu, Ilie I. Puşcaş.

Documentul, confidential, reprezintă proiectul pus la dispoziţie la 8 mai 1939 guvernului Ungariei, de ungurul „ pur ” ( = hungarus ) Henrik Werth, şeful Statului Major al armatei horthyste, cu privire la soarta rezervată României şi românilor în viziunea integratoare central – europeană de acum 5 decenii. Evident că orice asemănare cu personaje şi fapte contemporane, îndeosebi cu cele trăite de noi în anii 1989 – 1992, este cu totul şi cu totul întâmplătoare. Ca şi orice apropiere care s-ar putea face între presupusul jubileu 1939-1989 !

Budapesta, 8 mai 1939, Strict confidential, Mlp. 50.880/ st.m. 5-1959 K

„Pregătirea operaţiunilor militare împotriva României şi executarea sistematică a acestora, în cazul dat, fac necesară începerea unor operaţiuni preliminare, a căror pregătire cere o perioadă mai îndelungată- în parte, de ani întregi.

Pornirea operaţiunilor preliminare menite să pregătească executarea operaţiunilor militare proiectate şi enumerate mai jos o consider necesară de pe acum, independent de situaţia politicii externe /…/.

În baza acestora, propun, în privinţa României, începerea cât mai grabnică a următoarelor operaţii :

1. Sabotaj. Activitatea de sabotaj se referă în special:

Asupra liniilor de telecomunicaţii;

Sabotaj industrial.

Greutatea acestor obiective :

ad/a. Liniile de transport/ trebuie sabotate/ în aşa fel încât să se împiedice timp cât mai îndelugat executarea mobilizării şi alinierii trupelor române, precum şi traficul de mai târziu.

ad/b. Industria materialelor de război/ ca obiectiv al sabotajului/,

Organizarea sabotajului conform sistemului pe celule, în aşa fel ca fiecare celulă să aibă cunoştinţă numai despre acţiunile pe care le va executa. Realizarea practică a aprovizionării solicit cel puţin un an de zile – pe baza datelor experimentale – neputându-se conta pe rezultate de luat în considerare înainte de acest termen.

2. Organizaţii de autoaparare. Sarcina lor :

a. Împiedicarea ridicării bunurilor maghiare aflate în Ardeal.

b. Ajutorul şi colaborarea cu administraţia militară pe teritoriul ocupat de noi în cursul operaţiunilor militare.

Şi aici organizarea s-ar efectua în mod similar cu aceea a sabotajului, pe baza sistemului celular. Nu am inclus încă în proiect pornirea lucrărilor preliminare necesare declanşării răscoalei interne generale, deoarece ar trebui atrase prea multe persoane, ceea ce ar putea duce, eventual, la conflicte externe.

Mai plănuiesc şi pregătirea, pe baza sistemului celular, a răscoalei populaţiei maghiare de pe teritoriile române, de-a lungul graniţei maghiaro – române. Această activitate preliminară va avea loc în prezent exclusiv în cadre paşnice, evitându-se, în modul cel mai strict, orice incident.

3. Pe lângă păstrarea cea mai severă a secretului, doresc să mă ocup şi cu pregătirea problemei războiului bacterian, în aşa fel ca realizarea acestui proiect să se facă numai în caz de război şi exclusiv pe teritoriul României. Din acest motiv, lucrările preliminare privind experimentările şi organizarea personalului nu se vor executa deocamdată decât la noi în ţară.

Trebuie să arăt, în acest loc că, conform informaţiilor obţinute din surse demne de încredere, puterile occidentale se ocupă de această problemă intens. (s.n.)

4. Pentru realizarea celor enumerate la punctele 1-3, în scopul obţinerii datelor locale şi a relaţiilor, al arganizării oamenilor de legătură şi al trimiterii acestora în Ungaria, consider indispensabil ca pe lângă consulul maghiar care activează la Cluj să se numească drept viceconsul un ofiţer efectiv.

Munca de propagandă

În cursul încordării în politica externă legată de realipirea Felvidék-ului ( Ţinutul de sud – partea de sud a Slovaciei şi vestul Ungariei subcarpatice- n.n. ) s-a adeverit că nu este suficient ca activitatea propagandistică să pornească în ultimele ore ale evenimentelor, ci naţionalitatea maghiară de pe teritoriul statului ostil, precum şi naţionalităţile care simpatizează cu noi, trebuie pregătite în vederea evenimentelor şi a comportării legate de acestea printr-o activitate consecventă.

Munca de propaganda ar urma să fie împărţită pe următoarele faze :

a. etapa de pace;

b. cea de încordare în politica externă;

c. etapa mobilizării şi a războiului.

Aspectele civile şi militare ale propagandei care urmează a se desfăşura în timp de pace sunt foarte greu de delimitat. În baza experienţelor practice, aici vom proceda just şi vom obţine rezultate dacă o încredinţăm unui organ unitar. În etapa încordării în politica externă, apoi în aceea a mobilizării şi a războiului, propaganda care stă în slujba obiectivelor operaţiilor de război va trece din ce în ce mai mult sub îndrumarea şefului Marelui Stat Major/…/.

În baza concepţiilor de mai sus, propun să se încredinţeze activitatea de propagandă secţiei 5 a Comandamentului Marelui Stat Major – care secţie, în baza experimentelor practice dobândite şi a valorificării acestora, ar executa operaţiile de detaliu în strânsă colaborare cu secţiile respective ale consiliului de Miniştri şi ale Ministerului de Externe.

Conform experienţei caştigate, activitatea propagandistică ce se efectuează în timp de pace se deosebeşte net de aceea din etapa încordării politice şi din etapa războiului, următoare acesteia /…/.

Propunerile cu privire la intensificarea propagandei le voi face de la caz la caz, orientându-mă după evenimente.

Intenţionez să folosesc drept mijloace de propagangă presa zilnică, periodică, radioul, filmul, publicaţii de propaganda şi nu în ultimul rând propaganda orală. ( Între timp s-au mai adăugat televiziunea, casetele video, internetul şi transformarea Radio-difuziunii Române într-o anexă a Secţiei domnului Emil Hurezeanu de la Deutsche Welle, etc.- n.n. ).

Dat fiind că, pe de-o parte, propaganda oficială slovacă desfăşoară o activitate ostilă maghiarilor, foarte puternică, iar, pe de altă parte, problema slovacă nu poate fi considerată, probabil, ca definitivă în felul cum este reglementată în prezent, propun ca activitatea de propaganda schiţată mai sus să o organizăm şi să o desfăşurăm şi spre teritoriile slovace, Consider un factor deosebit de important pentru viitor dacă :

– intensificăm cât mai mult posibil simpatia maselor faţă de populaţia maghiară

– şi dacă inspirăm maselor slovace convingerea că traiul lor nu e asigurat decât în strâsă relaţie cu populaţia maghiară.

5. Grupul de rectificare a hărţilor. Lucrările preliminare arătate mai sus – mai ales în domeniul propagandei – fac necesar să ne străduim să obţinem date perfecte, despre locuri şi persoane, în primul rând de pe teritoriile graniţei române…,precum şi în teritoriile slovace, şi să recrutăm cât mai numeroase persoane de încredere pe care să le putem utiliza în munca de propagandă. Propun în acest scop să restructurăm grupul de rectificare a hărţilor, care s-a consacrat până în prezent activităţii propagandistice, cu personal redus, pe frontul român şi slovac, în aşa fel ca acest grup în colaborare cu brigăzile de grăniceri să caute:

a. să creeze o organizaţie de propagandă, în etapa încordării politice, care să activeze dincolo de graniţă;

b. pe de altă parte, să desfăşoare de pe acum, pe teritoriile de peste graniţe, o activitate corespunzătoare, cu mijloacele propagandei paşnice.

Această organizaţie ar putea fi folosită şi la pregătirea orgănizării pe celule, în vederea iniţierii răscoalei de-a lungul graniţei maghiaro-române, menţionate la punctual 2.

6. Repercusiuni materiale.

Am cerut să se includă în bugetul 1939-40 acoperirea cheltuielilor de pregătire pe tărâm militar.

În vederea acoperirii repercusiunilor materiale ale cheltuielilor propagandistice, propun ca partea încă neutilizată a sumei ordonanţate încă în toamna anului 1939 de către Excelenţa sa dl. Prim-ministru să fie lăsată şi pe mai departe pentru asemenea scopuri, la secţia 5 a şefului Statului Major maghiar regal. Dat fiind că această sumă se ridică în preszent la 459.283,34 pengö, ea va acoperi probabil cheltuielile pe cca. 9 luni ale propagandei paşnice ce se va desfăşura pe cele două fronturi. Ordonanţarea sumelor în continuare o voi solicita de la Excelenţa sa la momentul potrivit al cheltuielilor efective.

O rog pe Excelenţa voastră să binevoiască a-mi transmite hotărârea pe care o va lua în urma chibzuirii propunerilor mele, cât mai curând posibil.

Expediez prezentul : Excelenţelor sale dlui. Prim-ministru; ministrului de externe şi ministrului apărării naţionale”.

În privinţa calităţii Istoriei de „ învăţător al vieţii”, comentariile sunt de prisos! Documentul „ Werth” vorbeşte de la sine pentru cei care au ochi să vadă, urechi să audă, capacitatea să înţeleagă, curaj şi tărie să prevină !. Şi mai ales pentru cei care au memorie ! Memoria bizarului an 1989 care a debutat cu mitul „ Ceauşescu – Dracula” şi s-a încheiat cu mitul „Tόkes – Salvatorul”!

Dr. Mircea Dogaru

*

Nota redacției: Un subiect pe care trebuie să-l avem mereu în vedere: adversitatea, împinsă până la crimă în masă, de care sunt capabili liderii de la Budapesta.

Vom reveni