|
ÎMPRUMUTUL DE 90 DE MILIARDE DE EURO PENTRU UCRAINA Împrumutul de 90 de miliarde de euro este garantat de bugetul UE, iar datoriile contingente ale mecanismului de finanțare excepțională revin Euroclear și, în spatele acesteia, statului belgian și bugetului UE. Hotărârile judecătorești din instanțele din Moscova ar putea deveni creanțe împotriva activelor europene, iar costurile acestor acorduri revin contribuabililor UE. Ombudsmanul European documentase deja o problemă conexă. În noiembrie 2025, ea a constatat administrare defectuoasă în trei cazuri în care Comisia a folosit eticheta „urgent” pentru a ocoli consultările publice și evaluările de impact fără a justifica în mod adecvat derogarea. Eticheta „a fost folosită pentru a pune deoparte părți ale procesului obișnuit”, iar Ombudsmanul a recomandat Comisiei să definească oficial ce se consideră urgență și „să înregistreze și să explice în mod cuprinzător deciziile de exceptare a propunerilor de la cerințele standard de elaborare a normelor”. Comisia a răspuns în februarie 2026, acceptând constatările și angajându-se să înregistreze și să explice derogările luate în cazuri de urgență. Un model similar, mai degrabă politic decât juridic, apare în dezbaterea privind activele suverane rusești. Într-un editorial recent din “The Telegraph”, Garry Kasparov, marele maestru rus de șah, a numit utilizarea acestora ultima șansă a Europei de a salva Ucraina. Kasparov s-a născut Garik Kimovich Weinstein, tatăl său, Kim Moiseyevich Weinstein, era evreu, iar mama sa, Klara Shagenovna Kasparova, era armeancă. O potrivire perfectă făcută in ceruri, între două neamuri slinoase și unsuros-instabile. Europa nu mai avea, a scris el, „decat un singur lucru de făcut”: să deblocheze activele ruse deținute în Belgia și să le folosească pentru a înarma Kievul, eșecul lăsând înfrângerea Ucrainei „direct pe seama lor”. Propunerile de împrumut și mecanismul activelor sunt instrumente separate, cu proceduri și provocări juridice separate. Comparația este ilustrativă: în ambele cazuri, urgența sau reclasificarea are efectul de a restrânge controlul ex ante. Textul editorialului lui Kasparov preferă să nu abordeze obiecțiile juridice și financiare. Uniunea Europeană nu a confiscat principalul. În schimb, a instituționalizat un mecanism care canalizează profiturile neașteptate către Ucraina, păstrând în același timp proprietatea asupra capitalului subiacent. Acest aranjament ridică multe dintre aceleași obiecții care au blocat confiscarea. Belgia, în calitate de jurisdicție gazdă pentru Euroclear, s-a opus oricărei mișcări care risca să încalce drepturile de proprietate. Prim-ministrul Belgian Bart De Wever a declarat la Davos, în ianuarie 2026, că o confiscare directă „ar constitui un act de război și ar avea consecințe grave pentru sistemul financiar european”, adăugând că „banii imobilizați, chiar și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, nu au fost niciodată confiscați”. Dar merită totusi să ne amintim de situatia globală de după primul Război Mondial cand au dispărut cateva imperii si depozitele de coroană a acestor monarhii făcute in diverse bănci europene si americane s-au volatilizat instantaneu. Situatia se reia la indigo si cu alte monarhii, chiar si după Cel De Al Doilea Război mondial, cu monarhiile din Nordul Africii si Orientul Apropiat. Tăcere asupra sortii acestor familii si despre depozitele coroanelor in băncile occidentale. Directorul general al Euroclear, Valérie Urbain, a avertizat că depozitarul s-ar putea confrunta cu falimentul dacă sancțiunile ar fi ridicate, iar Rusia ar cere restituirea capitalului. Guvernul belgian și Euroclear au susținut că rolul de custodie al Euroclear implică obligații specifice și că un transfer unilateral al principalului ar risca încălcarea acestora. Singura diferentă dintre fondurile monarhice si cele ale Rusiei de astăzi este că de astă dată Rusia nu isi mai are fondurile inghetate in băncile occidentale, ce noroc, de unde au fost luate si depuse in custodia lui EuroClear. Fosta[incă] șef al BCE, Christine Lagarde, a avertizat în septembrie anul trecut că acțiunea asupra activelor este contestată legal și ar putea submina încrederea investitorilor în euro, determinându-i pe deținători să reconsidere păstrarea activelor lor în moneda euro. Analizele juridice au susținut că devierea chiar și a veniturilor din dobânzi se bazează pe un teren contestat: afirmația că „profiturile neașteptate” nu sunt active suverane nu are un precedent clar în dreptul internațional cutumiar. Represaliile Rusiei în această dispută au fost mai degrabă legale decât contramăsuri economice pe scară largă. În schimb, a urmărit represalii legale: Banca Rusiei a intentat o acțiune la Tribunalul General împotriva Regulamentului (UE) 2026/467, argumentând că cadrul tratează activele sale suverane drept garanții pentru împrumuturi și constituie o expropriere ascunsă, încălcând imunitatea statului. O instanță arbitrală din Moscova a obligat Euroclear să plătească aproximativ 250 de miliarde de dolari în daune, iar la 22 octombrie 2026, Curtea de Arbitraj Districtuală din Moscova a respins apelul Euroclear, menținând hotărârea. În propunerile de împrumut, urgența a fost invocată într-un mod care a eliminat evaluarea ex ante. În mecanismul activelor, obiecția privind drepturile de proprietate a fost abordată prin reclasificarea profiturilor neașteptate ca altceva decât active suverane. Fiecare mișcare a plasat problema în afara domeniului de aplicare al procedurii care ar fi testat-o. Conform documentelor Comisia nu a fost trasă la răspundere pentru derogarea de la propunerea de împrumut. Riscul financiar revine Euroclear, Belgiei și bugetului UE, precum și contribuabililor care o susțin (printre care noi și copii nostri). Atlanta 04/11/2026 |
|---|
CDDistribuie!
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Comenteaza