Holodomor! Cine l-a inventat? În ce scop?
Holodomor! Un cuvînt al cărui înțeles l-am pătruns abia zilele acestea, datorită lui Nicu Cohen, comentator asiduu pe site-ul nostru, www.ioncoja.ro Dacă de câteva ori mi s-a părut că site-ul nu-și merită existența și osteneala, acum mă simt împăcat: pe acest site s-a rostit pentru prima oară adevărul integral despre crima cea mai abjectă din istoria omenirii: HO-LO-DO-MORUL…
Mulțumiri colegiale pentru strădania domnului semi-evreu Nicu Cohen!
Am și eu meritul meu în măsura în care mi-am dat seama de importanța informațiilor primite de la câțiva comentatori de pe site și în primul rând de la Nicu Cohen, evreul corcit, iscoditor pasionat al istoriei. Ne-am confruntat de câteva ori pe subiecte marginale, dar iată, pe un subiect extrem de important, domnul Nicu Cohen ne-a dat clasă. Ne-a surclasat! Și nu ne pare rău!
Informația primită se referă la faptul că în Rusia țaristă, preocupată mereu de problemele pe care le ridica prezența în zona de Răsărit a imperiului a unui contingent numeros de evrei, câteva milioane, s-a luat decizia de a se delimita un teritoriu pe care evreii să viețuiască, fără a avea dreptul de a-l părăsi pentru a se stabili în alte părți ale împărăției țariste. Acest teritoriu se întindea cam pe suprafața actuală a Ucrainei și a primit numele de Zonă de Rezidență. Evident, revoluția iudeo-bolșevică din noiembrie 1917 a desființat toate interdicțiile impuse evreilor. De pe urma acestor interdicții mentalul iudeu s-a ales totuși cu o idee, cu un proiect nemărturisit public: transformarea Zonei de Rezidență într-un stat propriu zis al evreilor! Idee firească oarecum, în măsura în care în zonă trăia cea mai mare concentrare de evrei de pe planetă.
Evident, proiectul era realizabil în măsura în care evreii ar fi alcătuit populația majoritară din Zonă, ceea ce nu era totuși cazul! Majoritari în Zonă erau rușii și ucrainenii, țăranii din satele respectivului teritoriu.
Aceasta era situația de după așa zisa Revoluție bolșevică, revoluție prin care Rusia a ajuns sub controlul evreimii instaurată la conducerea tuturor organismelor sovietice de guvernare și decizie politică. Printre liderii bolșevici ai evreimii s-au aflat și câțiva preocupați de ideea unui stat evreiesc în Zona de Rezidență gândită de țarii Rusiei. O inițiativă țaristă aparent anti-evreiască, dar care conținea sămânța unui revers al medaliei benefic pentru evrei, răsturnare de situație mereu petrecută în istoria evreimii.
Ideea instaurării statului evreiesc în Zonă era simplă: evreii nu au majoritatea în Zonă, dar în viitor, într-un viitor cât mai apropiat, situația se putea schimba în favoarea evreilor, a căror pondere demografică putea crește. Cum?
Așadar, o problemă pentru strategii evreimii: cum să crească ponderea evreilor în Zonă?
Existau teoretic mai multe posibilități, dintre care cea mai practicabilă și accesibilă li s-a părut marilor strategi ai Sionului scăderea numărului de etnici ruși(ucraineni) din Zonă. Deja instaurarea puterii sovietice făcuse milioane de victime printre ruși, printre creștinii din Rusia! Urma să li se mai adauge alte câteva milioane. Nimic mai simplu în condițiile în care se trăia în Rusia anilor 1930!
Și aici intervine dezvăluirea făcută de evreul Nicu Cohen! Pe jumătate român, acesta se dovedște prin toate comentariile de pe site-ul nostru o persoană dedicată adevărului! Și dreptății! În numele acestor repere tovarășul Nicu Cohen afirmă: evreii au apelat la Holodomor pentru a spori ponderea evreilor în Zonă! Ponderea evreilor în viitorul stat Israel care urma să apară!
Liderii evreimii, mai mult sau mai puțin sioniști, au conceput planul criminal de a scădea drastic populația satelor prin înfometarea țăranilor din Zonă, de a-i ucide prin înfometare, dându-i pe țaranii ruși unei morți înfiorătoare, lentă și inexorabilă, precedată de o degradare totală a valorilor morale. Holodomorul a produs mii de cazuri de canibalism, de care autoritățile organizatoare ale Holodromului au aflat și le-au stimulat! Cât haz, haz evreiesc de cea mai bună calitate, nu s-o fi făcut pe subiectul canibalilor ruși antropofagi!
De ani de zile mă gândesc la foametea cumplită provocată de bolșevici în Rusia! Ni se oferea o explicație în fanatismul luptei de clasă, așa cum găsisem în textele consultate! Deși explicația nu prea stătea în picioare!
La orice crimă ancheta pornește de la întrebarea CUI PRODEST? Cui folosește crima? Nu stătea în picioare folosul politic rezultat din asasinarea a milioane de țărani. Abia deunăzi am aflat răspunsul: folosul era pentru psihopații care plănuiau apariția statului evreiesc pe teritoriul Zonei din Rusia. Super patrioții iudei care sunt capabili să sacrifice oricând viața a milioane de ne-evrei pentru binele evreimii! Așa a fost manipulat primul război mondial prin declarația Balfour, revoluția din Rusia, războiul al doilea mondial și o mulțime de alte războaie și revoluții, cu milioane de victime și cu același câștigător: evreimea! Care a tras profituri uriașe de pe urma unor veritabile hecatombe umane.
Autorii Holodomorului au calculat greșit însă! Nu le-a ieșit pasența criminală! Eșec pentru care nici măcar nu au dat cuiva socoteală.
După iulie 1940 evreii din Basarabia s-au întrunit într-un congres care urma să declare Israelul între Prut și Nistru! În ultima clipă Stalin și-a retras acordul!… Este probabil una din explicațiile pentru entuziasmul cu care evreii din România au salutat invazia sovietică din iunie 1940: aveau în plan instaurarea unui Israel, a unui stat evreu pe teritoriul românesc al Basarabiei.
Pentru Stalin se pune o singură întrebare: a fost Stalin de acord cu Holodomorul organizat de lideri evrei din anturajul său cel mai apropiat? Se putea petrece un fenomen atât de vast și de cumplit fără ca Stalin să știe și să fie de acord?!
Evident, nu! Ceea ce ne obligă la mai multe concluzii și comentarii. Deocamdată numai atât: Stalin nu putea fi de acord decât dacă era evreu! Deci, așa cum au susținut mulți biografi, Stalin era evreu! Altă explicație nu este posibilă pentru atitudinea sa din anii Holodomor-ului!
Încă o informație: evreii, unii evrei, mai lideri și mai psihopați, visează mai departe la un Israel în Europa. Ne-am temut cu ani în urmă că este vizat teritoriul românesc. Se pare însă că evreii respectivi vor să revină în Kazaria, în străvechea lor vatră națională, adică în Ucraina de azi! Au evreii vreun amestec în complicatele jocuri care se fac azi în legătură cu independența Ucrainei, a identității etnice a acesteia?
Se conturează un subiect mai vast și mai dureros: Cât a suferit omenirea din pricina proiectului evreiesc de a înființa un stat care să fie „căminul etniei evreiești”? Zona din Rusia, Holodomorul, este probabil capitolul cel mai dureros din inventarul acestor suferințe cumplite produse de marii înțelepți ai Sionului.
Antologie Nicu Cohen
Expun mai jos câteva texte semnate de Nicu Cohen, texte care lansează cumplita acuzație: evreii au declanșat în Ucraina holodomorul, înfometarea și uciderea sătenilor ruși, a milioane de ființe complet nevinovate, pentru a spori astfel ponderea demografică a evreilor în viitorul stat Israel, plănuit a se constitui pe teritoriul fostei Zone.
Textele domnului Cohen
1. Hmm ! Vasile pune căruța inaintea boilor, ca intotdeauna. Deoarece nu cunoaste mentalitatea evreilor si nu a priceput procedurile de control si guvernare instrumentate de liderii comunitatilor evreiesti, ca la biliard. De exemplu ghettourile evului mediu. Se zice ca evreii erau tinuti in ghetouri ca in niste inchisori de catre Biserica si Stat.
Realitatea era ca evreii înșiși manipulasera crearea ghetourile, influentind autoritatile Crestine sa scoata tot felul de decrete care sa le „limiteze” locuirea in ghetouri, dar in realitatea, se creau niste enclave evreiesti autonome unde evreii se bucurau de anumite imunitati… Liderii evreilor aveau nevoie ca Statul sa emita acele Decrete , chipurile contra lor , dar in realitate pentru beneficiul lor. Evreii, care se vaicareau ca nu puteau poseda pamint, de parca s-ar fi inghesuit evreii sa mearga la arat si semanat, aveau privilegiul, interzis Crestinilor, sa imprumute bani cu dobindă… Deci prin aceste manevre de culise, ghetourile erau Stat in Stat.
La Marginea de vest a Imperiului Rus, s-a aplicat aceeasi strategie. Tarina Caterina a dat un Decret, la influente oculte evreiesti, prin care evreii ar fi fost obligati să nu paraseasca acel teritoriu, ci sa traiasca si sa se inmulteasca si sa faca comert si sa domine politic acel teritoriu.
Asta nu a priceput Vasile , evreii controlau comertul si politica in Zona de Rezidenta. Deci prin limitarea de deplasare in interiorul Zonei de Rezidenta, practic țarina a creat un Stat Ashkenaz care isi ziceau ca sunt evrei, dar nu erau, erau Ashkenazi , care este alta nationalitate, o nationalitate de origine turkomana care au adoptat Mozaismul si in timp s-au amestecat cu evreii autentici. Inainte de asta ei având legile si riturile lor Șamanice ale Asiei Centrale, care inca au supravietuit în interiorul cultului ashkenazimii, de aceea au dispute culturale cu evreii sefardici din Orientul mijlociu.
.
A minți inseamna a expune o informatie frauduloasa, fiind in cunostiinta exacta de informatia reală. Nu am trait in acele timpuri si nu am fost martorul evenimentelor, nu am vazut documentele, decretele, ucazurile etc. Tot ce fac este sa citez din ce citesc si sa coroborez cu mentalitatea si strategia de supravietuire socio politică a evreilor, strategia de control a maselor evreiesti de catre liderii scolastici, adica Rabinii, invatatorii legii mozaice si talmudice. .
Dupa Revolutia din Octombrie, Lenin nu a mai continuat politica, niciodată impusa real, de „gheto” din Zona de Rezidenta deoarece Lenin stia că planul evreilor era să constitue un Stat in Zona de Rezidenta si probabil se temea de puterea unui asemenea Stat Evreiesc… Sunt prezumtiile mele, nu am vorbit cu Lenin si nu am citit documente ale liderilor bolsevici ca sa stiu ce motivatie au avut cind au anulat privilegiul evreilor de a se deplasa strict in zona aceea cât Germania in suprafata, nu prea clar demarcata, si a creat Statul evreiesc Ukraina. Numai evreii sunt la Putere in Ukraina.
Pâna atunci Ukraina nu a existat in istorie decit ca o vaga denumire „U Kraina ” adică ”Regatul de la Marginea Imperiului”…
O sa apelez la prieteni evrei rusi sa ma ajute sa gasesc documente din arhivele rusesti si voi reveni asupra temei referitoare la Zona de Rezidenta .
2. O să zic pe sleau: Lenin, iudeo francmason siret, a metamorfozat Zona de Rezidenta in U Kraina, Yud Kraina, adica Regatul Yehudimilor, Regatul Evreilor.
U este o abreviere a termenului Yehud / Yud / Yu. D-asta multi pronunta Iukraina. …Sens lexico-juridic incriptat.
Deci, corectez prezumtia de desfiintare a Statului Evreiesc numit Zona de Rezidenta si consider metamarfozarea apelatiunii in UKraina, stat condus de la creare numai de lideri evrei, deci UKraina este Israel in Europa …sau macar unul dintre Israel-urile europene… Or mai fi si altele.
The English term Jew originates in the Biblical Hebrew word Yehudi, meaning „from the Kingdom of Judah”. See Jastrow Dictionary and the source he used: Megilla 13a:2 (Talmud). It passed into Greek as Ioudaios and Latin as Iudaeus, which evolved into the Old French giu after the letter „d” was dropped. A variety of related „Deci genocidul Holod-omorului a avut ca scop micșorarea numărului rușilor in Statul Evreiesc UKraina .”
3. Mai revin cu un comentariu pentru a clarifica de ce a avut loc exterminarea țăranilor rusi in genocidul numit Holodomor. Nu vi se pare suspect ca in Holodomor nu au fost exterminati evrei, cel putin nu i-am auzit sa se vaicareasca ca ce au patit in timpul Holodomorului? De ce nu se spune in gura mare ca coordonatorii politici ai Holodomorului au fost evrei?
Nu vi se pare curios ca evreii nu strigă in gura mare ca li s-ar fi facut vre-un rau in timpul perpetuarii atrocitatilor Holodomor, omorul in masa etc etc etc.
Deci genocidul Holod-omorului a avut ca scop micsorarea numarului rusilor in Statul Evreiesc UKraina .
Nicu Cohen
vara lui 2021
Romania, o tara distrusa de istorici in interesul Serbiei .https://m.mediafax.ro/amp/editorialistii/prezentul-fara-perdea-marius-oprea-norocul-lui-iohannis-cu-atacul-cerebral-suferit-de-octav-bjoza-acesta-intentiona-sa-anunte-la-congresul-afdpr-ca-i-va-returna-steaua-romaniei-20219152„>
Razboiul pe pensii si ridiculizarea copiilor de legionari a luat o turnura la limita penibilului pe care multi nu o vad si o trec cu vederea. Astazi copiii de legionari intra in ridicol pentru pensiile oferite de un guvern liberal doar copiilor de liberali si nu de legionari cu scopul vadit de marginalizare si de excludere politica pe etichetare si nu pentru bani. In schimb copiii de legionari dupa ce au cazut in capcana liberalilor se aduc singuri in ridicol si se eticheteaza singuri ca ,,asistati sociali de lux” …. si asa ceva cand statul roman e la un pas de incapacitate de plata.
Putini stiu ca taierile de pensii au fost initiate de PCR in anii 50 si preluate cu succes in campanii mediatice de liberali si de monarhisti in mare parte fosti colaboratori ai Securitatii in anii 50 pentru taierea pensiilor fostilor ofiteri de Securitate si preluate pentru imagine si de copiii de legionari pe toate forumurile din Romania.
Scopul in sine a fost cel de fragmentare a societatii pe origini politice si de speculare a originilor pentru control si pentru voturi in care o generatie intreaga post-comunista pe origini e marginalizata si exclusa social . Consecintele se vad astazi in voturile ofiterite partidelor neomarxiste cum e USR-ul ca o consecinta a pleiadei de asistati sociali de lux incepand de la revolutionari si pana la cei ai fostilor detinuti politici intr-o tara in care exodul in vest a aajuns un mod de viata. Bjoza, a lasat in urma o societate puternic polarizata pe origini si oficial mult hulit de liberali si de Centrul Wiesenthal . De fapt, Octav Bjoza a fost un colaborator fidel al Centrului Wiesenthal si si-a indeplinit rolul de marioneta cu promtitudine : a acoperit un genocid pe romanii din sudul Dunarii in fuga pentru victimizare, a acoperit lipsa probelor pe numarul oficial de morti evrei, a acoperit prabusirea anticomunismului datorita evreilor din CIA – caz legionari parasutati , a cenzurat si a acoperit deportarile din Basarabia pentru imaginea ucrainienilor si ce e mai grav…. a acoperit si a pastrat tacerea pe un sistem complicat de furturi de dosare si de falsificare de istorie in interesul Serbiei, a Mosadului , al CIA si al GRU-ului….. pentru ca toata istoria anilor 50 a fost reinterpretata dupa 1989.
Copiii de legionari si-au distrus imaginea pe o schema a Securitatii in care ,,cel ce face acuzatii se face de ras cu propiile lui acuzatii ” si nationalismul din Romania a ajuns sub control pe o alta schema psihologica in care ,, daca apare un fenomen care nu poate fi blocat, atunci te infiltrezi, preiei controlul si pe baza influentei efectuezi eliminarile”(utilizata in epurari si in eliminari de stalinisti) in care o sa recunoasteti influenta si controlul Serbiei in nationalismul romanesc pentru care romanii din Timoc au fost boicotati si sabotati pana si de asa zisii nationalisti….
In anii 50 strabunicul ca cel mai important constructor din Romania a murit cu pensia taiata de PCR si si-a trait ultimii ani din viata din solda tatalui meu ca sef in Securitate in timp ce casa lui era ocupata de zeci de familii de liberali, taranisti si de legionari fiecare cazata in cate o camera….si nu s-a mai plans nimeni. Astazi toti romanii isi fac selfiuri in fata cladirilor construite de el….
HOLODOMOR
Agregat de CD
Motto:
„In analiza finală, emanciparea evreilor este emanciparea omenirii de iudaism.” ~ Karl Max – “Despre problema evreiasca” 1844
Cuvântul Holodomor tradus literal din ucraineană înseamnă „moarte prin foame”, „ucidere prin foame, prin înfometare”
Holodomorul a fost o foamete în Ucraina sovietică din 1932 până în 1933 care a ucis milioane de ucraineni. Termenul Holodomor subliniază aspectele provocate de om și intenționate ale foametei, cum ar fi respingerea ajutorului extern, confiscarea tuturor produselor alimentare de uz casnic și restricționarea circulației populației.
Ca parte a foametei sovietice din 1932-1933 care a afectat principalele zone producătoare de cereale ale țării, milioane de locuitori ai Ucrainei, majoritatea etnici ucraineni, au murit de foame într-o catastrofă pe timp de pace fără precedent în istoria Ucrainei. Din 2006, Holodomorul a fost recunoscut de Ucraina și de alte doar 15 țări ca un genocid al poporului ucrainean efectuat de guvernul sovietic.
Estimările timpurii ale numărului de decese de către savanți și oficiali guvernamentali au variat foarte mult. Potrivit unor estimări mai mari, se spune că până la 12 milioane de etnici ucraineni au pierit în urma foametei. O declarație comună a Organizației Națiunilor Unite semnată de 25 de țări în 2003 a declarat că 7-10 milioane au pierit. De atunci, cercetarea a redus estimările la 3,3 până la 7,5 milioane. Conform constatărilor Curții de Apel din Kiev din 2010, pierderile demografice cauzate de foamete s-au ridicat la 10 milioane, cu 3,9 milioane de decese cauzate de foamete directă și alte 6,1 milioane de deficite congenitale.
Dacă Holodomorul a fost genocid este încă subiect de dezbatere academică, la fel ca și cauzele foametei și intenționalității deceselor. Unii cercetători, de o anumita apartenenta etnica, cred că foametea a fost planificată de Iosif Stalin pentru a elimina o mișcare de independență ucraineană. Alții sugerează că foametea provocata de om a fost o consecință a industrializării sovietice.
Potrivit lui Elazar Barkan, Elizabeth A. Cole și Kai Struve, există o concurență între victime în construirea unui „Holocaust ucrainean”, afirmând că din anii 1990 termenul Holodomor a fost adoptat de anticomuniști datorită asemănării sale cu Holocaustul în încercarea de a promova narațiunea că comuniștii au ucis 10 milioane de ucraineni, în timp ce naziștii au ucis doar 6 milioane de evrei.
Ei au declarat că termenul Holodomor a fost „introdus și popularizat de diaspora ucraineană în America de Nord înainte ca Ucraina să devină independentă” și că „termenul „Holocaust” nu este explicat deloc”. Potrivit acestora, acest lucru a fost folosit pentru a crea o „narațiune națională victimizată” și „pentru a concura cu narațiunea evreiască pentru a ascunde „părțile întunecate” ale istoriei naționale a Ucrainei și pentru a contracara acuzațiile că părinții lor au colaborat cu germanii”.
Foametea a afectat RSS Ucraineană, precum și Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, parte a RSS Ucrainene la acea vreme, în primăvara anului 1932 și din februarie până în iulie 1933, cele mai multe victime fiind înregistrate în primăvara anului 1933. Consecințele sunt evidente în statisticile demografice: între 1926 și 1939, populația ucraineană a crescut cu doar 6,6%, în timp ce Rusia și Belarus au crescut cu 16,9%, respectiv 11,7%.
Din recolta din 1932, autoritățile sovietice au reușit să achiziționeze doar 4,3 milioane de tone, comparativ cu 7,2 milioane de tone obținute din recolta din 1931. Rațiile din orașe au fost reduse drastic, iar în iarna 1932-1933 și primăvara anului 1933, oamenii din multe zone urbane au murit de foame.
Primele rapoarte de malnutriție în masă și decese cauzate de foamete au apărut din două zone urbane ale orașului Uman, raportate în ianuarie 1933 de regiunile Vinnytsia și Kiev. Până la jumătatea lunii ianuarie 1933, au existat rapoarte despre „dificultăți” în masă cu alimentele în zonele urbane, care au fost diminuate prin sistemul de raționalizare, și decese din cauza foametei în rândul persoanelor cărora li s-au refuzat rațiile, conform decretului din decembrie 1932 al Comitetului Central al Partidului Comunist Ucrainean.
Până la începutul lunii februarie 1933, potrivit rapoartelor autorităților locale și GPU-ului ucrainean (poliția secretă), cea mai afectată zonă a fost regiunea Dnipropetrovsk, care suferea, de asemenea, de epidemii de tifos și malarie. Regiunile Odesa și Kiev au fost pe locul al doilea și, respectiv, al treilea. Până la jumătatea lunii martie, majoritatea rapoartelor de foamete proveneau din Regiunea Kiev.
Colectivizarea în Uniunea Sovietică, inclusiv RSS Ucraineană, nu a fost populară în rândul țărănimii, iar colectivizarea forțată a dus la numeroase revolte țărănești. Primul plan cincinal a schimbat producția așteptată de la fermele ucrainene, de la cultura obisnuita de cereale la culturi nefamiliare, cum ar fi sfecla de zahăr și bumbacul.
În plus, situația a fost exacerbată de proasta administrare a planului și de lipsa gestiunii generale relevante. Cantități semnificative de cereale au rămas nerecoltate și, chiar și atunci când au fost recoltate, s-a pierdut un procent semnificativ în timpul procesării, transportului sau depozitării.
În vara anului 1930, guvernul a instituit un program de rechiziționare a alimentelor, aparent pentru a crește exporturile de cereale. Furtul de alimente a fost pedepsit cu moartea sau 10 ani de închisoare. Exporturile de alimente au continuat totusi în timpul foametei, deși într-un ritm redus
Pozițiile academice sunt diverse. Raphael Lemkin, James Mace, Norman Naimark, Timothy Snyder și Anne Applebaum au considerat Holodomorul un genocid și rezultatul intenționat al politicilor staliniste.
Michael Ellman consideră Holodomorul o crimă împotriva umanității, dar nu folosește termenul de genocid.
Robert Conquest și Steven Rosefielde consideră că decesele se datorează în primul rând politicii de stat intenționate, nu recoltelor slabe.
„Nici o persoană sănătoasă nu vrea să mintă, nemai pomenind de răul ce minciuna ar putea provoca demnitatii unei persoane. Știind că cuvintele tale se vor mucegai daca sunt spuse intr-un alt fel decât Adevărul, cumva te ar devaloriza. Nimic nu exaltă mai mult decât să știi că cuvintele tale vor servi Adevărului și numai Adevărului.
Disidenții se luptă adesea cu acest lucru atunci când discută PROBLEMA EVREIASCĂ[1]. Vrem să spunem adevărul. Pe de altă parte, mesajul nostru ar fi mult mai puternic dacă am putea omite acest fapt incomod sau să-l înfrumusețăm pe cel dezamăgitor.
Acest lucru pare să încapsuleze abordarea lui Aleksandr Soljenițîn față de „problema evreiască”, deoarece se referă la Rusia în textul său clasic “Două sute de ani împreună”.
În acest volum (care încă nu este tradus corect în limba engleză), Soljenițîn trece în revistă istoria evreimii ruse și pune o mare parte din vină pe seama lor pentru Revoluția din Octombrie, atrocitățile din perioada sovietică timpurie și comportamentul subversiv de stânga, în general.
De asemenea, el exonerează o mare parte din Rusia țaristă de acuzația de antisemitism care nu pare să înceteze niciodată să se scurgă din țarcurile evreiești.
Că un scriitor de statura falnica a lui Soljenițîn a luat pe un proiect care respinge în mod direct mitul de victima perpetua evreiesc și inversează vina de obicei rezervate pentru neamuri albe ar trebui să fie cu nimic mai puțin decât un triumf pentru dreapta. Figuri relativ minore care scriu și vorbesc despre problema evreiască pot fi deplatformate, pătate și, în cele din urmă, ignorate.
Soljenițîn, pe de altă parte, a fost timp de mai mulți ani în anii 1970 cel mai faimos disident din lume. De la moartea sa în 2008, reputația sa de autor, istoric, creștin și patriot rămâne impecabilă. Nu poate fi ignorat atât de ușor.
Dar ce se întâmplă dacă aderarea scrupuloasa la Adevărul lui Soljenițîn nu va fi de ajuns? Ce se întâmplă dacă evreii care ei înșiși rareori fac acest lucru, nu vor ezita să publice materiale ine surse discutabile, dar defăimatoare împotriva albilor, pur și simplu pentru că este în interesul lor etnic de a face acest lucru?
De fapt, este un trend comun în rândul scriitorilor evrei, cum ar fi Bernard Lewis “Semiți și antisemiți”, Robert Wistrich “Antisemitismul: cea mai lungă ură” și Daniel Goldhagen “Diavolul care nu moare niciodată” și mulți alți iudeofili să vorbească despre antisemitism nu ca un răspuns rațional la hegemonia evreiască, ci ca și cum ar fi un rău a priori în inimile negre ale neamurilor albe.
În ciuda faptului că este profund nejusta, această abordare funcționează. Ea deține influență în rândul evreilor înșiși și de la al doilea război mondial incoace a ajutat ca fruntea Occidentului sa cada in în supunere față de interesele etnice evreiești.
Într-un exemplu al modului în care Soljenițîn nu ia această abordare în “Două sute de ani împreună”, el îl citează frecvent pe autorul evreu Josef Biekerman, care apare ca o dublura semitică a lui Soljenițîn.
El este etnocentric, dar dispus să vorbească despre abuzurile de putere în care propriul său popor se complac, ceea ce Soljenițîn face în mare măsură în opera sa “Roata Roșie”. În calitate de cofondator al Alianței Patriotice a Evreilor Ruși din anii 1920, Biekerman a promis să combată bolșevismul nu doar pentru că se temea că va crește antisemitismul, ci și pentru că simțea empatic că va fi rău pentru Rusia și ruși.
Colegul său Isaak Levin a cerut în mod deschis o examinare a rolului evreiesc în Revoluția din Octombrie. Scriitorul evreu Danil Pasmanik, autorul unei cărți despre evrei și Revoluția Rusă, a declarat îngrijorarea sinceră pentru „durerea nesfârșită a cetățeanului rus” și a declarat că evreii „nu pot înflori în timp ce țara se dezintegrează în jurul nostru”. Cartea publicată de acești oameni, „Rusia și evreii”, îi provoacă pe evrei, în special evrei radicali, seculari, de stânga, să respingă răul din inimile lor.
Din păcate, Biekerman, Levin, Pasmanik și alții ca ei au fost voci în desert atunci când a venit vorba de opinia evreiască mainstream.
În “Două sute de ani împreună”, Soljenițîn este, în esență, mai preocupat de a spune adevărul decât de a câștiga disputa.
La cel de-al 12-lea Congres al Partidului Comunist (1923), trei din șase membri ai Biroului Politic erau evrei. Trei din șapte erau evrei în conducerea Komsomolului și în Prezidiul Conferinței Întregii Rusii din 1922. Acest lucru nu a fost tolerabil pentru alți comuniști de frunte și se pare că au început pregătirile pentru o revoltă antievreiască la cel de-al 13-lea Congres al Partidului (mai 1924).
Există dovezi că un grup de membri ai CK [Comitetul Central] plănuia să-i alunge pe evreii de frunte din Biroul Politic, înlocuindu-i cu Viktor Nogin, Aleksandr Troyanovsky și alții, și că doar moartea lui Nogin a întrerupt complotul. Moartea sa, literalmente în ajunul Congresului, a rezultat dintr-o operație nereușită și inutilă pentru un ulcer gastric de către același chirurg care l-a ucis pe Mihail Frunze cu o operație la fel de inutilă peste un an și jumătate mai târziu.”
Soljenițîn povestește despre Alexander Schlichter, un revoluționar evreu, care a instigat la o grevă feroviară care a paralizat traficul feroviar către mai multe orașe, inclusiv Moscova. Acest Schlichter a făcut, de asemenea, amenințări la adresa lucrătorilor de la Kiev pentru a intra în grevă, a strâns bani de la studenți pentru a cumpăra arme și a stabilit „detașamente zburătoare” al căror scop a fost de a perturba orașul Kiev pentru a „pregăti rezistența armată la forțele de ordine.
Acest Alexander Schlichter a devenit în cele din urmă bolșevic și a fost, ani mai târziu, comisarul pentru agricultură în Ucraina în timpul Holodomorului, în care au pierit peste cincisprezece milioane de oameni.
Soljenițîn afirmă succint: „Efervescența revoluționară care a ocupat Rusia a fost, fără îndoială, stârnită de ceea ce domnea printre evrei.”
Anii 1930, pe care Soljenițîn îi acoperă în capitolul nouăsprezece, au fost o fiară diferită. Sunt cele mai sângeroase pagini roșii găsite în cartea “Două sute de ani împreună”. Foametea, Marea Teroare și cele mai grave abuzuri ale sistemului gulagului se află aici. „Sinistrul executiv principal” din spatele colectivizării în masă care a înfometat milioane de oameni în Ucraina și în alte locuri, a fost Iakov Iakovlev-Epshtein.
Timp de mai mulți ani, acest criminal a fost elogiat în presa sovietică. Soljenițîn enumeră trei dintre colaboratorii săi evrei. El discută despre Isaia Davidovich Berg, criminalul NKVD care a inventat camera de gazare mobilă. El implică evrei precum M.G. Gerchikov (președintele consiliului de administrație al Trustului de grane), M. Kalmanovich și I. Kleiner pentru rolurile lor importante în agricultura sovietică în cele mai rele luni ale Holodomorului. Evreii au cuprins, de asemenea, o treime până la jumătate din Comisariatele Populare pentru Comerț și Aprovizionare în această perioadă.
În ciuda faptului că a oferit avertismentul că evreii nu au populat niciodată sută la sută din aceste organizații puternice, Soljenițîn continuă paginile care detaliază dominația evreiască a economiei, diplomației, culturii și politicii sovietice în anii 1930.
El enumeră zeci de evrei după nume care au fost victime ale epurărilor lui Stalin și descrie lista ca o „listă de comemorare a multor evrei de top.
Soljenițîn dezvăluie cercetările sale extinse prin numirea numelor. În acest moment, în „Două sute de ani împreună”, nici măcar nu mai trebuie să-i numească evrei.
https://www.unz.com/article/solzhenitsyns-two-hundred-years-together/?highlight=Holodomor
Trei scriitori ruși – Varlam Shalamov, Aleksandr Soljenițîn și Osip Mandelshtam – s-au numărat printre milioanele de victime ale GULAGULUI.
„Spre deosebire de Ucraina in alte părți ale Rusiei, ar fi Kuban și regiunea Volga nu a existat foamete de la colectivizare, ca si în Belorusia în anii 1930. Dar Belarus ar face diferența în timpul celui de-al doilea război mondial, timp în care a pierdut 25% din populație – în mare parte din cauza represaliilor colective germane împotriva satelor suspectate de adăpostirea partizanilor. Copiii au fost răpiți de la părinții belorussieni și folosiți ca bănci de sânge de unică folosință pentru soldații germani din 17 „lagăre de concentrare ale donatorilor”.
Cu toate acestea, însăși faptul că a existat o mișcare partizană la scară largă în Belarus, care s-a extins perfect în Rusia propriu-zisă, este, de asemenea grăitor. Între timp, după al doilea război mondial, URSS s-a confruntat cu o insurgență în Galiția, mult mai sângeroasa decât ceea ce au reușit-o „frații pădurilor” din țările baltice.”
https://www.unz.com/akarlin/why-belarus-nu-este-ucraina/?highlight=Holodomor
„În perioada 1932-1933, Stalin l-a trimis pe acolitul șef Lazăr Moiseevici Kaganovich să rupă rezistența micilor fermieri independenți ucraineni la colectivizare, înfometându-i până la moarte. În doar câțiva ani, aproximativ 6-7 milioane de ucraineni au pierit în ceea ce ei numesc Holodomor. Nimeni nu a fost pedepsit pentru această crimă istorică.
Stalin i-a spus lui Churchill, „Kaganovitch este Himmler al meu.”
https://www.unz.com/emargolis/the-greatest-murderer-inhistory/?highlight=Holodomor
Lazar Moiseveici Kaganovici era un evreu si el ca si ceilalti criminali bolsevici.
Duranty scrie despre Holodomorul care a ucis milioane: „Am făcut anchete exhaustive cu privire la această presupusă situație foamete […] Și iată faptele: nu există foamete reală sau decese din cauza foametei, dar există o mortalitate pe scară largă din cauza bolilor cauzate de malnutriție.” ~ Walter Duranty.
El a lucrat pentru New York Times, rapoartele sale ample despre Uniunea Sovietică i-au adus acestui monstru un Pulitzer.
În 1945 George Orwell a publicat „Ferma animalelor” și în 1949 „O mie noua sute optzeci și patru”. El a scris aceste clasice distopii în urma conoasterii lui Zamyatin si nu a mai trebuit să meargă în URSS. Ca comunist britanic s-a alăturat războiului civil din Spania și a asistat la lupte sângeroase între camarazii săi, o experiență care i-a oferit o perspectivă asupra viitorului comunist.
Chiar înainte de Orwell, Arthur Koestler, un fost comunist evreu, a descris respingerea finală a comunismului în romanul său anti-totalitar „Darkness at Noon” – “Intuneric la Amiaza”.
Benjamin Harrison Freedman (n. 1890 – d. 1984) a fost un om de afaceri american, denigrator al Holocaustului și anti-sionist vocal. Născut într-o familie de evrei, s-a convertit de la iudaism la romano-catolicism. În afara activismului politic, Freedman a fost partener într-un institut dermatologic și investitor pentru întreprinderile mici.
În 1961 Freedman a ținut un discurs în fața unei audiențe patriotice la Hotelul Willard, Washington, D.C., în numele ziarului patriotic al lui Conde McGinley, „Bunul Simț”. Iată ce a spus Freedman: „Aici, în Statele Unite, sioniștii și co-religionarii lor au control complet asupra guvernului nostru. Din mai multe motive, prea multe și prea complexe nu mai intru in acest subiect, sioniștii și co-religionarii lor conduc aceste State Unite ca și cum ar fi monarhii absoluti ai acestei țări. Acum puteți spune că este o declarație foarte vagă, dar permiteți-mi să vă arat ca s-a întâmplat în timp ce dormeam cu toții.”
Putin a remarcat odată că, în ciuda moștenirii renumelui de despot a lui Stalin, el s-a îndoit că omul de stat nativ din Georgia ar fi fost dispus să arunce două bombe atomice asupra Japoniei, cum au facut-o Statele Unite, o atrocitate care a ucis 225.000 de civili nevinovați (majoritatea instantaneu), ceea ce reprezintă mai mult de un sfert dintre cei pedepsiți capital în întreaga eră Stalin. A greșit Putin când a spus asta?
Un număr semnificativ de decese au avut loc, de asemenea, în foametea sovietică din anii 1930, dar există semnificativ mai multe dovezi care sugerează că britanicii au omorat prin infometare, in mod deliberat 3 milioane de bengalezi – India, decat numarul de dovezi ce există pentru a sprijini frauda Holodomor născocită de diaspora naționalistă ucraineană.
În cazul în care Occidentul vrea să vorbească despre foamete deliberată, ar trebui să arunce o privire la ceea ce SUA a făcut cu sancțiunile sale economice în anii 1990, uciderea o jumătate de milion de copii irakieni, despre care fostul secretar de stat american Madeleine Albright a spus celebra fraza: „a meritat.”
NOTA Traducatorului:
1 – Termenul „Chestiune Evreiască” a fost folosit pentru prima dată în Marea Britanie în jurul anului 1750, când expresia a fost folosită în timpul dezbaterilor legate de Legea naturalizării evreiești din 1753. Întrebarea a fost discutată apoi în Franța (la question juive) după Revoluția Franceză din 1789. A fost discutat în Germania în 1843 in cadrul tratatului “Die judenfrage” („Problema evreiască”).
S-a susținut că evreii ar putea obține emanciparea politică numai dacă renunta la conștiința lor religioasa, deoarece emanciparea politică necesită un stat secular.
În 1898, in tratatul lui Theodore Herzl, “Der Judenstaat”, el susține sionismul ca o „soluție modernă pentru problema evreiască” prin crearea unui stat evreiesc independent, de preferință în Palestina.
Wilhelm Marr, Karl Eugen Dühring, Theodor Fritsch, Houston Stewart Chamberlain, Paul de Lagarde și alții au declarat-o drept o problemă rasială insolubilă prin integrare. Ei au subliniat acest lucru pentru a-și întări cererile de „de-evreizare” a presei, educației, culturii, statului și economiei.
Ei au propus, de asemenea, să se condamne căsătoria între evrei și non-evrei.
Ei au folosit acest termen pentru a-i înlătura pe evrei din pozițiile lor evident dominante din punct de vedere social.
În cartea sa The Jewish Question (1843), Bauer a susținut că evreii pot obține emanciparea politică doar dacă renunță la conștiința lor religioasă. El credea că emanciparea politică necesită un stat secular, iar un astfel de stat nu a lăsat niciun loc pentru identități sociale, cum ar fi religia. Potrivit lui Bauer, astfel de cereri religioase sunt incompatibile cu ideea „Drepturilor Omului”. Adevărata emancipare politică, pentru Bauer, necesită abolirea religiei.
Karl Marx i-a răspuns lui Bauer în eseul său din 1844 „Despre problema evreiască”. Marx a respins opinia lui Bauer că natura religiei evreiești a împiedicat asimilarea de către evrei. În schimb, Marx atacă însăși formularea de către Bauer a întrebării „pot evreii să devină emancipați politic?”, deoarece maschează fundamental natura emancipării politice în sine. Marx concluzionează că, deși indivizii pot fi „liberi din punct de vedere politic” într-un stat secular, ei sunt încă legați de constrângerile materiale asupra libertății prin inegalitatea economică, o presupunere care a stat mai târziu la baza criticilor sale la adresa Capitalismului.
Eseul lui Marx “Despre problema evreiască”, publicat inițial în 1844, conține următoarele:
„Care este religia lumească a evreului? Huckstering. Care este Dumnezeul său lumesc? – banul… Banii sunt zeul gelos al lui Israel, în fața căruia nici un alt zeu nu poate exista. Banii degradează toți zeii omului – și îi transformă în mărfuri… Nota de plată este adevăratul zeu al evreului. Dumnezeul lui este doar un proiect de lege iluzorie de schimb …. Naționalitatea himerică a evreului este naționalitatea comerciantului, a omului de bani în general.
Marx susține că, „ÎN ANALIZA FINALĂ, EMANCIPAREA EVREILOR ESTE EMANCIPAREA OMENIRII DE IUDAISM.”
Traduceri de CD
Citeva mentiuni :
La Cui Prodest trebuie adaugat ca beneficiar al efectelor Holod-omorului si Vaticanul care prin Pontificium Collegium Russicum manipulator din umbra al ashkenazilor YudKrainieni ..care urmarea sa faca din rusii chinuiti si nemultumiti de persecutii , dar inconstienti de cine sunt realii instigatori morali , manipulati si condusi de evreii din teritoriu , o forta care s-o directioneze impotriva rusilor , a Rusiei . Ca la biliard !
Se vede clar in Donbass , rusii se omoara cu rusii , iar la conducerea UKrainei sunt ashkenazii ! Razboiul ruso-rus din Donbass a fost declansat de aceasi oculta manipulata de Agentii Vaticanului si oculta sionista , situata peste tot , in toate Guvernele .https://www.tabletmag.com/sections/news/articles/from-ukraine-to-israel-and-back-again
Si inca o menshening ,asa ca intre indivizi cu carte ..poti sa corcesti doi indivizi vii , poti sa mariezi (marriage/ merging) doua fictiuni juridice ,dar nu ai cum sa corcesti un individ viu cu o fictiune juridica , deci nu sint evreu corcit cu Român , care este o fictiune juridica , un Statut Social care inseamna Iobag / Sclav al Romei , al Corporatiei vaticanoide ROMÂNIA ,ci evreu valah , apelatiune tot fictiva , dar tribala-natural juridica .
..nici au fost volnic nici un boier ca sa rumâneasca pe nimeni dupa acea vreme” 17
Studiati Jurisdictia feudala medievala !
ROMÂN nu este o etnie , ci este un Statut Social de Iobag / Serv /Sclav preluat din jurisdictia feudala de sorginte din Dreptul feudal medieval Roman . RUMÂNs. (IST.) iobag, șerb, vecin, (rar) serv, (înv.) prost. (Țăranul dependent/serv se numea „iobag”, în Transilvania si în Valahia și „vecin”, în Moldova. https://www.dex.ro/rum%C3%A2n
„Legătura lui Mihai” și dreptul de strămutare al țăranilor aserviți / rumânizati . Cenzura obiceiului prin hotărâre domnească în Valahia în secolul al XVII-lea .
Denumirea de Români este o frauda juridico-sociala ,o eticheta juridica aplicata cu scopul denaturalizarii juridice a valahilor ethnici , incapacitindu-i si coborindu-i pe indivizii nativi valahi la calitatea de subiecti ai Corporatiei juridice fictive ROMÂNIA si in consecinta subiectivizarii valahilor Vaticanului sub denumire fictiva de Români , forta oculta care a preluat controlul asupra voievodatelor Valahia si Moldova dupa retragerea , respingerea Otomana ….etc etc etc
https://www.academia.edu/36977579/_Leg%C4%83tura_lui_Mihai_%C8%99i_dreptul_de_str%C4%83mutare_al_%C8%9B%C4%83ranilor_aservi%C8%9Bi_Cenzura_obiceiului_prin_hot%C4%83r%C3%A2re_domneasc%C4%83_%C3%AEn_%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83_%C3%AEn_secolul_al_XVII_lea
Cuvîntul VALAH nu este cunoscut în limba română populară, este un cuvînt împrumtat.Cuvîntul ROMÂN a căpătat un sens nou în secolul 17 și numai în Țara Românească, sensul de „țăran obligat să nu-și părăsească satul”, nu cumva să treacă Dunărea la turci, unde impozitele erau mai mici. Mihai Viteazu a dat ucaz „să-i românizeze”, prin care erau obligați să nu plece de pe moșie! Să nu plece din țara românească. Altminteri, dacă ROMÂN ar fi ajuns să însemne „șerb”, e un non sens ca țara să fie numită „românească”!
Istoricii români s-au dovedit superficiali atunci cînd aa atribuit cuvîntului ROMÂN sensul greșit, de iobag, șerb!
In teritoriul administrat de Agentii guvernatori ai Corporatiei ROMANIA , Corporatie fictiva nascocita sub jurisdictia Vaticanului , ” intelectualitatea” , adica masonii locali cuibariti in proaspata Academie nascocita de ziua prostilor la 1 Aprilie 1866 , oficina de propaganda a fraudelor vaticanoide , institutie creata /influentata / cumparata de Vatican , intelctrucii au depus un efort de scoatere din uz a apelatiunii naturale autohtone de valah , iar dascalii ignoranti juridic au raspindit frauda in popor …
Conform jursidictiei Romei / Vaticanului continuator al Imperiului Roman , nu puteau fi subiectivizati indivizii naturali autohtoni valahii si trebuiau „convertiti ” , redusi in Statut social , rumânizati , pentru a putea fi subiectivizati Romei /Vaticanului legal .
Odata cu unificarea Voievodatelor istorice Valahia si Moldova si Unirea lor politica cu Roma / Vatican , unirea fiind facuta sub auspiciile Vaticanului , Valahia a fost inlocuita cu Romania , pentru a se desavarsi denaturalizarea juridica a valahilor si subiectivizarea lor Vaticanului .
Studiati terminologia si Jurisdictia feudala medievala ! A rumâni , inseamna a subiectiviza social , adica a inrobii …..nici au fost volnic , nici un boier ca sa rumâneasca pe nimeni dupa acea vreme” 17
Tara Româneasca este o frauda juridica . Nu a existat niciodata un istoriografia politica asemenea Stat si nici o asemenea etnie naturala . Tiganii robi erau numiti tot .. Românasi .Prin judetul Dambovita inca si acum exista un sat de tigani numit Românasi .
La 1859 s-au unificat Valahia cu Moldova . In nici un document nu exista aceasta Tara Româneasca nascocita cu scopul de da impresia ca locuitorii autohtoni ar fi fost descendenti si subiecti ai Romei !
In jurisdictie asta se numeste frauda construita .Prin masinatiuni , noul Stat / Corporatie iese de sub tutela Imperiului Tarist si trece sun tutela Imperiului Roman Vatican … In CONSTITUŢIA României din 1866 teritoriul este adjudecat clar negru pe alb de Roma / Vatican ca fiind teritoriul roman – TITLUL I Despre teritoriul roman – ….nici macar nu au facut vre-un efort sa camufleze frauda , sa scrie teritoriu român , nu , au scris clar teritoriu roman , adica apartinind Romei / Vaticanului .
Scrie clar :Art. 1. – Principatele-Unite-Romane constitue un singur Stat indivisibil, sub denumire de Romania.
Daca la Titlu au facut rabat si au scris României , in text au scos pina si â-ul si au scris direct Romania .
Deci nu putea accepta ca „Romania ” sa apartina valahilor si i-au facut Romani , pe acelasi model , prin care masonul Massimo d’Azeglio’s a declarat , Citez din memoriile lui :L’Italia è fatta. Restano da fare gli italiani” Italia e facuta , ramane sa facem Italienii ………………….
In toate Tratatele politice ante 1866 nu o sa gasiti nici o Tara Romaneasca ci numai Valahia .
In jurul teritoriului ROMANIEI , teritoriu administrat de politicieni / Guvernatori cu aprobarea Vaticanului -Dei gratia – valahii au ramas valahi si Statele respective nu facut efort sa-i rumâneasca .
Din Grecia pina in Cehoslovacia traiesc valahii , nu Românii . Valah este un etnonim , nu un exonim , cum fraudulos este prezentat de Academicieni corupti sau ignoranti , care fac jocul Vaticanului , denigratorii politici ai valahilor autohtoni .
Citez din Traité de paix de Paris (30 mars 1856)Depuis la convention d’Ackerman (25 septembre/7 octobre 1826) et le traité d’Andrinople (14 septembre 1829), la Moldavie, la Valachie et la Serbie, tout en restant vassales du Sultan, sont placées « sous l’influence tutélaire du cabinet de Pétersbourg », et la Russie en se préoccupant du sort des chrétiens des Balkans s’immisce de plus en plus dans les affaires ottomanes.
Article 22. Les principautés de Valachie et de Moldavie continueront à jouir, sous la suzeraineté de la Porte et sous la garantie des Puissances contractantes, des privilèges et des immunités dont elles sont en possession. Aucune protection exclusive ne sera exercée sur elle par une des Puissances garantes. Il n’y aura aucun droit particulier d’ingérence dans leurs affaires intérieures.Pentru a pricepe situatia juridica care a dus de la valah la Român trebuie sa studiati metodologia juridica Romană de subiectivizare a popoarelor inglobate in Imperiu .
Tara Românească se interpreteaza juridic Tara Subiectilor Romei sau Tara Robilor Romei . La intrarea in masonerie ti se recomanda sa studiezi cele 7 arte ” liberale „, dintre care prima pe lista este gramatica , adica lexologia cu sintaxa si paradigma juridica cu tot …….
genetic vorbind , ucrainienii au un „cluster genetic” diferit de rusi iar holodomorul a fost comis de Stalin contra ucrainienilor .
link:
https://en.wikipedia.org/wiki/Ukrainians#Genetics_and_genomics
titlu:
Ukrainians
Ukrainians (Ukrainian: українці, romanized: ukraintsi, pronounced [ʊkrɐˈjinʲts⁽ʲ⁾i]) are an East Slavic ethnic group native to Ukraine. They are seventh-largest[46] nation in Europe and the second-largest among the East Slavs after the Russians. The Constitution of Ukraine applies the term ‘Ukrainians’ to all its citizens.[47]
Ethnic Ukrainians have historically been known as Ruthenians until the early 20th century,[48][49][50] referring to the medieval land of Ruthenia, which was the Latin term for Kyivan Rus, a medieval East Slavic state with the capital in Kyiv. After its collapse, the Kingdom of Rus was emerged. Starting from the 15th century, the people of Ukraine were also known as Cossacks and formed the state Zaporizhian Host. The connection with the Zaporozhian Cossacks especially, is emphasized in the Ukrainian national anthem, „We are, brothers, of Cossack kin”. According to most dictionary definitions, a descriptive name for the „inhabitants of Ukraine” is Ukrainian or Ukrainian people.[51] During the Ukrainian War of Independence, the Ukrainian People’s Republic was formed, which existed from 1917 to 1921 and was occupied by the Soviets until the restoration of independence. The majority of Ukrainians are Eastern Orthodox Christians.
etc