Ghetourile Deschise. Un nou concept în sistemul despăgubirilor Holocaustice
Mesaje primite

Dan Culcer
14 mar. 2023, 18:25 (acum 8 zile)
către Dan, bcc: eu

Bună ziua,
Din 2019 până acum, se pare că trecut neobservată o decizie a guvernului german, pe care o puteți cerceta pe linkurile de mai jos.

https://www.jpost.com/Israel-News/Germany-recognizes-Romanian-Holocaust-survivors-to-receive-compensation-596166
De verificat dacă nu cumva există o lege română care să fi copiat deja legea germană.

Decizia are, după mine, câteva aspecte juridice interesante, derivate, indirecte, neprevăzute de legislatorul german.
Deduc, poate abuziv.
1. Prin ricoșeu, legea asta declară, pentru perioada 1941-1945, România țară ocupată de Germania nazistă, devreme ce locuirea unor evrei în orașele din lista stabilită în Germania, de pe teritoriul României, le dă statut de victime prin simplul fapt că au locuit în acest oraș în perioada războiului, și le dă dreptul la despăgubiri. Astfel decizia germană, despre care nu știu să fi fost dublată de o decizie a Guvernului român actual, permite unor evrei să primească despăgubiri din partea guvernului german actual, care își asumă responsabilitatea unor fapte de natură criminală care au avut loc în perioada 1941 – 1945 pe teritoriul României. O astfel de responsabilitate nu poate fi asumată, în mod normal, pe teritoriul unui stat străin, decât dacă autoritatea germană ar fi fost autoritate ocupantă. Doar în acest caz statul germen ar fi fost responsabilă cu destinul unor cetățeni români pe teritoriul unei Românii ocupate. Altfel, un stat străin, Germania, nu se poate declara responsabil de soarta unor cetățeni care nu aparțin statului respectiv și de fapte care ar fi imputabile reprezentanților acestui stat german în România.
2. Conceptul de ghetou deschis este o inovație politică, terminologică, istorică și juridică.
Asta ar implica faptul că nu doar evreii ci toți locuitorii acelui oraș, indiferent de naționalitate, religie sau etnie, li s-ar fi impus să locuiască în acel oraș, ar fi fost stabiliți acolo cu domiciliu forțat, cu interdicție de a-l părăsi și ar fi fost supuși legislației statului german, conform căreia statul german a produs daune morale, fizice și materiale, în primul rând locuitorilor evrei, dar nu numai lor,
Nu se poate susține că legile respective discriminatorii nu se aplicau și românilor locuitori ai acelor orașe, devreme de orașul integral este declarat getou, devreme ce legile nu prevedeau excepții specifice etniei române în zona de ocupație și administrație germană.
3. «Cine poate să beneficieze de aceasta despagubire? Orice persoana care a fost mutată intr-un Ghetou Nazist, sau orice persoana care a locuit într-un asemenea ghetou chiar și pentru o perioada scurta de timp.» scriu avocații în pagina lor de prezentare.
În textul prezentării acestei oportunități de către cabinetul de avocați, nu se precizează etnia ca o condiție absolută care doar ea și numai ea ar beneficia de compensații.
https://www.wikiwand.com/ro/Ghetouri_naziste
Definiția ghetoului, general acceptată în versiunea franceză Wikipedia/Wikiwand.
Le terme ghetto désigne originellement un quartier imposé aux juifs par les autorités politiques de l’État, où ils doivent vivre séparés de la population non-juive. Ce dispositif de séparation va de pair avec l’autorisation qui leur est donnée par les autorités de l’État de pratiquer le judaïsme et de s’organiser pour leurs affaires internes, toujours sous le contrôle de l’État. Si l’institution du ghetto permet le maintien des spécificités culturelles des juifs, il ne signifie en aucun cas une situation d’autonomie.

Il apparaît dans la République de Venise, en 1516, après que le Conseil des Dix a décidé de regrouper les membres de la communauté juive à Cannaregio, sur le site d’une ancienne fonderie (ghetto de Venise). En vénitien getto ou ghetto signifie « fonderie ». Le mot a été rapproché, dès le XVIe siècle, de la racine hébraïque guet, qui signifie « séparation », « divorce », mais ce rapprochement n’est pas justifié. Rarement employé, le terme de « cancel » est aussi utilisé dès 1428 par le Conseil de Genève pour désigner ce genre de quartier.

Par extension, le terme ghetto s’emploie depuis le début du XXe siècle pour parler d’un quartier dans lequel se concentre une minorité ethnique, culturelle ou religieuse.

În fine, vă propun să studiem consecințele acestei inovații pentru bugetul României, implicit pentru bugetul nostru de cetățeni români. dintre care unii au trăit în perioada respectivă în aceste orașe.

Aștept critica ipotezelor mele. Cu tot binele,

Dan Culcer