George Simion, critici dure la adresa ministrei Muncii: În loc să apere drepturile pensionarilor, îi tratează ca pe niște cerșetori
Photo of Cimpoi Adrian Cimpoi AdrianUltima actualizare 02/09/20240 1.492 1 minut de citit
George Simion a criticat-o pe ministra Muncii, Simona Bucura Oprescu, pentru că, în loc să rezolve problemele apărute în urma recalculării pensiilor, aceasta mai are puțin și îi ceartă pe pensionarii cu dizabilități și pe cei care au muncit în condiții grele pentru că își cer drepturile.
Liderul AUR a subliniat că, doamna Bucura Oprescu se ascunde în spatele legilor și dă vina pe cetățeni, în condițiile în care ministra a declarat următoarele:
„Vrem contributivitate, vrem să avem drepturi de asigurări sociale bazate pe contributivitate. Fraților, gata, avem o lege, avem o lege bună bazată pe contributivitate. Ai două elemente fundamentale care îți influențează cuantumul pensiei. Cele două sunt și reprezentate de punctele de contributivitate, care reprezintă ponderea cea mai mare în totalul final al pensiei, care reflectă veniturile pe care le-ai avut”.
Practic, pensionarii care au fost nedreptățiți de recalcularea pensiilor, făptuită de PSD și PNL, sunt acum tratați ca niște cerșetori de către cei care ar trebui să îi protejeze și să le apere drepturile, constată liderul AUR, care atrage atenția că este inadmisibil ca acești oameni să să fie tratați cu atâta lipsă de respect
„Este revoltător că ministrul Bucura Oprescu nu doar că nu își face treaba, dar mai are și tupeul de a lăsa impresia că pensionarii sunt de vină pentru că își cer drepturile. În loc să rezolve problema reală a recalculării pensiilor, guvernanții preferă să facă circ de fațadă, ignorând complet nevoile și suferințele celor care au fost nedreptățiți.
Acești oameni au muncit o viață întreagă și nu merită să fie tratați cu dispreț”, a mai spus Simion.
Cat de cretin sa fii sa te bagi carne de tun in razboi cu o superputere precum Rusia?
https://youtu.be/X7uTSn8GKDU?si=wfCB1ccsCQPM9E7h&t=5
Si pentru ca peste 40 de zile urmeaza Praznicul National al Cuvioasei Maicii noastre Parascheva am gasit de cuviinta sa mentionez cateva lucruri necesare de stiut pentru pelerinii care se duc sa se roage la Sfintele Moaste ale Cuvioasei Parascheva ce se adapostesc in Catedrala Mitropolitana din Iasi.
„”CATEDRALA MITROPOLITANĂ DIN IAŞI
,„Catedrala din Iaşi”, în: BORom V (1880-1881), 10, p. 706-709.
Se prezintă un articol preluat din ziarul „Liberalul”, referitor la restaurarea
Catedralei din Iaşi. Mitropolitul Veniamin a început lucrările de zidire ale acesteia în
1833, însă, la scurt timp, operaţiunile au fost abandonate (în 1841). Arhitectul care a
proiectat catedrala a făcut o eroare de calcul, care a dus la surparea bolţii şi la
crăparea zidurilor. La 15 aprilie 1881, mitropolitul Moldovei, Iosif Naniescu, a mers
la catedrala aflată în paragină şi a binecuvântat începerea lucrărilor de restaurare,
prilej cu care a rostit şi un discurs, care este redat în articol. Se reproduce apoi atât
telegrama mitropolitul Iosif către regele Carol I, prin care îl informează pe rege
despre începerea lucrărilor de restaurare, cât şi răspunsul Majestăţii Sale.
Iosif, mitropolitul Moldovei, „Catedrala mitropolitană din Iaşi. Notiţă
istorică”, în: BORom VI (1881-1882), 8, p. 473.
Biserica a fost începută în 1833 de mitropolitul Veniamin Costache. La 1839
s-au terminat de zidit pereţii şi acoperişul, împreună cu cele patru turnuri, după cum
atestă inscripţia de pe acoperământul turnului din partea dreaptă, însă biserica nu a
fost terminată. Se afla în reparaţie la 1881,urmând a fi refăcute turnurile. Inscripţia
mai sus menţionată a fost eliminată odată cu reluarea lucrărilor.
***, „Restaurarea măreţei catedrale a Sf. Mitropolii a Moldovei”, în: Revista
Teologică II (1885), 44, p. 375-376.
Articolul este o copie de pe adresa comisiei care a răspuns de restaurarea Sf.
Mitropolii din Iaşi, din 11 noiembrie 1884, către Ministru Cultelor şi prin care se
raportează starea lucrărilor.
***, „Restaurarea măreţei catedrale a Sf. Mitropolii a Moldovei”, în: Revista
Teologică II (1885), 47, p. 382-384.
Articolul continuă prezentarea copiei de pe adresa comisiei care a răspuns de
restaurarea Sf. Mitropolii din Iaşi, din 11 noiembrie 1884.
***, „Sfinţirea Mitropoliei Moldovei”, în: BORom XI (1887-1888), 2, p. 107-125.
În zilele de 22-23 aprilie 1887 a avut loc sfinţirea Mitropoliei Moldovei.
Biserica a fost începută de mitropolitul Veniamin Costache în 1833, dar în 1839,
datorită unei erori a arhitectului, bolta bisericii s-a surpat. Biserica a rămas în stare de
paragină timp de aproape o jumătate de secol. În 1880, sub păstorirea mitropolitului
Iosif Naniescu şi sub oblăduirea regelui Carol I, cel care a şi contribuit financiar la
ctitorire, s-a reluat lucrul la biserică. După aproape opt ani, aceasta a fost terminată şi
sfinţită în ziua de 23 aprilie 1887. În articol sunt prezentate, pe lângă istoricul redat
mai sus, desfăşurarea ceremoniei şi discursul regelui Carol I al României, discursul
lui D. Sturza ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice şi discursul ajutorului de
primar Ornescu.
Erbiceanu, Gh., „Reflexiuni religioase cu ocazia restaurării şi sfinţirii Sfintei
Mitropolii din Moldova”, în: BORom XI (1887-1888), 2, p. 164-182.
Referitor la catedrala din Iaşi, sunt redate cele două inscripţii: una din partea
stângă a uşii bisericii unde se aminteşte despre începerea lucrărilor la clădirea
bisericii şi inscripţia din partea dreaptă a uşii, unde se aminteşte despre restaurarea şi
terminarea lăcaşului de cult. Mitropolitul Iosif Naniescu a mutat osemintele
răposatului mitropolit al Moldovei, Veniamin Costache, de la Mănăstirea Slatina şi
le-a pus în cripta aflată în interiorul catedralei. Este publicată inscripţia de pe
mormântul lui Veniamin. În final se aminteşte despre cele două hramuri ale catedralei – Sfântul Gheorghe şi Întâmpinarea Domnului.
Naniescu, Iosif, mitropolitul Moldovei, „Cuvântul făcut de Î.P.S. Mitropolit
al Moldovei şi Sucevei şi Exarh al Plaiurilor D.D. Iosif Naniescu cu ocazia
sfinţirii bisericii celei mari, Catedrala Mitropoliei din Iaşi. Sfinţirea s-a făcut în
prezenţa Regelui României Carol I şi a Doamnei Elisabeta, de Î.P.S. Mitropolit
Iosif Naniescu în ziua de 23 aprilie 1887”, în: BORom XI (1887-1888), 3, p.
203-216.
În discursul său, mitropolitul Iosif Naniescu aminteşte despre faptele mitropolitului Veniamin Costache: înfiinţarea Seminarului din Mănăstirea Socola în 1804,
traducerea şi tipărirea mai multor cărţi, fondarea noii catedrale mitropolitane din Iaşi.
Din discursul Î.P.S. Sale aflăm că, la 1887, Mănăstirea Cozia era penitenciar. Î.P.S.
Sa enumeră diferite monumente clădite de Ştefan cel Mare, printre care se află şi
biserica cu hramul Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul din Iaşi, care a fost refăcută
între 1682-1695 de doamna Anastasia, soţia lui Duca Vodă şi care a primit un nou
hram, Întâmpinarea Domnului. Pe acel loc, în 1833 mitropolitul Veniamin, a început
a zidi noua catedrală.
Naniescu, Iosif, Mitropolitul Moldovei, „Cuvântul făcut de Î.P.S. Mitropolit
al Moldovei şi Sucevei şi Exarh al Plaiurilor D.D. Iosif Naniescu cu ocazia
sfinţirii bisericii celei mari, Catedrala Mitropoliei din Iaşi. Sfinţirea s-a făcut în
prezenţa Regelui României Carol I şi a Doamnei Elisabeta, de Î.P.S. Mitropolit
Iosif Naniescu în ziua de 23 aprilie 1887 – Continuare”, în: BORom XI
(1887-1888), 4, p. 319-331.
Mitropolitul Iosif aminteşte despre cei care au contribuit şi au ajutat la
restaurarea catedralei Mitropoliei Moldovei, ce a avut loc între anii 1880-1887. Iosif
Naniescu aminteşte şi despre cei care au început restaurarea monumentelor noastre
istorice şi anume: Alexandru Ghica, Constantin Brâncoveanu, mitropolitul Grigorie
al Ungrovlahiei, episcopii Calinic Cernicanul, Neofit al Râmnicului, Chesarie al
Buzăului, Ilarion al Argeşului ş.a.
***, „Însemnări mărunte. Ceasul Mitropoliei din Iaşi”, în: BORom XLI
(1922-1923), 6, p. 479.
De doi ani ceasul Mitropoliei din Iaşi nu mai funcţiona. Domnul C. Pancu a
dăruit suma de 19.000 lei pentru repararea acestui ceas. Ceasul Mitropoliei din Iaşi a
fost comandat la Geneva în 1881 de mitropolitul Moldovei, Iosif Naniescu.
Scriban, arhim., „Ştiri. Catedrala Mitropoliei Moldovei lăcaş de odihnă al
vechilor voievozi”, în: BORom XLVI (1928), 1, p. 91.
Ştiri apărute în presă referitoare la mutarea osemintelor lui Al. I. Cuza de la
Ruginoasa în catedrala mitropolitană din Iaşi.
Vasilache, Vasile, ierom., „Catedrala Sfintei Mitropolii în veşmânt nou”, în:
MitrMold XIII (1938), 10, p. 357-361.
Articolul prezintă noua imagine a catedralei Sfintei Mitropolii, fiind menţionat
numele Înaltpreasfinţitului Nicodim, mitropolit al Moldovei, ca principal restaurator
al acestui edificiu. Sunt prezentate cheltuielile făcute de donatori în acest sens.
† Irineu, mitropolitul Moldovei şi Sucevei, „Organizarea Obştei Catedralei şi
numirea noului Eclesiarh Mare”, în: MitrMold XXII (1946), 3-4, p. 17-19.
Articolul prezintă decizia prin care se hotăreşte organizarea obştei Catedralei
din Iaşi, iar preacuviosul arhimandrit Teoctist Arăpaş este numit mare eclesiarh, fiind
menţionate, totodată, şi atribuţiile pe care le va avea în noua funcţie.
Ungureanu, Gheorghe, „Mitropolitul Veniamin Costache, ctitorul bisericii
catedrale a Mitropoliei Moldovei”, în: MitrMold XXII (1946), 10-12, p. 23-29.
Acest articol prezintă primele etape ale construirii bisericii catedrale a
Mitropoliei Moldovei şi implicarea mitropolitului Veniamin Costachi în aceste
evenimente. Aflăm că Ioan Sandu Sturza a oferit materiale în valoare de 80.000 de
lei, în condiţiile în care cheltuielile totale s-au ridicat până la 450.000 de lei.
Lucrările au fost începute abia pe 24 iulie 1833, în iulie 1837 zidurile fiind gata.
Catapeteasma catedralei a fost lucrată la Odessa. Rolul mitropolitului Veniamin în această construcţie s-a încheiat în 1842, când şi-a dat demisia şi s-a retras la
Mănăstirea Slatina. Se amintesc bisericile, mănăstirile şi schiturile ctitorite şi
rectitorite de mitropolit.
Vrănescu, Th., „Câteva însemnări istorice asupra Mitropoliei Moldovei şi
Sucevei şi asupra Catedralei Mitropolitane”, în: MitrMold XXX (1954), 11, p.
58-62.
Biserica Mirăuţi a fost sediul Mitropoliei de la Suceava, în 1522 mutându-se în
biserica Sfântul Gheorghe, primul mitropolit fiind Iosif. Datele istoriei consemnează
faptul că, pe la anul 1564, cu siguranţă în timpul celei de a doua domnii a lui
Alexandru Lăpuşneanul, scaunul mitropolitan a fost mutat la Iaşi. Aici, sediul a fost
prima dată la Biserica Albă, lăcaş ce avea hramul la data de 24 iunie, edificiu ce se
afla pe locul actualei mitropolii.
Anastasia, soţia lui Ioan Duca, hotărăşte să zidească în locul „Bisericii Albe” o
nouă Mitropolie. Actuala catedrală a fost începută de mitropolitul Veniamin Costachi
în 1833. Cu trei ani înainte, din iniţiativa mitropolitului Iosif Naniescu începe
restaurarea catedralei, pictura fiind realizată de Gheorghe Tătărăscu. Aceste acţiuni
sunt finalizate în 1887.
Porcescu, Scarlat, pr., „catedrala mitropolitană din Iaşi”, în: MitrMold XL
(1964), 7-8, p. 365-381.
Acest articol prezintă catedrala mitropolitană din Iaşi, cu detalii de arhitectură.
Hadârcă, D., pr., Porcescu, Scarlat, pr., „Reşedinţa mitropolitană în peisajul
urbanistic al Iaşiului”, în: MitrMold XL (1964), 7-8, p. 382-397.
Mutarea Mitropoliei de la Suceava la Iaşi a ridicat necesitatea construirii unei
Catedrale mitropolitane şi problema integrării acesteia în peisajul urbanistic al
Iaşiului. Articolul oferă imagini cu administraţia arhiepiscopală ieşeană şi informaţii
despre atelierul de lumânări, despre protoierie şi căminul de călugăriţe, precum şi
despre căminul preoţesc.
Carmazin-Cacovschi, V., „Catedrala mitropolitană din Iaşi, ctitoria mitropolitului Veniamin Costachi”, în: MitrMold XLIII (1967), 1-2, p. 134-142.
Catedrala mitropolitană din Iaşi a fost ridicată între anii 1835-1887, pe locul
unde înainte a fost „Biserica Stretenia”, iar alături a fost biserica Sfântul Gheorghe.
Într-un hrisov din 8 august 1826 găsim lucrările de proiectare. Autorul oferă o
descriere amănunţită a arhitecturii, împreună cu planurile catedralei şi cu date despre
arhitecţii ei, despre pictura realizată la acel moment de Gheorghe M. Tătărescu şi
despre vitralii.
Isai, Daniel, pr., „Catedrala mitropolitană din Iaşi. Sanctuarul Sfintei
Cuvioase Parascheva”, în: TV XVII (2007), 7-12, p. 358-385.
Istoricul Catedralei mitropolitane din Iaşi debutează cu perioada mitropolitului
Veniamin Costache, căruia autorul îi subliniază importanţa ca întemeietor de şcoală
şi tipografie. Toate demersurile necesare construirii Catedralei, planul arhitectural şi
cheltuielile făcute sunt prezentate în amănunt. Aflăm că, spre finalul construcţiei, a
fost contactat pictorul italian Schiavoni pentru zugrăvirea catapetesmei, dar pentru că
lucrările au fost întrerupte şi munca acestuia a rămas neterminată, icoanele pe care lea pictat rămânând în custodia bisericii Toma Cosma din Iaşi. Este prezentat istoricul
Catedralei şi în timpul mitropolitului Iosif Naniescu, timp în care lucrarea a fost
finalizată, catedrala fiind sfinţită la 23 aprilie 1887. Este redată cuvântarea rostită de
rege cu ocazia sfinţirii. Mai sunt prezentate informaţii despre inscripţiile Catedralei,
precum şi despre aducerea moaştelor Sfintei Parascheva. În final, autorul face câteva
referiri şi la lucrările desfăşurate în secolul al XIX-lea.
Beguni, Mirela, drd., „Veniamin Costachi şi fondarea Catedralei mitropolitane din Iaşi”, în: TV XVII (2007), 7-12, p. 386-410.
Lucrările de construcţie s-au desfăşurat atât în perioada lui Veniamin Costache, până în 1841, cât şi sub păstorirea lui Iosif Naniescu. Deşi ambele intervale sunt
acoperite de studiul autoarei, finalul articolului insistă pe aşezarea osemintelor
primului ctitor, Veniamin, în Catedrală, la 30 decembrie 1886, prezentând ceremonia
funerară şi portretul său. Articolul este completat de o bibliografie consistentă.’”
Domnule,cata inconstienta…Sunt inconstienti acestia care nu stau locului.Ei nu stiu ca,cartile sunt facute.Nu stiu ca romanii,polonezii,estonienii,ukrainenii sunt vanduti de americani rusilor si ca vor sau vom sta cu totii impreuna,cu tot cu Zelenschi,atentie,cu tot cu Zelenschi si George Simion care va fi tot intabara ukrainenilor in lagarele rusesti nordice sa le muncim iarasi rusilor in robie.De ce va implicati,ma,in planurile lor ca dupa aceea tot voi sa sariti de fund in sus ca auleu am ajuns iar prin tradare americana slugi datori vanduti la rusi?De ce,ma,repetati voi istoria,luav-ar sa va ia?Cine va pune,ma, sa va curvarasiti cu americanii si sa dati voi bombe pe la rusi din tara voastra ca dupa aceea sa va dea americanii sut in fund si sa cadeti iar in scula rusilor „”din intamplare nefericita””?Tineti minte ca,ca voi nu vom fi niciodata pt ca stim viitorul si cand vom fi drepti iarasi la plutonul rusesc noi sa le spunem:””nu am fost niciodata cu astia;stim de ce am ajuns aici;am ajuns pentru vina lor;noi nu am vrut razboaie cu nimeni si ce treaba are intunericul cu lumina si untura zeama cu apa?”” https://youtu.be/rC7zMN2Dfcs?si=Ywd0LXMLE5OUOJFN&t=2