Nu stiu nici eu daca aceasta poezie mai este in programa scolara (acuma i se zice mai pretentios: curriculum). S-ar putea sa nu mai fie pentru ca de acolo s-a scos cam tot ce trebuia sa nu fie scos.
Important e ca aceasta poezie, scoasa din programa scolara, se introduce in programa de actiune a natiei romane.

Ea e mai actuala azi decat atunci cand am scris-o.

Ciocoii pribegi adusi de vantul pustei se napustesc asupra pamantului stramosilor nostri si care trebuie sa ramana al urmasilor urmasilor nostri.

Cand spun: “Ne-aţi scos şi morţii din mormânt” nu exagerez deloc. Uitati-va la ce s-a intamplat la Rosia Montana. Pe un fost sef de mina l-au scos taindu-l cu sapa.

Daca printre voi, cei de azi, nu se gaseste nici unul sa le spuna ciocoilor pribegi adusi de vant ce merita, chemati-l pe Menumorut sa repete ce le-a spus el acum o mie de ani: “Spuneti lui Arpad, ducele Ungariei,stapanul vostru: doritori ii suntem in toate cat ii sunt necesare, fiindca este om strain si de multe duce lipsa. Teritoriul insa pe care l-a cerut nu i-l vom ceda niciodata, cat vom trai. Noi, nici de buna voie, nici de frica, nu-i cedam din pamant nici macar o palma!”

Raspunsul acesta il stiu si ei prea bine pentru ca e consemnat in Cronica lor, scrisa de Anonimus sub Bela al II-la.

Deci (iertati-ma ca ma citez):

In laturi, venetici!

 

De pe site, semnat  GEORGE COȘBUC…

Nota redacției: „Cronica lor” a fost scrisă de unul de-al nostru, un „budos olah”, în latinește. O latină care trădează limba maternă a autorului: româna!