Potrivit unei decizii a autorităților spaniole, Monumento a los Rumanos Caídos (Monumentul Românilor Căzuți) închinat memoriei lui Ion Moța și Vasile Marin va trebui demolat până pe 31 decembrie 2026.

Între timp, o serie de publicații spaniole au acordat atenție unei petiții înaintate de asociația „Abogados Cristianos” (Avocații Creștini) împotriva demolării monumentului închinat memoriei celor doi lideri ai Gărzii de Fier Române, care au murit în 1937 în timp ce luptau alături de trupele franchiste în Războiul Civil Spaniol.

Fundația Spaniolă a Avocaților Creștini, solicită Comunității Madrid, condusă de Isabel Díaz Ayuso, să suspende orice procedură de demolare și să analizeze declararea ansamblului drept Bun de Interes Cultural (BIC) sau Bun de Interes Patrimonial.

Organizația observă că Monumentul Românilor Căzuți are o valoare istorică și religioasă care ar trebui analizată înainte de orice intervenție ireversibilă.

„Nu se poate permite ca Guvernul să folosească memoria istoriei tuturor spaniolilor drept scuză pentru a dărâma o cruce creștină”, a opinat Polonia Castellanos, președinta Abogados Cristianos.

De cealaltă parte, Guvernul spaniol și-a motivat decizia arătând că Garda de Fier a fost o organizație fascistă.

Nota redacției: Niciodată partidul Garda de Fier nu a fost o organizație fascistă, la fel ca și Mișcarea Arhanghelul Mihail (sau Mișcarea Legionară) de unde a provenit, ca și celelalte partide (L.A.N.C. și Totul pentru Țară), nefiind vreodată condamnată pentru așa ceva la Tribunalul Internațional de la Nurnberg, care s-a pronunțat și a scos de sub acuzație Garda de Fier în 1946. Memorandum-ul a fost trimis delegatului diplomat al României, Mihail Fotin Enescu și delegației sale. Iată dovezile: https://fgmanu.ro/documente/pdf/miscarea-legionara-si-tribunalul-de-la-nurnberg.pdf.

Cert este că pe 24 noiembrie 1936, un grup de opt legionari români, avocatul Ion I. Moţa, avocatul Vasile Marin, generalul Gheorghe Cantacuzino, inginerul Gheorghe Clime, preotul Ion Dumitrescu Borşa, avocatul Neculai Totu, economistul Bănica Dobre și prințul Alexandru Cantacuzino au plecat în Spania pentru a exprima pe front solidaritatea Mișcării Legionare cu regimul naționalist spaniol condus de generalul Franco.

„Prin haina străpunsă şi sfîrtecată a lui Ionel Moţa se văd culorile Drapelului Românesc”, relata prințul Alecu (Alexandru) Cantacuzino momentul imediat morții lui Moța și Marin.

Iată câteva din articolele spaniole privind poziția luată de Avocații Creștini:

• „Petiție pentru protecție pentru a preveni demolarea crucii în memoria a doi voluntari români căzuți în Războiul Civil”
• „Avocații creștini cer Comunității Madrid să protejeze de la demolare Monumentul din Majadahonda al românilor căzuți la datorie”
• „Avocații creștini îi cer lui Isabel Ayuso (PP) să ‘salveze’ monolitul românesc din Cimitirul Majadahonda prin declararea lui Bun de Interes Cultural sau Patrimoniu”
• „Avocați creștini cer protecție pentru a preveni demolarea crucii luptătorilor români din Majadahonda”
• „Avocații creștini solicită comunității protejarea patrimoniului pentru a preveni demolarea Crucii Majadahonda”
• „Avocații creștini cer protejarea Crucii Majadahonda”
• „Campanie pentru salvarea crucii Majadahonda pe care Sánchez vrea să o demoleze: cer orașului Ayuso să o declare sit de interes cultural”
• „Avocații creștini fac apel față de demolarea crucii din Majadahonda”
• „Numărătoarea inversă până la monumentul din Madrid dedicat fasciștilor români căzuți în Războiul Civil: ‘Este o exaltare’”
• „Petiție pentru protecție pentru a preveni demolarea crucii în memoria a doi voluntari români căzuți în Războiul Civil”
• „Aceștia solicită protecția patrimoniului din partea Comunității Madrid pentru a împiedica guvernul să demoleze Crucea Majadahonda”

Redăm textul ultimului articol din Adelante España:

Guvernul dezlănțuie persecuția împotriva Crucii de la Majadahonda în cadrul campaniei sale de cristofobie instituțională.

Secularismul radical și ostilitatea guvernului Sánchez față de simbolurile religioase ale națiunii spaniole au atins un nou punct de dispută în Comunitatea Madridului. Ministerul Politicii Teritoriale și Memoriei Democratice, condus de francmasonul Ángel Víctor Torres, a adăugat oficial monumentul și crucea comemorativă de pe Dealul Radio, în municipiul Majadahonda (Madrid), la Catalogul Simbolurilor și Elementelor Contrare Memoriei Democratice. Această rezoluție ministerială dispune în mod explicit și imediat îndepărtarea sau demolarea sitului de patrimoniu. Decizia a declanșat un val de indignare profundă în rândul organizațiilor civile și al actorilor sociali, care interpretează măsura ca fiind o persecuție sectariană și un atac direct împotriva libertății de cult și a pilonilor tradiționali ai societății spaniole.

Agresiunea guvernului împotriva acestui templu al memoriei și credinței nu a rămas fără răspuns din partea instanțelor. Fundația Spaniolă a Avocaților Creștini a preluat apărarea monumentului prin depunerea unui recurs administrativ ferm la Direcția Generală a Patrimoniului Cultural a Comunității Madrid. Entitatea juridică cere oprirea completă a proiectului de demolare și solicită protejarea oficială a unui simbol care face parte din istoria municipalității încă de la mijlocul secolului al XX-lea. Ofensiva ministerială împotriva creștinismului demonstrează dorința de a rescrie trecutul național și de a eradica orice manifestare de spiritualitate din sfera publică.

Cererea de protecție a patrimoniului depusă la guvernul regional

Ofensiva Avocaților Creștini urmărește să neutralizeze încercarea Ministerului de a distruge crucea. Cererea administrativă solicită oficial guvernului regional din Madrid să inițieze un proces definitiv pentru a declara complexul monumental Bun de Patrimoniu sau, alternativ, Bun Cultural. Organizația își bazează cererea pe legislația actuală, ținând cont de vechimea incontestabilă a structurii, natura sa de cruce religioasă anterioară anului 1950 și legătura sa istorică cu evenimentele Războiului Civil Spaniol din 1937.

Împreună cu cererea de protecție a patrimoniului, fundația a cerut adoptarea unor măsuri de precauție urgente pentru a opri imediat orice tip de licență, ordin, executare sau acțiune fizică care vizează demolarea monumentului. Organizația subliniază că complexul este situat pe un teren strict proprietate privată, adiacent cimitirului parohial Majadahonda. Prin urmare, orice intervenție unilaterală a excavatorilor guvernului central pentru a modifica amplasamentul fără autorizațiile relevante ar constitui o ilegalitate administrativă flagrantă și o încălcare a proprietății private.

Ipocrizia guvernamentală și distrugerea artei sacre

Justificarea folosită de guvernul lui Pedro Sánchez pentru a ordona demolarea caracterizează structura ca un element de exaltare ideologică a francismului și a fascismului european. Cu toate acestea, realitatea istorică infirmă categoric motivațiile sectare ale Executivului. Monumentul a fost construit în 1948 în memoria cetățenilor români Ion Mota și Vasile Marín, care au murit la Radio Hill în timpul luptelor din 1937. Statul spaniol nu a contribuit cu niciun cent la finanțarea lucrărilor; mai degrabă, inițiativa a mers mai departe datorită donațiilor private ale românilor exilați care fugeau de regimul comunist pe care Uniunea Sovietică l-a impus țării lor după al Doilea Război Mondial.

Demolarea Crucii Majadahonda ar reprezenta o nouă piatră de hotar în istoria îngrijorătoare a creștinofobiei care caracterizează politicile actualei administrații. Utilizarea partizană a legislației memoriei democratice servește drept pretext perfect pentru a masca un resentiment profund față de simbolurile identitare ale Bisericii Catolice. Obsesia administrației Sánchez de a dărâma cruci în toată țara nu este determinată de dorința de reconciliere, ci mai degrabă de o strategie calculată de dezmembrare culturală și îndoctrinare secularistă.

Președinta Fundației Spaniole a Avocaților Creștini, Polonia Castellanos, a denunțat ferm sectarismul Ministerului și a cerut curaj din partea instituțiilor regionale pentru a opri acest scandal.
Șefa asociației juridice a subliniat neregulile din jurul unei ipotetice preluări guvernamentale a parcelei Majadahonda, reiterând proprietatea privată a terenului:

„Nu se poate permite Guvernului să folosească memoria istoriei tuturor spaniolilor ca pretext pentru a demola o cruce creștină. Acesta este un monument ridicat pe un teren privat, iar valoarea sa trebuie protejată.”

Și adaugă:

„Comunitatea Madridului are responsabilitatea de a preveni distrugerea sa și de a apăra patrimoniul nostru istoric și religios împotriva celor care încearcă să-l șteargă.”

Mobilizarea cetățenească și activismul juridic constituie ultimul bastion al rezistenței împotriva impulsului distructiv și cristofob al Ministerului. Organizația avocaților amintește că serviciile sale juridice au obținut deja victorii semnificative împotriva consiliilor locale și a delegațiilor guvernamentale care au încercat să aplice directive seculariste similare în trecut. Intervențiile avocaților creștini au reușit să oprească îndepărtarea crucilor din Cáceres, Betxí, Dueñas și a monumentului emblematic din Parcul Ribalta din Castellón, stabilind precedente juridice valoroase pentru protejarea libertății religioase.

Comunitatea Madridului își asumă acum responsabilitatea istorică de a acționa ca un bastion împotriva urii instituționale a guvernului central. Ministerul Culturii trebuie să soluționeze rapid cererea de protecție pentru a preveni ca utilajele să provoace daune ireversibile patrimoniului de la Cerro de la Radio. Rezultatul bătăliei juridice de la Majadahonda va determina viitorul monumentelor religioase din Spania în fața unei administrații care folosește monitorul oficial ca armă ideologică împotriva creștinismului.

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.