CD
1.687 aprobate
denitsoc@gmail.com
108.231.169.110
FEMEIA CARE CONDUCE ÎN LINIȘTE O REVOLUȚIE A BĂNCII BRICS
– Dilma Rousseff ghidează cu abilitate Sudul Global către o nouă ordine financiară dincolo de dominația occidentală și a dolarului
De Joseph Bouchard – https://asiatimes.com/2025/06/the-woman-quietly-leading-a-brics-bank-revolution
Fosta președintă braziliană Dilma Rousseff se apropie de sfârșitul primului său mandat de șef al Noii Bănci de Dezvoltare (NDB), cunoscută și sub numele de Banca BRICS, care urmează să se încheie în iulie. Ea a fost realeasă pentru încă un mandat de doi ani, în timp ce Brazilia va prelua președinția BRICS la sfârșitul acestui an.
Numită la începutul anului 2023, președinția lui Rousseff a NDB, cu sediul la Shanghai, a fost revoluționară în multe privințe. Ea nu a fost doar prima femeie care a condus NDB, ci și primul fost șef de stat care a deținut această funcție.
Fiind unul dintre arhitecții inițiali ai băncii – a contribuit la fondarea NDB în 2014, în timpul președinției sale în Brazilia – Rousseff a considerat instituția un instrument de contestare a dominației occidentale în finanțarea dezvoltării. Inițial, și-a exprimat dorința de a stimula investițiile în proiecte de mediu și de a evita „impactul geopolitic al represaliilor occidentale împotriva Rusiei”.
În plus, a precizat clar că finanțarea NDB va veni „fără a impune condiționalități” națiunilor împrumutate, un contrast direct cu instituțiile tradiționale conduse de Occident. Ideea era că țările în curs de dezvoltare ar trebui să aibă acces la fonduri fără condițiile politice sau de austeritate adesea impuse de instituții precum Fondul Monetar Internațional (FMI) sau Banca Mondială.
Rousseff a plasat împrumuturile în monedă locală în centrul agendei sale, vizând ca 30% din împrumuturile NDB să fie în monedele proprii ale membrilor până în 2026, reducând dependența de dolarul american și evitând riscurile sancțiunilor occidentale în acest proces.
Până la sfârșitul anului 2023, Rousseff a lăudat o serie de 76 de proiecte noi în valoare de 18,2 miliarde de dolari americani pentru perioada 2023-2024, pe lângă cele 98 de proiecte în valoare de 33 de miliarde de dolari pe care NDB le finanțase deja, se pare.
Mandatul său a început cu o vizită simbolică a președintelui Braziliei, Lula, la Shanghai, în aprilie 2023, unde Lula a participat la ceremonia de inaugurare. La ceremonie, Lula a lăudat NDB ca un parteneriat al națiunilor emergente „foarte diferit de băncile tradiționale dominate de țările dezvoltate” și și-a exprimat marile speranțe că ar putea contribui la crearea unei lumi cu mai puțină sărăcie și inegalitate sub conducerea lui Rousseff.
Prezența sa la G20, alături de liderii celor mai mari economii ale lumii, a semnalat profilul tot mai mare al NDB pe scena globală. La începutul anului 2024, Rousseff călătorise chiar și în Rusia pentru a participa la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, unde dedolarizarea și arhitecturile financiare alternative au fost teme cheie.
Rousseff nu s-a sfiit să-și folosească statura politică pentru a oferi NDB un loc la mese dominate în mod tradițional de instituțiile conduse de Occident. Ea a semnalat membrilor și potențialilor membri deopotrivă că NDB, sub conducerea sa, este deschisă afacerilor.
Brazilia a fost un caz cheie de testare pentru eforturile tot mai mari de finanțare de urgență ale NDB. În mai 2024, în urma furtunilor și inundațiilor devastatoare din sudul Braziliei, ea a anunțat că NDB va extinde un pachet de ajutor de 1,1 miliarde de dolari pentru reconstruirea infrastructurii din statul Rio Grande do Sul.
Finanțarea, coordonată în parteneriat cu băncile publice braziliene, a fost destinată pentru tot, de la redresarea micilor afaceri până la drumuri, poduri și sisteme de salubritate noi în zonele afectate de dezastre. O mobilizare atât de rapidă de peste un miliard de dolari americani a fost fără precedent pentru NDB ca răspuns la dezastrul natural al unui membru.
Sub conducerea sa, NDB s-a aliniat îndeaproape la prioritățile Chinei, reflectând utilitatea NDB ca instrument pentru China de a utiliza instituțiile internaționale pentru a atinge obiective revizioniste.
În primele săptămâni ale lui Rousseff la Shanghai, Brazilia și China au ajuns la un acord pentru înființarea unei case de compensare pentru desfășurarea tranzacțiilor cu yuani chinezești și reali brazilieni, reducându-și astfel dependența de dolar.
În mai 2025, Banca Populară Chineză și Banca Centrală a Braziliei au semnat un acord reînnoit de swap în monedă locală în valoare de 190 de miliarde de yuani, aproximativ 27,7 miliarde de dolari, valabil timp de cinci ani și prelungibil.
În 2024 și până în prezent în 2025, comerțul dintre China și Brazilia a crescut cu aproximativ 10% de la an la an, Rousseff jucând un rol esențial în relațiile dintre China și Brazilia. Guvernul lui Lula a tratat NDB ca pe o extensie a parteneriatului său strategic cu China, o modalitate prin care capitalul chinezesc poate circula mai în siguranță către proiecte braziliene sub acoperire multilaterală.
Prin orientarea băncii către creditarea în monedă locală și sistemele alternative de plată, Rousseff a contribuit indirect la obiectivul Moscovei de a crea o plasă de siguranță financiară în afara razei de acțiune a SUA. Cu toate acestea, entitățile rusești în sine nu au primit noi împrumuturi NDB de la începutul războiului din Ucraina.
India și Africa de Sud, la rândul lor, au beneficiat de continuarea finanțării NDB de miliarde de dolari pentru proiecte de infrastructură, transporturi și energie regenerabilă, dar nu au înregistrat nicio creștere evidentă sub conducerea lui Rousseff în comparație cu conducerea anterioară a NDB.
Dimpotrivă, unii analiști indieni și-au exprimat îngrijorarea în liniște că banca condusă de Rousseff s-a aliniat prea mult cu înțelegerea politică a Chinei și Braziliei, posibil în detrimentul Indiei, o reflectare a reticenței Indiei față de posturile anti-occidentale evidente ale BRICS.
Poate că cel mai mare nou-venit sub conducerea lui Rousseff a fost Indonezia (de asemenea, membră G20), care, potrivit oficialilor BRICS, a fost aprobată pentru aderarea la NDB până la începutul anului 2025. Rousseff a promovat activ această extindere, considerând-o parte a moștenirii sale de a face din NDB „o bancă a Sudului Global” în esență.
Totuși, numirea lui Rousseff a fost polarizantă de la început. Criticii din opoziția de dreapta din Brazilia l-au acuzat pe Lula că a provocat SUA și s-a aliniat prea mult cu autocrațiile, în timp ce punerea sa sub acuzare din 2016 și laudele aduse modelului de guvernare al Chinei au transformat-o într-o figură controversată în străinătate.
Pe plan extern, Rousseff a trebuit să gestioneze consecințele războiului Rusiei în Ucraina, care a forțat NDB să suspende împrumuturile rusești pentru a se conforma piețelor globale. Acest act de echilibrare geopolitică, împreună cu creșterea ratelor dobânzilor, a limitat capacitatea băncii de a extinde creditarea.
Cu toate acestea, NDB și-a păstrat ratingul AA+ de la S&P Global, chiar dacă Rousseff s-a confruntat cu presiuni pentru a demonstra că o bancă condusă de piețele emergente poate opera la standarde înalte sub controlul global.
Inițial, se aștepta ca Rousseff să demisioneze în iulie 2025, Rusia urmând să-i nominalizeze succesorul ca parte a sistemului de președinție rotativă al BRICS. Dar, din cauza sancțiunilor și a constrângerilor geopolitice, care ar fi putut afecta perspectivele BRICS și imaginea mai neutră ca un bloc internațional viabil, Moscova a susținut continuarea ei. În martie 2025, Consiliul Guvernatorilor NDB a numit-o din nou în unanimitate pe Rousseff pentru un al doilea mandat.
Rousseff a redefinit președinția NDB și a contribuit la ridicarea băncii ca o pârghie cheie în obiectivele revizioniste ale Chinei și ale Sudului Global împotriva dominației financiare occidentale. Sub conducerea sa, NDB a aprofundat alinierea cu strategia mai amplă a Beijingului de construire a unor instituții alternative de guvernanță globală, care să reflecte multipolaritatea și să reducă dependența de instituțiile financiare conduse de SUA.
Sprijinul entuziast al lui Rousseff pentru dedolarizare, promovarea împrumuturilor în yuani și reali și facilitarea infrastructurii susținute de China în America Latină, în special în Brazilia, a poziționat NDB ca un complement al Inițiativei Chinei „Centura și Drumul” într-o ordine post-Pax Americana.
Privind în perspectivă, Rousseff va rămâne probabil concentrată pe infrastructură, sustenabilitate și incluziune socială, deși poate cu priorități mai precise. Se pare că intenționează să accelereze dedolarizarea prin extinderea împrumuturilor în monedă locală, sprijinind instrumente precum liniile de swap BRICS și plățile digitale. Din orice punct de vedere, aceste planuri reprezintă o schimbare seismică în finanțarea dezvoltării.
Extinderea numărului de membri este, de asemenea, probabilă, cu țări precum Arabia Saudită și Argentina în centrul atenției, împreună cu legături mai strânse cu bănci regionale precum Banca de Dezvoltare a Americii Latine și Caraibe (CAF) și Banca Africană de Dezvoltare. Însă al doilea mandat îi va testa și capacitatea de a gestiona volatilitatea financiară globală și de a proteja stabilitatea băncii pe fondul creșterii datoriilor și al incertitudinii geopolitice.
Până în prezent, și nu fără critici, Rousseff a jucat un rol esențial în poziționarea NDB ca un contestatar al hegemoniei financiare occidentale, oferind o concurență reală și opțiuni țărilor din Sudul Global subjugate anterior de un sistem mondial de creditare adesea opresiv. Și, prin urmare, a contribuit la inițierea unei revoluții liniștite, dar cu consecințe, în ordinea internațională.
Joseph Bouchard este jurnalist și cercetător din Quebec care se ocupă de securitate și geopolitică în America Latină. Articolele sale au apărut în Reason, The Diplomat, The National Interest, Le Devoir și RealClearPolitics. Este doctorand în științe politice la Universitatea din Virginia și doctorand în politica latino-americană la SSHRC
BRICS PLUS ESTE DEJA O VALABILĂ SI DE NĂDEJDE ALTERNATIVĂ
– nu doar una de urgentă la dominatia economică occidentală
De CD
Deciziile economice ale administrației SUA au făcut ravagii pe piețele mondiale, mai ales in randul tărilor aservite economiei si finantelor americane sau sistemului monetar bazat pe dolar. Aceste tări depinzand atat de mult de exportul in SUA au venit primele să pupe papucul stăpanului cu părul ingălbenit de infantilism.
Americanii au jucat ultima mană cu disperare si cu amenintări nefondate mergand pană la sacrificiul propriei lor economiii doar să poată dezintegra economia chineză. Victimele colaterale nu au contat si manevra lor nebună a creat doar o oarecare impresie de impetuozitate gratuită si nedumerire.
Statele din Sudul Global nu au reactionat cum au sperat elitele americane, ci au stat imperturbabile bazandu-se pe un schimb echilibrat de bunuri cu SUA, fără a fi dependente de exportul supus acum taxelor exagerate si nefondate.
Ce a realizat Trump[de fapt cei din spatele lui, ce-l dirijează] cu aceste tarife exorbitante? Nimic din ce au sperat. Ba mai mult s-au trezit cu o surpriză neplacută, incă o aliniere economică care se separă de dolar si duce la sfarsitul lumii dolarului asa cum o stim.
S-a născut o aliantă intre ASEAN, China si Tările arabe din Golf.
ASEANUL pornită initial in 1957 ca o organizatie proamericană a tărilor din Asia de Sud Est ce aveau un schimb comercial de cca 45 de bilioane de dolari cu SUA a ajuns abia prin anii ’80 să aibe un schimb si cu China de numai 35 bilioane de dolari.
SUA nu a ajutat economic deloc aceste tări, nu a investit in aceste economii lăsandu-le pe seama Chinei care a investit serios si ingenios. S-a ajuns ca in 2022 comertul cu SUA al ASEAN să fie doar de cca. 335bilioane, iar cel cu China de peste 900 de bilioane de dolari.
Aceste tări ale Sudului Global nu erau deci dependente de exportul lor in SUA si nu au fost speriate si nici afectate de amenintările de ravagiu adus de taxele exaggerate,
Noua grupare ASEAN+China+Golf are o pondere tranzactională de peste 55% din tranzactiile internationale.
Așteptata „Epocă de aur a Americii” încă nu s-a materializat, iar mulți cetățeni americani se îndoiesc de eficacitatea războiului comercial despre care se presupune că a fost inițiat pentru prosperitatea viitoare a națiunii, în schimb, se anticipează cu nerăbdare și cu temere o inflație. Rata de aprobare a președintelui Donald Trump pentru primele 100 de zile a fost de 44%, mai mică decât a tuturor predecesorilor săi și chiar mai mică decât rata sa din primele 100 de zile ale primului său mandat.
Trump a atacat direct BRICSul cu taxe de 100% si peste dacă vor continua să nu folosească dolarul in tranzactiile lor. Amenintarea a lovit in gol căci nici tările BRICS+ nu depind in mod critic de exportul lor către SUA.
În anul 2025 BRICS a sporit considerabil ca pondere, Indonezia s-a alăturat oficial ca cel mai nou membru al blocului în ianuarie 2025. În plus, alte nouă națiuni, inclusiv Kazahstan și Uzbekistan, au fost recunoscute drept „țări partenere”. Mulți analiști au salutat extinderea coaliției ca un punct de cotitură semnificativ, semnalând apariția unei Ordini Mondiale Post-occidentale în care națiunile Sudului Global colaborează pentru a-și aborda împreună, colectiv si cooperant provocările.
Având în vedere componența participanților, un BRICS Plus mai puternic are potențialul de a deveni o entitate geopolitică și geoeconomică centrală. Statele membre BRICS Plus reprezintă aproximativ 45% din populația globală și contribuie cu peste 35% la PIB-ul mondial, bazat pe paritatea puterii de cumpărare. Colaborarea în cadrul blocului se instituționalizează rapid, parteneriatele multinaționale și grupurile de lucru abordând activ interese comune precum securitatea energetică, progresul tehnologic, sănătatea, schimbările climatice și creșterea durabilă.
Noua Bancă de Dezvoltare, fondată în 2015 cu un capital inițial subscris de 50 de miliarde de dolari, și Aranjamentul de Rezerve Contingente – un acord din 2014 între băncile centrale ale BRICS Plus pentru sprijin reciproc în timpul crizelor valutare neașteptate, care are o finanțare de 100 de miliarde de dolari – sunt structurate și funcționale în mod eficient.
De la înființare, BRICS Plus a trecut de la concentrarea principală pe colaborarea economică și comercială la abordarea problemelor politice și de securitate. Organizația operează într-un cadru bine definit, bazat pe trei piloni: economie și finanțe, politică și securitate, precum și schimburi culturale și interpersonale. Acești piloni se aliniază cu prioritățile strategice ale națiunilor membre, inclusiv dezvoltarea economică, securitatea, influența narativă și normativă, precum și cu cele trei inițiative globale ale Beijingului privind securitatea, dezvoltarea și civilizația.
Pe măsură ce BRICS Plus continuă să își urmeze deciziile stabilite anterior, noile strategii ale administrației SUA și conflictele din lumea occidentală vor avea un impact asupra acțiunilor blocului.
Având în vedere tensiunile și dezacordurile din cadrul G20, al Națiunilor Unite și mai ales al G7, ascensiunea grupării a declanșat abordarea agresivă a președintelui Trump față de BRICS Plus. Tensiunile crescânde dintre China și SUA, împreună cu abordarea agresivă a președintelui Trump față de BRICS Plus, sugerează posibilitatea unei dinamici confruntationale.
Viitorul BRICS Plus este influențat de acțiunile SUA și Europei. Aceste acțiuni vor determina dacă blocul va aspira la neutralitate geopolitică sau va căuta să stabilească un cadru politic și economic alternativ, potențial impermeabil la sancțiunile occidentale.
BRICS Plus are potențialul de a servi drept model și alternativă substanțială la “cooperarea” internațională occidentală, prioritizând egalitatea și luarea deciziilor bazate pe consens.
Mai multe națiuni influente din BRICS Plus lucrează pentru a reduce dependența de sistemului financiar/monetar global și a piețelor occidentale. Politicile tarifare și de sancțiuni agresive ale administrației SUA au intensificat necesitatea de a se consolida instrumente precum Noua Banca de Dezvoltare a BRICS și fondul comun de valute naționale BRICS Plus, care sunt menite să fie imune la sancțiuni.
Planurile includ implementarea unor instrumente suplimentare, cum ar fi un sistem de plăți independent, care deja este lansat si se verifică pe parcurs, o infrastructură de transport îmbunătățită și o rețea de comerț electronic mai largă, în ecosistemul comercial BRICS Plus pentru tranzacțiile în valute naționale. Această abordare își propune să creeze o structură care să poată rezista sancțiunilor și să funcționeze independent de presiunea occidentală. Același impuls susține alte inițiative de stabilire a unor platforme specializate BRICS Plus pentru tranzacționarea hidrocarburilor, metalelor, produselor agricole, îngrășămintelor și a altor mărfuri.
Deciziile recente, neregulate, ale administrației SUA de a impune, modifica și elimina tarifele de import, coroborate cu încercările sale de a slăbi independența Rezervei Federale a SUA, au crescut semnificativ interesul mondial pentru instrumentele financiare alternative. Mecanismele emergente BRICS Plus vor răspunde cu succes acestei cereri în creștere.
Sa nu uitam ca SUA si-a inscenat un criminal „9-11” doar ca să poată ajunge să impiedice traficul in Eur-Asia incă din 2001. Au realizat incă de atunci ca Israelul nu poate fi suficient să impiedice dezvoltarea segmentului din Drumul Mătăsii din inima Eur-Asiei care leagă Rusia de Iran, de Pachistan, de China si de India.
Acest coridor ce a inceput deja sa functioneze, nu’i incă la totala lui capacitate, dar care va ajunge curand să acopere cca 57% din tranzactiile comerciale internationale, care se vor face bine inteles in orice monedă natională dar nu in dolari. Un pericol letal pentru bankerii parazitari ce vor sa conduca lumea.
Acum SUA atacă prin Israel sau chiar direct Iranul ca să intrerupă acest segment atat de esential in tranzactiile necontrolate de flotele SUA. Cu fiecare procent de evitare a dolarului hegemonul isi vede eliminarea din pozitia sa de a impune taxe parazitare, sanctiuni si penalităti.
Toate războailele au fost din totdeauna creatia bankerilor, căderea lor de la putere si eliminarea băncilor particulare la nivel national si international este calea sigură către pace, cooperare si strălucită civilizatie.
Atlanta 23 iunie 2025
Va rog sa vizionati
https://www.youtube.com/shorts/s8f17o-6iRk
LEGE Nr. 28 din 15 martie 1991pentru acceptarea de către România a Acordului (Statutului) privind Corporatia Financiară Internationala (C.F.I.)
EMITENT
·
PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL NR. 67 din 30 martie 1991
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Articolul UNIC
România accepta Acordul (Statutul) privind Corporatia Financiară Internationala, adoptat la 11 aprilie 1955, asa cum a fost amendat prin rezoluţiile Consiliului guvernatorilor din 21 septembrie 1961 şi 1 septembrie 1965 şi accepta Rezoluţia Consiliului guvernatorilor Corporatiei Financiare Internaţionale nr. 165 din 4 septembrie 1990, care stabileşte condiţiile şi termenii pentru admiterea României ca membru al Corporatiei Financiare Internaţionale.Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 30 ianuarie 1991.
PREŞEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU
Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 11 martie 1991.
PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR MARŢIAN DAN
În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României,promulgăm Legea pentru acceptarea de către România a Acordului (Statului) privind Corporatia Financiară Internationala (C.F.I.) şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU
https://legislatie.just.ro/public/DetaliiDocument/1476