Pentru a-l înțelege pe Putin, mai întâi trebuie să intri în capul lui Aleksandr Dugin
Pentru Aleksandr Dugin, cel mai influent gânditor din Rusia, războiul din Ucraina este un moment istoric care va introduce o nouă ordine mondială.
Agențiile de spionaj și informații din întreaga lume, lideri de state, diplomați, comentatori politici și jurnaliști încearcă cu toții să înțeleagă intențiile președintelui rus Vladimir Putin și să înțeleagă scopul invaziei Rusiei în Ucraina. Dar oricine dorește cu adevărat să se ocupe de viziunea lui Putin asupra lumii și de viziunea geopolitică care stă la baza mișcărilor sale politice și militare din ultimii ani, inclusiv campania din Ucraina, ar face cel mai bine să asculte cuvintele unei singure persoane: Aleksandr Dugin.
Supranumit „Rasputinul lui Putin” în mass-media occidentală, Dugin este astăzi cel mai influent filozof politic din Rusia. El este considerat forța motrice din spatele ideologiei ruse post-sovietice în secolul 21, iar ideile sale sunt esențiale în modelarea abordării elitei conducătoare de la Moscova. În Rusia, el este considerat pe scară largă precursorul „Primăverii Ruse”, iar în Occident se crede că are o influență aproape magică asupra Kremlinului. Ca atare, el este singurul intelectual a cărui intrare în Statele Unite și Canada a fost interzisă din cauza implicării sale în criza din Ucraina din 2014.
Dugin s-a născut la Moscova în 1962; tatăl său a servit ca colonel în serviciile secrete militare sovietice. De mic s-a interesat de doctrinele mistice, spiritism și radicalismul politic. A fost membru al asociațiilor clandestine care s-au opus guvernării sovietice și au fuzionat ideile mistice cu doctrinele ultranaționaliste și fasciste. În această perioadă, el a tradus și în rusă unele dintre scrierile lui Julius Evola, un filozof și ezoterist italian care a exercitat o mare influență asupra gânditorilor fasciști și naziști în anii 1920 și 1930. Critica lui Evola la adresa modernismului, și în special opoziția sa acerbă față de ordinea liberală, etosul progresului și valorile libertății și egalității, avea să devină în timp un fundament al viziunii despre lume a lui Dugin. În această perioadă dizidentă,
În anii 1990, în urma dizolvării Uniunii Sovietice, Dugin (care până acum obținuse două doctorate, unul în sociologie, celălalt în științe politice) a fost implicat în diverse inițiative politice. Printre alte sarcini, a fost consilier special al Kremlinului și a fost unul dintre fondatorii Partidului Național Bolșevic, un grup de extremă dreaptă a cărui platformă a fuzionat principiile bolșevice și fasciste și a cerut înființarea unui nou imperiu rus care să se extindă de la Vladivostok la Gibraltar. În 1997, Dugin a publicat „Fundațiile geopoliticii”, care a devenit un manual cheie pentru studenții de la Academia Statului Major al armatei ruse și a fost văzut de unii observatori occidentali ca „versiunea Rusiei a destinului manifest”. În 2001, a fondat Partidul Eurasia, care s-a opus globalizării și a tot ceea ce presupunea aceasta,
Dugin are legături strânse cu elitele politice, economice și militare din Rusia. El a fost consilier al lui Serghei Yevgenyevich Naryshkin, fost vicepremier și președinte al Dumei, care este astăzi șef al Serviciului de Informații Externe al Rusiei. Dugin este, de asemenea, foarte apropiat de Serghei Glazyev, un membru senior al Dumei, care a fost consilier economic al lui Putin. El este, de asemenea, un colaborator regulat la site-ul de ultradreapta publicat de Konstantin Malofeev, care este considerat un confident al lui Putin și are legături cu serviciile de stat și organele de informații ruse.
De-a lungul anilor, Dugin a cultivat și legături extinse cu personalități guvernamentale din Asia și Europa, dobândind în acest proces un statut special, deși neoficial, de mediator pentru Kremlin. În 2014, în timpul revoluției din Ucraina și a înlăturării președintelui pro-rus Viktor Ianukovici, Dugin a lucrat cu sârguință pentru a-i ajuta pe separatiștii ruși și a criticat deschis pe Putin pentru că nu a invadat Ucraina. „Renașterea rusă se poate opri doar la Kiev”, a declarat el la acea vreme. În urma unei ciocniri sângeroase la Odesa între ucrainenii pro-ruși și pro-occidentali, Dugin a spus într-un interviu: „Omorâți-i! Omoara-i! Omoara-i!” Remarcile sale au fost interpretate ca un apel la sacrificare în masă și au stârnit un protest public care a dus la demiterea lui din funcția sa de șef al Departamentului de Sociologie a Relațiilor Internaționale de la Universitatea de Stat din Moscova.
Ideile lui rezonează la cele mai înalte niveluri. În timpul anexării Crimeei, în aceeași primăvară, Putin, vorbind la televiziunea de stat, a folosit în repetate rânduri termenul „Novorossiya” (Noua Rusie), care fusese inventat de Dugin în spiritul terminologiei imperialiste din perioada țaristă. Cu toate acestea, ideile radicale ale lui Dugin nu se termină cu ambiții imperialiste și declarații despre necesitatea restabilirii „Mării Rusii”; el își propune să propună o alternativă culturală, spirituală și morală la ordinea liberală a Occidentului modern. Atitudinea lui față de criza liberalismului din Occident este că este o chestiune filozofică, o „criză metafizică”, în cuvintele sale, iar proiectul său intelectual echivalează cu o încercare de a crea o nouă afinitate între epoca postmodernă și tradiție.
- Războiul din Ucraina: de ce propagandiștii lui Putin pretind că sunt „noii evrei”
- Teroriştii neonazişti ai Americii au un nou patron puternic: Vladimir Putin
- Pe coasta Ucrainei la Marea Neagră, mobilizându-se pentru a evita armata lui Putin
- Cum agenda lui Putin din Ucraina evocă Mein Kampf al lui Hitler
El se bazează nu numai pe considerații politice, ci și pe argumente filozofice, istoriozofice, antropologice și geopolitice, pe care le expune în zecile de cărți pe care le-a publicat. Declarațiile sale politice sunt în mod regulat condimentate cu terminologie liturgică și cvasi-apocaliptică, care își au originea în lumea ortodox-creștină-mistică de care îi place. În scrierile și prelegerile sale, Dugin descrie lupta cu Occidentul ca o ciocnire între două civilizații care reprezintă percepții diferite ale adevărului – idei diferite despre umanitate – și adoptă sisteme de valori reciproc contradictorii.
Oamenii familiarizați cu teoreticienii fasciști și național-socialiști vor identifica cu ușurință ceea ce inspiră gândirea lui Dugin și vor înțelege de ce unii îl consideră cel mai periculos filozof din lume.
În opinia sa, campania împotriva Occidentului nu trebuie privită ca o luptă politică în sensul obișnuit al termenului, ci ca o bătălie spirituală, existențială, pentru sufletul rus. Oamenii familiarizați cu scrierile teoreticienilor fasciști și național-socialiști din primul sfert al secolului al XX-lea vor identifica cu ușurință sursele de inspirație care îi alimentează gândirea și vor înțelege de ce există unii care îl consideră cel mai periculos filozof din lume.
A patra teorie politică
Care este, deci, doctrina celui care îndeamnă în ultimii 20 de ani la o cucerire rusă a Ucrainei? Dugin se autodenumește pluralist anti-globalist și folosește frecvent termenul „pluversalism” ca alternativă la „universalism”, termen pe care l-a împrumutat de la juristul nazi-german Carl Schmitt. Națiunile, susține Dugin, sunt entități istorice, organice: au tradiții, valori și concepții distinctive despre lume care apar organic în cursul istoriei lor. Cultura unei națiuni nu trebuie judecată după criteriile unei alte culturi, susține el, iar un stat nu trebuie să-și impună valorile altui stat. De aici obiecția sa față de globalismul cultural, politic și economic condus de Statele Unite și, ca atare, față de occidentalizarea Ucrainei.
Globalizarea, susține el, este doar o acoperire pentru imperialismul american, pe care el îl numește „imperialism spiritual”, al cărui scop este de a subordona întreaga lume sistemului de valori liberal și stilului de viață american. Când Donald Trump a fost ales președinte al SUA, Dugin a declarat că a fost cea mai fericită zi din viața sa: în cele din urmă, la Casa Albă se afla un președinte izolaționist, cineva care era împotriva acordurilor comerciale internaționale și dorea să demonteze NATO.
Dar doctrina lui Dugin, după cum am văzut, nu se limitează la interesele politice sau economice. El își propune să prezinte o revoluție conceptuală, o viziune holistică asupra lumii care are implicații pentru toate sferele vieții sociale și întărește ipotezele de bază despre întrebări existențiale, metafizice și morale. Civilizația occidentală, susține el, se află într-o stare de declin și dezintegrare. Motivul: se bazează pe fundamente filosofice false, o viziune falsă asupra lumii a cărei geneză se află în modernism, pe care el o numește „greșeală catastrofală”. Dovezile colapsului intern al Occidentului sunt pretutindeni: de la înrădăcinarea relativismului moral, a politicii identitare și a corectitudinii politice, până la avântul individualismului rapace și slăbirea solidarității sociale, agravată de abandonul tradiției,
După cum vede Dugin, în urma căderii Uniunii Sovietice și a triumfului capitalismului, liberalismul a încetat să mai existe ca o teorie politică printre multe și a devenit modalitatea exclusivă, percepută ca o necesitate istorică. Politicul se topește astfel în economic, în timp ce interesele și granițele naționale sunt redesenate în funcție de condițiile pieței globale. Dar adevărul este că globalismul economic nu este altceva decât un atac al lumii liberale asupra civilizațiilor non-occidentale, o încercare de a le șterge culturile singulare și valorile lor tradiționale și de a le subordona ideii unei lumi unipolare conduse de Uniunea Europeană. state.
Modernismul, susține Dugin, nu este o perioadă istorică. Este o paradigmă de gândire, o epistemologie care se bazează pe ideea că nimic nu este sacru, totul este material. Existența modernă se bazează pe o abordare materialistă, mecanicistă și deterministă, care reduce oamenii la procese cauzale externe și îi privează de libertatea interioară. Ancorele tradiționale care în trecut au oferit acces la metafizic, sublim și sacru au fost smulse și uitate. Individul rămâne astfel solitar și alienat, lipsit de o experiență interioară formativă, lipsit de conștiință istorică și deconectat de mediul social.
Libertățile individuale și drepturile omului și cele civile, care sunt prezentate ca adevăruri universale, sunt doar abstracții artificiale, instrumente ideologice care servesc grupurilor de putere pentru a trage lâna peste ochii maselor și pentru a le păstra dominația economică și politică. Valori precum universalismul, obiectivismul și pozitivismul sunt o acoperire pentru un aparat dictatorial menit să construiască o conștiință liberală. Punctul final inevitabil al „dogmatismului liberal”, așa cum spune el, este cultura anulării – un război al tuturor împotriva a tot ceea ce duce principiile libertății liberale la scopurile lor absurde și expune impulsul dictatorial al gândirii liberale.
Ca răspuns la toate acestea, Dugin propune o nouă teorie politică, una care să plaseze în centrul principiilor justiției sociale, suveranității naționale și valorilor tradiționale și să acționeze ca o punte între stânga socială și dreapta politică, între nou și vechi, între rațiune. si credinta. În 2009, a publicat un tratat, „A patra teorie politică”, care propune o alternativă la cele trei mari paradigme politice ale teoriei moderniste: liberalismul, comunismul și fascismul. Comunismul, susține el, a eșuat din cauza abordării sale materialiste a istoriei, a obsesiei sale pentru structurile de clasă, a atitudinii sale eretice față de religie și a așteptării greșite a progresului unidirecțional. Fascismul a fost sortit eșecului deoarece se bazează pe supremația rasială și pe cultul statului. Liberalismul, care a plasat individul în centrul vieții economice și politice,
Campania din Ucraina semnifică astfel o nouă eră care va determina dacă viitorul lumii constă în multiplicitate și pluralism sau în unipolarism dictatorial sub auspiciile hegemonia americană.
A patra teorie politică propune o cale care nu a fost încă încercată. În loc de clasă, stat și rasă, sau individul, ea pune un fundament diferit pentru ideea politică: conceptul de Dasein, cuvântul german care înseamnă „a fi acolo” sau „a fi în lume”, care își are originea în cel mai mare Filosof german al secolului XX și, fără îndoială, cel mai controversat dintre ei: Martin Heidegger.
Dugin a scris 14 volume despre Heidegger – ale cărui legături cu Partidul Nazist continuă să-i întunece moștenirea – și consideră filozofia sa ca pe o cheie pentru depășirea modernismului și a lumii materialiste pe care o reprezintă. În opinia sa, aceasta este modalitatea de a descoperi nucleul interior, autentic al spiritului rus, care este „celălalt” suprem al Occidentului. După cum scrie el, „Să-l stăpânești pe Heidegger este principala sarcină strategică a poporului rus și a societății ruse în termen scurt, cheia rusului de mâine”.
Dugin ar aplica categoriile de gândire heideggeriene gândirii și limbii ruse, reînnoind astfel afinitatea colectivă a rușilor față de rădăcina existenței lor: nucleul interior primordial care a dat naștere „rusismului”, care a fost uitat în epoca modernă. Dugin se opune liberalismului, fascismului și comunismului deoarece cele trei ideologii sunt produse marcante ale modernismului și se bazează pe aceeași paradigmă conceptuală: credința în progres, dezvoltare, creștere liniară, evoluție, îmbunătățirea constantă a societății, modernizare. El numește această abordare a istoriei un „proces monoton” și dedică discuții ample respingerii validității sale logice și științifice. După cum vede el, procesul monoton este o axiomă care aparține secolului al XIX-lea și a fost de mult respinsă de fizica modernă, științele sociale și experiența istorică a secolului al XX-lea. Procesul monoton este deconectat de realitatea biologică și este contrar vieții; nu poate produce decât distrugere și moarte.
De exemplu, credința liberală în creșterea economică constantă într-o lume cu resurse limitate este ruinătoare și duce la o pierzare inevitabilă. Viața nu este o dezvoltare liniară sau o succesiune cauzală de evenimente cu direcție prestabilită, ci o rundă ciclică de naștere, creștere, bătrânețe și moarte. În consecință, mitul modern al progresului trebuie înlocuit de mitul premodern și aistoric al eternei întoarceri.
Modelul filosofic postulat de Dugin este un fel de revoluționism conservator care seamănă cu curentul filozofic care a apărut în Germania în perioada interbelică. A estompat distincțiile convenționale dintre stânga și dreapta, a fuzionat elemente progresiste și reacționare, raționale și mistice și a cultivat idei, dintre care unele și-au găsit un loc ulterior în ideologia național-socialistă. Potrivit lui Dugin, revoluționismul conservator nu aspiră să încetinească goana istoriei, așa cum ar face conservatorii liberali, sau să se întoarcă în trecut, precum conservatorii tradiționali. Scopul ei este, mai degrabă, de a „smulge din structura lumii rădăcinile răului, de a aboli timpul ca calitate distructivă a realității și, astfel, de a îndeplini un fel de intenție secretă, paralelă, neevidentă a Divinității. în sine.”
Cunoaște inamicul
La două săptămâni după invazia rusă a Ucrainei, Dugin a declarat că războiul (sau „operațiunea”, așa cum s-a corectat rapid el însuși, în spiritul terminologiei dictate de Kremlin) anunță sfârșitul ideii de lume unipolară care este condusă de o singură civilizație. Evenimentele reflectă astfel o ciocnire a civilizațiilor: „modernism împotriva tradiției, materialism versus decență și putere militară”. Această luptă nu se referă la religie, rasă sau naționalism, este o luptă geopolitică: „Fără Ucraina, Rusia nu va fi niciodată un imperiu, cu Ucraina va fi un imperiu”. De la căderea Uniunii Sovietice, spune Dugin, Rusia a încercat să se integreze în viziunea globală, dar a eșuat, deoarece acea viziune nu este compatibilă cu adevărata ei esență.
Dugin este un filozof profund, puternic și viguros, iar săgețile sale critice sunt șlefuite, bine raționate și îndreptate spre burta moale a liberalismului. În consecință, opera sa este populară în cercurile largi ale intelectualității din lumea non-occidentală și are rezonanță la fel de bine în rândul dreptei adânci din Occident, precum și în rândul grupurilor revoluționare de stânga. Toți cei care cred în importanța valorilor libertății și democrației ar face bine să asculte cu atenție ceea ce are de spus. Sentimentul de repulsie pe care mulți în Occident îl împărtășesc – în ceea ce privește rapătoria corporativă, disparitățile economice din societate și inegalitatea în distribuția resurselor globale, distrugerea mediului prin consumerismul rampant și hedonist, subjugarea vieții intelectuale și culturale la un economie de piata hipercapitalista,
Dacă societatea deschisă dorește să supraviețuiască, trebuie să ia în serios ideile criticilor și celor defăitori și să nu le respingă cu dispreț. Căci nu a fost cu mult timp în urmă că opoziția față de liberalism a generat reacții ideologice puternice a căror implementare politică a implicat uciderea și distrugerea la o scară fără precedent. Filosoful german-evreu Ernst Cassirer a scris după cel de-al Doilea Război Mondial: „Pentru a lupta cu un inamic, trebuie să-l cunoști. Acesta este unul dintre primele principii ale unei strategii solide. A-l cunoaște înseamnă nu numai a-i cunoaște defectele și slăbiciunile; înseamnă să-i cunoști puterea. Toți am fost susceptibili să subevaluăm această forță. Când am auzit prima dată de miturile politice, le-am găsit atât de absurde și incongruente, atât de fantastice și ridicole, încât cu greu am putea fi convinși să le luăm în serios. Până acum a devenit clar pentru noi toți că aceasta a fost o mare greșeală. Nu ar trebui să comităm aceeași eroare a doua oară. Ar trebui să studiem cu atenție originea, structura, metodele și tehnicile miturilor politice. Ar trebui să vedem adversarul față în față pentru a ști cum să-l combatem.”
Dr. Amit Varshizky este scriitor și istoric.
In sfarsitul acestui articol avem un “filozof german-evreu” care se pronunta asupra unei strategii. Asta nu e filozofie ci o parte din doctrina lui Sun Tzu adusa la ordinea zilei. El afirma la sfarsitul declaratiei sale “Ar trebui să vedem adversarul față în față pentru a ști cum să-l combatem.”
[Acest adevar evident este probabil motivul pentru care gazda noastra venerabila a permis publicarea acestui articol provenind de la adversarii nostri.]
Citind afirmatiile lui Ernst Cassirer, o intrebare survine : Ni se adreseaza noua goimilor sau jidanimii ?
Articolul de fata este o interpretare eronata, partinitoare a unei doctrine complexe din care s-a cules elemente din mai multe declaratii, cu citate scoase din contexul lor initial, o tentativa de influentare destul de subtila si o tentativa destul de abila de-a ascunde lumii adevaratii responsabili ai situatiei de fata, sau poate doar pentru a acoperi anumite persoane implicate in aceasta situatie.
Este o tactica necinstita, cu care se spera dirijarea cititorului catre o comprehensiune partizana – aceea a propriei viziuni si nu a adevarului.
Autorul, Dr.Amit Varshizky care ne ofera ca surse de sprijin cotidianul israelian Haaretz(sic), este cercetator universitar la Centrul International pentru studiul antisemitismului la universitatea din Ierusalim.
Cand vom avea oare si un Centru International pentru studiul minciunii de ex. ? Sau pentru studiul perversiunii.
Al urii poate ?
Exista un nr. de relatari in acest articol care pot fi prinse cu ocaua mica, voi puncta cateva :
Autorul face apel la doi filozofi (Evola si Heidegger) pentru a demonstra o deviere catre fascism a lui Dughin.
O tentativa ieftina de-a-si exprima “filozofia” caci oricine stie ca atunci cand ai filozofia drept pasiune, ii citesti pe toti de la Socrate si Aristotel incoace tocmai pentru a intelege filozofia fiecaruia.
Acesta ne prezinta o situatie descrisa ca o “ciocnire sângeroasa la Odesa între ucrainenii pro-ruși și pro-occidentali” (se admite oare ca ce-a fost pana la ofensiva rusa a fost un razboi civil ?) – si ni se prezinta dedesubt fotografia pietii Kulikovo unde mai multe persoane privesc casa sindicatelor in flacari.
Legenda explicativa este falsa, pro-rusii ce manifestau pacific, cerandu-si drepturile la limba si incetarea politicii segregationiste, au fost atacati de catre militiile neo-naziste si au fost siliti sa se refugieze in interiorul casei sindicatelor.
S-au aruncat cocktailuri molotov in interior ce-au aprins cladirea.
Cei ce ieseau la ferestre erau impuscati, cei ce sareau de la etaj erau batuti la moarte.
Multi au pierit arsi de vii.
Iar cifrele date de persoane prezente depasesc cu mult cifrele oficiale, undeva cuprins intre 120 – 150 de morti.
Nu avem de-a face asadar cu o ciocnire sangeroasa, ci cu un adevarat masacru perpetrat asupra unor oameni pasnici ce manifestau.
Autorul pretinde ca cu ocazia acelor evenimente Dughin ar fi rostit „Omorâți-i! Omoara-i! Omoara-i!”
Foarte indoielnic pentru cineva care i-a inteles catusi de putin doctrina.
Ar trebui poate sa-l intrebam pe autor daca aceleasi cuvinte au un sens legitim pe alte meleaguri, ale sale ?: https://www.aljazeera.com/features/2017/6/29/its-okay-to-be-racist-in-israel
Sau cum se face ca aceleasi cuvinte au fost chiar puse in practica si niciodata sanctionate de cel ce-avea sa ii devina prim ministru.: https://www.huffpost.com/entry/naftali-bennett-kill-arabs_n_3670767
Pentru ca fiecare sa-l inteleaga pe Putin (ca sa parafrazez titlul articolului de fata), iata am tradus declaratia lui Dughin care ne este prezentata trunchiat si deci usor de rastalmacit :
“Nu este un razboi cu Ucraina. Este o confruntare cu globalismul ca fenomen planetar integral.
Este o confruntare la toate nivelurile – geopolitic si ideologic.
Rusia respinge totul in mondialism : unipolaritatea, atlantismul de-o parte si liberalismul, anti-traditia, tehnocratia – intr-un cuvant – Marea Resetare (The Great Reset) de cealalta.
Este clar ca toti liderii europeni fac parte din elita liberala atlantista.
Rusia este acum exclusa din retelele mondialiste. Ea nu mai are de ales : ori isi construieste propria lume, ori dispare.
Rusia a trasat un drum pentru a-si construi lumea sa, civilizatia sa. Si suntem in razboi impotiva acesteia.[n.a. a elitei liberal-atlantiste]. De unde reactia lor legitima.
Si acum, am trecut de prima etapa.
Insa suveran fata de mondialism nu poate fi decat un spatiu larg, un Stat-continent, un Stat-civilizatie. Nicio tara nu poate rezista timp indelungat unei deconectari complete.
Rusia e pe cale sa creeze un camp de rezistenta mondial
Victoria sa va fi victoria tuturor fortelor alternative, de dreapta ca si de stanga si pentru toate popoarele. Noi declansam ca intotdeauna procesele cele mai dificile si cele mai periculoase.
Insa cand noi castigam, toata lumea profita. Asa a trebuit sa fie.
Noi creem conditiile unei veritabile multipolaritati.
Si cei care sunt gata sa ne ucida acum, vor fi primii ce vor profita de actiunea noastra maine.
Ce inseamna pentru Rusia ruperea de Occident ? Salvarea.
Occidentul modern, unde triumfa Rothchilzii, Soros, Schwab, Bill Gates si Zuckerberg, est cel mai dezgustator lucru din istoria lumii.
Occidentul nu mai este cel al culturii mediteraneene greco-romane, nici Evul Mediu crestin, nici secolul XX violent si contradictoriu.
Este un cimitir de deseuri toxice ale civilizatiei, este anti-civilizatia.
Si cu cat mai repede si mai total Rusia se detaseaza, cu atat mai repede se intoarce la radacini.
La ce ? La radacinile crestine, greco-romane, mediteraneene, europene… Adica la radacinile comune ale veritabilului Occident.
Radacinile astea, ale lor, Occidentul modern le-a distrus. Ele s-au mentinut in Rusia.
Rusia nu este Europa occidentala. Rusia i-a urmat pe greci, Bizantul si crestinismul oriental.
Si urmeaza mereu aceeasi cale. Da, cu zigzaguri si ocolisuri. Cateodata cu poticniri. Dar se misca.
Rusia e nascuta pentru a apara valorile Traditiei, impotriva lumii moderne. Este exact aceasta “revolta impotriva lumii moderne”*. Intelegeti ?
Europa trebuie sa rupa legaturile cu Occidentul si Statele Unite trebuie deasemenea sa-i urmeze pe cei ce resping modialismul. Atunci toata lumea va intelege semnificatia razboiului modern in Ucraina.
Multi oameni in Ucraina au inteles. Insa propaganda teribila, colerica, liberal-nazista nu a lasat nimic deoparte in mintea ucrainenilor.
Isi vor reveni in minti si se vor bate alaturi de noi pentru regatul luminii, pentru traditie si o veritabila identitate crestina europeana. Ucrainenii sunt fratii nostrii. Au fost, sunt si vor fi.
Ruptura cu Occidentul nu este o ruptura cu Europa. Este o ruptura cu moartea, degenerescenta si suicidul.
A. Dughin
* “Revolta impotriva lumii moderne” este titlul cartii filozofului Julius Evola la care autorul se refera in text.
Dugin should ask for Political asylum in France or in Germany.
Dugin as a cultural and philosophy leader should run from Russia because Putin-s regim is vanishing. FSB is sabotaging his regim, cutting LIVE TV transmision, and side-ing with Ukraine.
Russia cannot target the weapons transfer from West to Ukraine. Russia cannot control mountain zones and Lvov, TransCarphatia.
Javelin missile, Drones, anti-missile radar and system stopped russian forces on the frontline. Putin-s regim is over.