Evreii hasidici în conflict cu Republica Moldova
0 aprobate
gheorghe_robul@yahoo.com
78.96.85.112
Negocierile cu Chișinăul s-au prăbușit înainte de Roș Hașana

Cu mai puțin de două săptămâni înainte de Roș Hașana 2025 (23–24 septembrie), discuțiile Israel–Republica Moldova pentru operarea unui „terminal temporar” la Aeroportul Chișinău și pentru zeci de curse charter cu pelerini hasidici au căzut. În lipsa unui acord, autoritățile moldovene nu prevăd curse speciale Tel Aviv–Chișinău pentru tranzitul spre Uman, ceea ce a declanșat proteste vehemente în rândul comunității Breslov.
Planul B: România

După blocajul de la Chișinău, Israelul analizează redirecționarea charterelor spre România, de unde pelerinii ar urma să intre terestru în Ucraina. Opțiunea este discutată explicit în presa israeliană, care menționează România ca hub alternativ regional pentru fluxul de pelerini.

Presa locală anunță pregătiri accelerate la Iași, estimând în jur de 4.000 de pelerini în zilele de vârf și descriind organizarea unui veritabil „pod aerian” Israel–Ucraina via Aeroportul Internațional Iași. Chiar dacă cifrele pot fluctua în funcție de deciziile Kievului, semnalul este clar: România preia rolul de poartă principală atunci când ruta prin Moldova se blochează.
Precedentul românesc: când Bacăul a ținut greul

Nu ar fi prima dată când infrastructura românească absoarbe valul. În toamna lui 2024, Aeroportul Bacău a procesat peste 22.000 de pelerini în doar o săptămână, cu 115 zboruri charter, în contextul în care Chișinăul refuzase solicitările organizatorilor. Experiența din 2024 arată că aeroporturile regionale pot susține operațiuni masive într-un timp scurt, dacă primesc undă verde și sprijin inter-instituțional.
Ordine publică, frontieră, drumuri: ce înseamnă pentru România

Dacă scenariul redirecționării se materializează, autoritățile române vor gestiona fluxuri suplimentare pe aeroporturi și pe rutele către punctele de trecere în Ucraina. Experiențele din 2024 la Suceava și la Bacău arată că sunt necesare dispozitive speciale de jandarmi, poliție de frontieră, personal aeroportuar și servicii de curățenie și tranzit. În paralel, Kievul și Ierusalimul au confirmat coordonări de securitate pentru Uman, ceea ce sugerează că, dincolo de retorica dură, instituțiile tehnice lucrează la un cadru predictibil pentru pelerini.
Narațiuni în conflict, fapte reci

Lideri hasidici acuză Chișinăul de „antisemitism”, după anularea curselor negociate, dar versiunea moldoveană invocă impasul procedural și condiții financiare/logistice neacceptate. În același timp, zvonurile că Ucraina ar fi interzis în 2025 pelerinajul au fost contrazise public; instituțiile de la Kiev și organizatorii au indicat că pregătirile continuă, cu avertismente de securitate pe fondul războiului.
Pariul României

În acest context, România nu joacă doar rolul unui coridor de tranzit; miza este deopotrivă logistică și diplomatică. Un transfer ordonat al fluxurilor spre Iași (și, dacă e nevoie, spre alte aeroporturi din nord-est și din București) poate consolida profilul României ca facilitator regional responsabil, capabil să preia presiuni de ultim moment fără să sacrifice standardele de securitate și de ordine publică. Dacă negocierile Israel–Moldova rămân în aer, Bucureștiul devine „planul de rezervă” care ține evenimentul în picioare – iar asta se vede deja în teren.

Notă: Roș Hașana 2025 are loc în perioada 23–24 septembrie; fluxurile maxime sunt așteptate în săptămâna anterioară și în cea imediat următoare, când au loc întoarcerile. Coordonările oficiale de securitate pentru Uman au fost confirmate în 11–12 septembrie 2025.
https://www.stiripesurse.ro/evreii-hasidici-in-conflictul-cu-tara-bananiera-moldova-romania-devine-poarta-de-intrare-spre-ucraina_3811471