EVREII DIN STRUCTURILE DE CONDUCERE ALE STATULUI ROMÂN
Gem târgurile de carte, librăriile, ştandurile stradale, de cărţi scrise de evrei, în care, de nenorocirile întâmplate în România, de la 23 august 1944, până în anul 1989, sunt de vină doi români, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu. De ce vor să ascundă ceva cutremurător de grav?
Responsabilitatea pentru tot ce s-a întâmplat în comunism aparţine unicului factor de decizie, partidului comunist, de la factorul centralizat, la cel teritorial. El hotărăşte ce să se facă şi cum să se facă.
Factorul comunist de preluare a puterii în Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, în timpul rebeliunii iudaice antiromâneşti din 1940, a fost deţinut de evrei. Tot de ei, în continuare, aşa cum reiese din tabelele cu repartizarea teritorială a sutelor de evrei comunişti (Vezi Holocaustul (genocidul) evreilor împotriva românilor). E de ajuns să suprapunem localităţile din care s-au făcut arestările şi întemniţările românilor, dar şi deportările şi ne dăm seama cine a decis ca asupra românilor să se practice genocidul. Soldaţii sovietici mongoli şi nu numai, nu ştiau care sunt români, sau de alt neam. Şi nici alţi conducători veniţi degrabă din URSS. Evreii localnici ştiau.
Dar în România din noile ei graniţe, impuse de URSS? Se poate ajunge cu uşurinţă, după opinia noastră, la un număr de vreo zece mii de tovarăşi comunişti evrei, care au fost factori de decizie în România, de la factorul centralizat, la cel teritorial. Ideologii evrei de azi, pentru a evita ajungerea evreilor în situaţia de a răspunde în faţa poporului român de holocaustul săvârşit asupra românilor, îşi amintesc sectorial şi evaziv de unii evrei cu responsabilităţi, dar şi atunci arată spre cei doi români, Gheorghe Gheorghiu-Dej si Nicolae Ceauşescu.
După 23 august 1944 evreii bolşevici s-au trezit într-o situaţie stânjenitoare. Partidul Comunist din România era un partid al evreilor, dar cu un număr prea mic de evrei. Români să fi fost câţi să-i numeri pe degetele unei mâini. De numărul acesta mic de evrei se prevalează ideologii evrei, mai reducând numărul. E adevărat, documentele din arhiva românească a vremii reţine un număr mic, de evrei bolşevici, până în 1940. Văzându-se Ana Paukeret Co., că are Armata Roşie la dispoziţie în toată România, îi iscodi mintea o fabrică de evrei ilegalişti. Doi ilegalişti dacă depun mărturie pentru al treielea, este şi acesta ilegalist (Practica minciunii prin mărturii mincinoase s-a transformat în “documente” şi în alte domenii). Adică a desfăşurat activitate în clandestinitate, în calitate de comunist (bolşevic) al P.C. din România. Şi fabrica de minciuni a funcţionat. Din mincinoşi, la mincinoşi, la mincinoşi, până Partidul Comunist din România s-a îngroşat cu cinci mii de ilegalişti. Şi cu ceilalţi, de dinainte, vreo mie, în total şase mii de bolşevici evrei se instalează brutal şi sângeros, la pârghiile de conducere ale României. Şase mii? Nici vorbă. Ci vreo zece- douăsprezece mii. Cei şase mii de evrei şi ce evrei, ilegalişti, n-au mai avut şi ei alţi evrei, care să dea năvală, la absolut toată bogăţia României? Soţii, fraţi, surori, nepoţi. Prieteni. Cunoscuţi. Pe un lung şir de ani. Se regăsesc în dominarea numerică, în structurile centralizate statale şi teritoriale, în instituţii. Acolo, unde, în mod excepţional nu au dominat şi numeric, au avut funcţiile de decizie, de conducere. Aşa, în agricultură. Întreaga ţară căzuse sub dictatura iudaică. Din 1940, până în 1989 (Cu întrerupere în 1942 şi 1943 şi parţial în 1940). Tot ei pot fi identificaţi în structurile decizionale ale ţării şi după 1989. In ultima perioadă, înainte de 1989, românii urcau printre evrei în structurile centrale, dar şi teritoriale, spre disperarea evreilor, care sufereau o anume restrângere de autoritate. În următorii vreo zece-cincisprezece, românii ani ar fi redevenit stăpâni deplini în propria lor ţară. Aşa se explică lovitura de stat anti românească şi executarea lui Nicolae Ceauşescu. Tot cu ajutorul Uniunii Sovietice. Si au pus mâna din nou pe România. Cu siguranţa nu pentru prea multă vreme. Dar am anticipat destul. Aşa cum în Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, unde se cunosc, până acum, peste trei sute de bolşevici evrei vinovaţi, să dăm şi din România cu graniţele de azi, nume de tovarăşi evrei bolşevici. O mică parte din cei vreo zece mii. Pe cei de azi, de după 1989, îi vor trece sudorile reci, ei fiind urmaşii celor din 1940, până în 1989. 1) Urmaşii familiilor de evrei (tatăl evreu, mama evreică). 2)Urmaşii românilor căsătoriţi (măritaţi!) cu evreicile aduse din URSS, evreice cărora Ana Pauker le-a dat o destinaţie clară, căsătoria cu acei români care vor fi toleraţi în funcţii de conducere, necesari. Sărmanii români le spuneau rusoaice, aşa aveau sarcină de la evrei. Nu le scoteau în publicul de jos şi la rudenii, nu ştiau româneşte şi românaşii isteţi, ar fi înţeles şi ce fel de “rusoaice” sunt. Si acestea au fost spionii propriilor soţi în favoarea comunităţii bolşevice evreieşti. Si prin soţii lor aflau unele, altele, pe care le raportau confidenţial. Iar o parte din aceste soţii erau ele însele, cu anumite funcţii importante. Si urmaşii acestora sunt înfipţi şi azi la cârma ţării. 3) Si urmaşii românilor căsătoriţi cu evreice din România. Se ştie că la evrei, în cazul familiilor mixte, cu mamă evreică, apartenenţa la comunitatea evreiască, o dă mama. Când tatăl este evreu şi soţia nu este evreică, aceasta trece la religia mozaică. Şi se mai ştie că Sinagoga de regulă nu permite căsătoria unui evreu cu o creştină, sau a unei evreice cu un creştin, doar atunci când există anume interese iudaice. Interesele iudaice pot fi uşor contabilizate şi în cazul căsătoriilor mixte, de sub controlul evreilor comunişti din România. Si al sinagogii. Este de ajuns că se ştiu cei care au fost înainte de 1989 în structurile guvernamentale şi teritoriale, în fruntea unor instituţii culturale, ştiinţifice şi se va descoperi, cu stupoare, că sunt evrei (tatăl evreu, mama evreică), sau români ajunşi acolo prin faptul că erau căsătoriţi cu evreice. Şi soţiile lor evreice. O listă cu evreicile din structurile guvernamenmtal si din alte instituţii ar fi edificativă. Că unii au ajuns cu timpul personalităţi, e firesc. Au avut toate condiţiile şi avantajele. Dar românii căsătoriţi cu românce nu au beneficiat de sprijinul comuniştilor evrei. Ajunşi, în anii de dinainte de 1989, în instituţiile la care ne-am referit, ori deveneau colaboraţionişti ai evreilor, ori li se făceau zile fripte. La fel şi azi. (Sărmanii, unii au devenit porta vocea evreiască împotriva românilor. Lor le-a fost şi le este bine. Au ajuns şantajabili.). Că după trecerea unor ani, cei mai mulţi evrei din România îşi ascund originea, dar continuă să acţioneze în interesul evreilor din România şi din întreaga lume, este ştiut. Dacă ar fi fost loiali poporului român, n-ar avea de ce să-şi ascundă originea. Simpatia faţă de confraţii evrei ar fi fost de înţeles şi facilitarea unor legături culturale, ştiinţifice, economice, între poporul român şi evreii de dinafara României, ar fi fost normală. Iar părerea multor evrei, că nu li se mai ştie apartenenţa etnică la evreime, este eronată. In continuare să argumentăm cele de mai înainte, limitându-ne la spaţiul restrâns al unui articol, dar cei interesaţi, pot afla ei înşişi numele a mii de evrei bolşevici din România. Ilegaliştii au primit indemnizaţii mari, sfidătoare faţă de nivelul de trai al românilor. La rang de demnitari de stat. Unii trăiesc şi azi. Şi urmaşii lor au primit ajutor de urmaş de ilegalist, de parcă nu aveau beneficii mult prea mari faţă de nivelul de trai al românilor. Iar deţinuţii politici români, supravieţuitori ai închisorilor şi lagărelor, au fost muritori de foame, situaţia lor financiară fiind şi azi ofensator de mică, faţă de a călăilor României. Comparaţi nivelul financiar al ilegaliştilor în viaţă şi al deţinuţilor politici români.
Desigur exista şi evrei (propriu-zişi, sau din familii mixte) cu un comportament normal în relaţiile cu românii. Dar şi aceştiea se fac a nu şti despre activităţile incorecte, intolerabile, ale altora. Îşi păstrează avantajul unor relaţii.
Sunt şi excepţii. Cunoaştem cazul lui Bruhis, autorul cărţii Rusia, România, Basarabia, Universitas, Chişinău, 1992, în care nu a ezitat să deconspire activitatea netrebnică a evreilor bolşevici faţă de poporul român.
În rândurile ce urmează ne vom restrânge la numele unor evrei din structurile de conducere ale României.
Cele ce urmează sunt extrase din cărţile pe care le vom cita la sfârşit:
Pe urmaşii lui Cain, destinaţi să instaureze comunismul în România, capitularea necondiţionată de la 23 august 1944 i-a surprins la Moscova…
Sosind de la Moscova la 17 septembrie 1944, grupul Anei Pauker a dat peste cap conducerea provizorie a PCR şi de fapt i s-a substituit… Întrucât din totalul de 900 de comunişti existenţi la acea dată în România, cei de etnie română puteau fi număraţi pe degetele de la o mână, “greul” îl duceau urmaşii lui Cain şi câţiva comunişti: unguri, bulgari, ruşi, ucrainieni şi armeni. Pentru acest motiv, această adunătură se numea nu Partidul Comunist Român, ci Partidul Comunist din România.
Pentru a spori numărul comuniştilor s-a trecut la completarea Partidului cu “ilegalişti”. Această măsură a condus la creşterea numărului membrilor de partid, dar compoziţia naţională nu s-a schimbat, alogenii şi în special urmaşii lui Cain erau majoritari. Pentru a deveni comunist “ilegalist” aveai nevoie de doi martori “ilegalişti” şi cum români nu aveau precursori, nu deveneau“ilegalişti” comunişti.
In scurt timp, “ilegaliştii” au ajuns la 5000 de membri. În faţa argumentului de “ilegalist” cădeau toate criteriile de selectare şi promovare a cadrelor, inclusiv criteriile de clasă, aplicate cu stricteţe românilor.
Fabricanţi, bancheri, negustori şi tot felul de alţi bogătaşi, dar mai ales descendenţii lor, care în nici un caz nu aparţineau clasei muncitoare sau ţărănimii sărace, au revenit la statutul din perioada capitalistă, de subordonare a muncitorilor şi ţăranilor. Au devenit ofiţeri cu funcţii de comandă care să apere ţara, aşa cum orice animal îşi apă prada. Pe mâna lor au încăput finanţele ţării, economia, comerţul interior şi exterior, producţia, cercetarea, ştiinţa, cultura, mass-media, politica şi reprezentarea diplomatică a ţării. “Ilegaliştilor” li s-au oferit toate privilegiile: pensii FIAP, spitale şi policlinici speciale, magazine speciale şi li s-a deschis calea promovărilor în cele mai înalt funcţii din partid şi administraţie.
Nici un sector politic, economic, cultural, ştiinţific nu a rămas neacoperit de aceşti misterioşi “ilegalişti”. Cine erau ei, unde şi cum luptaseră în ilegalitate? Răspunsul era pe buzele tuturor românilor năpăstuiţi: erau sionişti care desfăşuraseră o activitate specifică acestei organizaţii de întrajutorare evreiască. Cei mai mulţi dintre ei, fiindcă erau bogaţi, cotizaseră cu importante sume de bani la ajutorul sionist, pe care, la recunoaşterea calităţii de “ilegalist PMR” îl transformaseră în “ajutorul roşu”. Merită a fi amintit cazul baronului Neuman, patronul fabricii de textile de la Arad şi a prietenului său, bogătaşul Donath Andrei.
Lista “ilegaliştilor” s-a îngroşat cu maghiarii proveniţi din puzderia de organizaţii existente în Transilvania, inclusiv în partea de nord, cedată Ungariei prin odiosul Diktat de laViena.
În perioada octombrie 1944-martie 1945, când Ardealul de nord s-a menţinut sub ocupaţie sovietică, în înţelegere cu Moscova, au fost aduşi în aceste teritorii aproximativ 200 000 de unguri, care i-au înlocuit pe cei care au fugit din România, de teamă să nu fie judecaţi pentru faptele săvârşite în timpul ocupaţiei hortyste. În categoria “ilegalişti” au fost incluşi şi foştii agenţi KGB, care în proporţie de peste 90% erau urmaşii lui Cain.
În Biroul Politic al CC al PCR, cel mai autoritar organism politic la acea vreme, erau: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Robinsohn Puker, Teohai Georgescu (alias Burach Tescovici) şi Vasile Luca (alias Luka Laszlo), respectiv un român şi trei alogeni.
În cartea sa, Primejdii, încercări, miracole, rabinul-şef din România, Moses Rosen, scria: Dej şi Luca erau socotiţi formal, primii, însă toată lumea ştia că ea (Ana Pauker n.a.) era numărul unu…
In PC(b) urmaşii lui Cain deţineau puterea în proporţie mai mare de 80%. În compensaţie toate secţiile Comitetului Central erau conduse de aceştia, astfel:
1. Mihai Roller. A condus sectia de istorie. Este făcut academician. Nu avea studiile terminate. Iată cei mai apropiaţi colaboratori ai săi:
2. Filipovici (venit şi el din URSS).
3. Onesacu Marcu (nume de împrumut). Absolvent al Facultăţii de drept din Bucureşti.
4. Marusohn. Studii medii.
5. Krakauer Charlota. Profesoară de franceză.
6. Langfelder Paul. Venit din Occident în 1946. Nu ştia româneşte.
7. Aronovici.Arhitect.
8. Milka Herşcovici.
9. Iosif Chişinevschi. A condus secţia de propagandă. Evreu Basarabean. L-a avut alături pe evreul transnistrian
10. Miron Costantinescu. Împreună şi-au adus contribuţia la uciderea bestială, cu ranga, a lui Lucreţiu Pătrăşcanu, care avea “vina” că se declarase român.
11.Teodor Rudenco. A condus secţia de cultură. Evreu din Basarabia. Acum apar “poeţii muncitori” Ion Păun Pincio, Marcel Breslaşu, A.Toma, E. Frunză, Th. Neculuţă s. a.
12.Vincze. A condus secţia pentru îndrumarea şi controlul armatei, justiţiei şi securităţii. Evreu ungur.
13. Ghizela Vass. A condus secţia externe. Evreică maghiară. Asistată de 14. Lidia Lăzărescu (nume de împrumut), 15.Olga Deuth, 16. Andrei Goanţă (nume de împrumut).
In ministere situaţia era identică:
17. Ana Robinsohn Pauker. Evreică. Ministrul Afacerilor Externe. Îi avea ca adjuncţi pe 18. Eduard Mezincescu (Mezingher), evreu. 19. Grigore Preoteasa. Căsătorit cu o evreică, 20. Nicolae Cioroiu. Căsătorit cu o evreică.
Toţi directorii din Ministerul Afacerilor Externe erau evrei :
21. Lăzărescu, 22. Mircea Bălănescu, 23. B. Şerban, 24. Clara Ardeleanu, 25. Ida Felix, 26. E. Păsculescu, 27. Ana Toma, 28. Cornel Bogdan, 29. Petre Iosif, 30. Dionisie Ionescu, 31. Nicu Şerban.
Ambasadori evrei: 32. Gheorghe Stoica, la Berlin, 33. Davidovici, în Israel, 34. Simion Bughici, la Moscova, 35. Mircea Bălănescu, la Paris, 36. Petre Iosif, la Roma, 37. Silviu Brucan (Samuil Brukner), la Washington.
Toamna, când începeau sesiunile ONU, mass-media care anunţa sosirea delegaţiilor se amuza, anunţând că Israelul a veni la sesiune cu două delegaţii, una din Israel şi alta din România.
In ministerul de externe singurii români erau femeile de serviciu, portarii şi şoferii. In rest “poporul ales”.
Circula atunci în minister o vorbă de duh, sau de năduh, conform căreia în MAN funcţionau 11 sinagogi. Talmudul prevede că unde sunt 10 iudei (bărbaţi) poate lua fiinţă o sinagogă şi în Ministerul de Externe erau 112 evrei (bărbaţi).
38. Mihai Florescu (nume de împrumut). Ministrul Petrolului şi al Chimiei. Venit din URSS cu Ana Pauker. S-a strecurat în casa lui Nicolae Ceauşescu, jucând un rol nefast în toate evenimentele “epocii de aur”.
Şi acesta a avut grijă să umple ministerul cu oameni de încredere după modelul Anei Pauker. A înfiinţat celebrul SOVROM-PETROL: altă pâlnie prin care petrolul românesc s-a scurs fără greutate spre Uniunea Sovietică. Prin anii 50, o societate sovietică (Cuarţit) a început exploatarea sălbatică a uraniului din Munţii Apuseni, despre care se spunea că este cel mai pur din lume. Românii îl scoteau din pântecul pământului, îl încărcau în lăzi speciale şi lua drumul URSS. Era material strategic pentru interesul socialismului.
Valoarea uraniului jefuit de sovietici a depăşit trei miliarde de dolari.
La Ministerul Apărării Naţionale, la început a fost ministru ruteanul Emil Bodnarebko (Botnăraş). Mai târziu,
39. Leontin Silaghi (Sălăjan). Căsătorit cu o evreică.
40. Walter Neulander (Roman). Responsabil cu educaţia politică a armatei (îndoctrinare).
Aceştia au fost groparii armatei române din cel de al II-lea război mondial.
41. Luka Laszlo (Vasile Luca). Ministrul Finanţelor. Prieten apropiat al evreilor unguri Bela Kun şi Mathyasz Rakoczi. Un adept făţiş al falsei teorii că Ardealul e unguresc. Şi-a văzut împlinit visul , după care râvneşte şi azi UDMR, de a înfiinţa Regiunea Autonomă Maghiară. În scută vreme şi acest minister a fost dominat de urmaşii lui Bela Kun şi ai lu Cain. Un glumeţ spunea că în Ministerul de Finanţe nu mai vorbeau româneşte decât femeile de serviciu şi portarii.
În timpul războiului, mareşalul Ion Antonescu i-a obligat pe nemţi să plătească nu cu mărci, ci cu aur masiv, toate exporturile României către Germania şi s-au adus în ţară 40 de tone de aur masiv. Sovieticii l-au considerat aur german şi l-au confiscat, drept pradă de război…
Deşi prin armistiţiul semnat la Moscova, în noaptea de 12-13 septembrie 1944, despăgubirile de război fuseseră fixate la 300 milioane USD, în realitate, până la semnarea tratatului de pace de la Paris s-au plătit mai mult de 1,5 miliarde USD. Prin SOVROMURI, România a fost exploatată mai sălbatic decât coloniile.
42. Ana Toma, evreică. Ministrul Comerţului Exterior. Fostă şefă de cabinet la Ana Pauker. Soţia lui Bodnarenco Pantelei Pantiuşa (alias Pintilie Gheorghe) din Tiraspol, şeful Securităţii Române.
Ana Toma a avut sarcina de partid să prezinte la procesul lui Lucreţiu Pătrăşcanu dovezile fabricate, cum că acesta era duşmanul Uniunii Sovietice, dovezi care, deşi nu au convins pe nimeni, au stat la baza condamnării la moarte a celui care a declarat la Cluj, că în primul rând este român şi apoi comunist.
Şi în acest minister şi în societăţile de comerţ exterior organizate pe ramuri ale economiei naţionale, majoritatea conducătorilor şi funcţionarilor erau evrei. Aceştia afirmau că românii nu au calităţi de comercianţi.
Pagubele provocate economiei naţionale prin operaţiuni frauduloase în comerţul exterior au fost fabuloase. Oala era bine acoperită, astfel că nu a fost dat în vileag decât cazul de la AGROIMPORT-EXPORT, când grupul de delapidatori condus de Donath Andrei a furat şi depus la băncile elveţiene 50 de milioane USD.
43.Alexandru Moghioroş (evreu din Ungaria-n.n.). Dirija Ministerul Agriculturii, de la nivelul Comitetului Central.
44. Teohari Georgescu (Burach Tescovici). Ministru de Interne.
45.Alexandru Nicolschi (Grumberg Boris Nicolschi) . Evreu basarabean. Sovieticii i-au dat gradul de general. La începutul anului 1945, pentru Grumberg Boris Nicolschi s-a creat o structură specială: Brigada mobilă, care poate fi socotită nucleul viitoarei securităţi. Această formaţiune de represiune formal era încadrată în cadrul Direcţiei Generale a Securităţii Statului, însă acţiona independent şi avea misiuni speciale de informaţii, de arestare şi cercetare a populaţiei(s.n.).
46.Serghei Niconov. Şeful spionajului român. Avea o biografie asemănătoare cu a lui Alexandru Nicolschi.
În anul 1948 s-a înfiinţat Direcţia Generală a Securităţii poporului (DGSP), condusă de evreii Alexandru Nicolschi,
47. Bodnarenco, 48. Pantelei Pantiuşa, 49. Vladimir Mazuru. Dintre oamenii care în primii ani de existenţă a DGSP au ocupat funcţii de conducere, până la şef de birou inclusiv, atât în compartimentele operative cât şi în cele administrative, erau: Serghei Niconov (enumerat mai înainte), 50. Cacica Sasa, 51. Oprescu Dorel (nume de împrumut), 52. Rita (soţia lui Oprescu Dorel), 53. Slechinger Paul, 54. Chioreanu Magdalena (nume de împrumut), 55. Blaukenstein Magdalena, 56. Roza Adalbert, 57. Bichel Ivan, 58. Mişa Protopopov, 59. Bercovici, 60. Ijak Adalbert, 61. Szabo Eugen, 62. Maximenco Feodor, 63. Hollinger Isidor, 64. Teişanu Eugen (nume de împrumut), 65. Hirch Tiberiu, 66. Friedlander Eugen, 67. Herişan Alina (nume de împrumut). Tatăl ei era proprietarul unei rafinării şi al unor sonde din Moldova. 68. Ebner Silvia, 69. Kovaks Pius, 70. Demeter Şandor, 71-72. Fraţii Ady, 73. Hirch-Haiducu, 74. Fux Beria, 75. Herscovici , 76. Schmerler, 77. Hary Bogadan, 78. M. Pacepa. Si alţii .
În Direcţia de Cercetări Penale, întregul efectiv, în frunte cu Dulgheru Mişu, erau evrei:
79.Dulgheru Mişu (Dulbergher), 80.Aritonovici Samy, 81. Matusevici Nathan, 82. Ficher Simon, 83. Zigler Simon, 84. Davidovici Leon, 85. Segal Luiza. Si alţii (s.n.).
Şeful de cadre din Ministerul de Interne: 86. Demeter Şandor.
Secretar general al Ministerului Afacerilor Interne: 87. Iosif Straier.
Unităţile teritoriale aveau în conducere, în majoritatea cazurilor, de asemenea evrei.
La regiunea Bucureşti: 88. Stancu Aurel. Venit în 1944 de la Moscova. Avea ca principali colaboratori pe: 89. Weis Isidor, 90. Kohn Bernanrd, 91. Edelstein, 92. Rodelstein, 93. Hâncu (nume de împrumut). Şi alţii.
La regiunea Ploieşti: 94. Ştrul Mauriciu, colonel.
La Braşov: 95. Kalausek Koloman, colonel.
La Piteşti: 96. Nedelciu Mihailo, apoi, 97. Wisting Eugen.
La Galaţi: Ijak Adalbert (enumerat mai înainte).
La Cluj: 98. Patriciu Mihail (nume de împrumut).
La Bacău: 99. Câmpeanu (nume de împrumut), colonel.
La Suceava: 100.Popic Adalbert. Paraşutat de sovietici în timpul războiului).
La Târgu-Mureş: 101. Daszkel Eugen.
La Oradea: 102. Zeller.
La Maramureş: 103. Davidovici- Dascălu. Şi altii.
La Satu-Mare: 104. Ludovik Weiss.
Mişu Dulgheru (enumerat mai înainte)…angajat al Ministerului de Interne în 1945, apoi trecut la Serviciul Special de Informaţii. Între 1948 şi 1952 a fost şeful Direcţiei de Anchete Penale, poziţie în care a instrumentat cazul Lucreţiu Pătrăşcanu, condamnat la moarte şi ucis în aprilie 1954. La începutrul anilor 80, călăul a emigrat în Israel.
Ludovik Weiss…a lucrat în Siguranţă în 1946-1948, iar ulterior la Securitate (1948-1960), fie ca şef al Serviciului judeţean Satu-Mare, fie în cadrul Direţiei Anchete Penale, care i-a încredinţat loturile Canal şi pe Lucreţiu Pătrăşcanu. Pentru ultima “ispravă, Weiss a fost decorat cu Ordinul Steaua RPR. In anii 80 a plecat în Israel. In anul 1949 a împuşcat patru ţărani din Odorhei (Satu-Mare): Andrei Pop, Chira Gheza, Biro Andrei, Gyla Alexandru.
Regiune Prahova: 105. Iţic Averbach. Comandantul Securităţii.
La Iaşi: 106. David Isidor şi 107.Vasile Dascălu.
108. Ştefan Koller. Locotenent colonel de securitate. A funcţionat din 1952, în Ministerul Afacerilor Interne, în Direcţia Generală a Lagelor, iar între 1954 şi 1957 a fost comandantul închisorilor din Aiud şi apoi a Văcăreştilor.
Şi justiţia se afla în mâinile urmaşilor lui Cain:
109. Avram Bunaciu, “măritat” cu o evreică. Secretar general la Ministerul de Interne. Preşedinte al Tribunalului Poporului.
La Parchetul general şi mai târziu, la Tribunalul Suprem:
110. Alexandru Voitinovici. Apropiat colaborator al familiei Brukner (Brucan).
111. Alexandra Sidorovici (soţia lui Silviu Brucan).
Aceştia au trimis în faţa plutoanelor de execuţie, sau la moarte lentă, în închisori, floarea intelectualităţii româneşti, care era vinovată de faptul că şi-a iubit ţara şi a militat pentru înălţarea neamului românesc.
În spatele Anei Pauker şi a baionetelor armatei roşii, având drept model procesele staliniste din anii 30, acuzatorul public Alexandra Sidorovici şi-a permis să urle şi să îndrepte arătătorul spre boxele în care se aflau nişte monştri sacri ai neamului românesc: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Gheorghe Brăteanu, Constantin Titel Petrescu şi alţii.
Singurul minister în care predominau români era cel al agriculturii, dar dirijat, la nivelul Comitetului Central, de Alexandru Moghioroş.
La instituirea acestei stări politico-sociale au contribuit nu numai Kremlinul, ci şi organizaţiile mondiale evreieşti, interesate de extinderea comunismului pe întreaga planetă.
În lucrarea sa Contribuţia unor minorităţi naţionale la bolşevizarea României, analistul politic, generalul Neagu Cosma, arată că în România erau “instructori” israelieni, care instituiau sarcini speciale pentru Ambasada Israelului şi pentru evreii din România”: 112. Scholmo Leibovici, 113. Yeschaianu Dan.
Silviu Brucan (Samuil Brukner). Enumerat mai înainte. Cel mai teribil acuzator, redactor-şef al ziarului Scânteia.
La Botoşani: 114. Moritz Feller, 115. Ruchenstein,116.Solomovici.
Toată România era ocupată şi torturată de călăi de teapa unui Feller, Ruchenstein, Solomovici, Grundberg, Nicolschi, Grumberg, isterizaţi de un Brukner. (Ieronim Hristea, De la steaua lui David la steaua lui Rothschild, Editura Ţara noastră, Bucureşti, 2004, p. 326-336, 341, Neagu Cosma, Cupola-Din culisele securităţii, Editura Globus, Bucureşti, p. 44-83).
Numerotarea şi sublinierile de mai înainte ne aparţin-G.G.C.
Să continuam şi cu alţii, care s-au înscăunat în locul românilor? Să aleagă cititorii, domeniile care-i interesează. Noi am precizat că în afara agriculturii- pe care tot bolşevicii evrei au sovietizat-o, martirizând un mare număr de ţărani,- evreii dominau numeric în structurile centralizate şi teritoriale.
Subliniem că nu a fost o cale legală de pătrundere în mecanismele vitale ale României, ci prin forţă brutală, criminală, apoi abuzând de poziţiile obţinute. Aşa cum se întâmplă şi azi. Procesul de eliberare naţională, la care se angajează românii,este legitim şi de nestăvilit. Au dreptul să îndepărteze pe uzurpatori şi să preia controlul mecanismelor de control şi dăinuire ale poporului roman. Evreilor inteligenţi le va fi bine, plecând de bună voie din locurile pe care le deţin prin abuz criminal, sau le menţin cauzurpatori, prin moştenire. Inclusiv cei care s-au revărsat din nou, după 1989, în structurile informative. In locul lor se vor înălţa românii.
Să presupunem că palestinienii, ajutaţi de o forţă militara straină, ar fi ajuns în fruntea Israelului şi ar fi lichidat israelienii valoroşi, politicieni, oameni de stiinţa, de cultura, rabini şi ar fi reuşit să-şi prelungeasca autoritatea la urmaşi, iar acestia să şi-o menţină. Ce ar face evreii din Israel şi nu numai? Ar actiona cu toate mijloacele pentru eliberare. Pentru preluarea destinului neamului lor în propriile mâini.
În amintirea Anonimului Basarabean
DACISMUL PENTRU NOI E MOLDOVENISMUL 2
DACISMUL CA SECTĂ : CREDE ȘI NU CERCETA
Răspuns pentru un Plăvan-Bolovan numit Bîrsan
Birsane și eu pot să spun că Dorel Bîrsan reprezintă mai mulți plăvani, unul mai prost decât altul. Dacă aveai oleacă minte,dar când Dumnezeu nu-ți dă….ți-ai fi dat seama că Surena este unul singur. Prof.Coja poate să confirme că doar are adresa de email a fiecărui ”postac” și se vede dacă cineva se folosește de alt nick pe o altă adresă.Știu că este mai convenabil să vă victimizați că ”luptați” cu o armată de ”Surena” și cădeți de papagali.
Revenind la dacopatia ta, când o să-mi spui cum se spunea mamă, tată în limba dacă atunci să vorbești de ”civilizația dacă”, ”de scrierea dacă”, ”de invențiile dace” etc..
Puținele informații scrise despre daci, precum și faptul că în acest spațiu mai erau și sciți, celți, sarmați etc fac ”viața grea” specialiștilor, adică a istoricilor, arheologilor. În schimb proștii, așa cum ești și tu, Neapulea Săvescu, Toxin și alții iar înaintea lor Portocală și alți pseudo neica nimeni pot fabula la greu.
Pentru că grecii au inventat Geografia ai denumirile antice ale Galiei, Germaniei, Italiei, Spaniei, Daciei etc și ale populațiilor. În plus există și diferențe, contradicții la autorii antici, plecând de Strabon care afirma că geții și dacii sunt același popor,numiți diferit de greci sau romani, în timp ce alții îi consideră popoare diferite, mai mult Thucidide îi considera pe geți sciți ceea ce face ca și sursele antice să fie foarte atent interpretate. Acesta este și motivul pentru care, de ceva vreme, scrierile antice nu se iau ca find litera adevărului.
În vremurile noastre regretatul arheolog și istoric Motzoi îi considera pe daci, pe baza descoperirilor arheologice și celor patru decenii de muncă pe șantierele arheologice, că erau mai apropiați de celți decât de geți, în timp de Tucidide îi considera pe geți apropiați de sciți și trăind amestecați cu sciții. Asta ca să vezi că și în lumea academică românească, între arheologi cu mare experiență, nu există un consens cu privire la daci. În schimb ”în lumea voastră” a bezbojnicilor lucrurile sunt clare.
Ca să vorbesc pe-nțelesul tău, vorba lui Hamlet,grecii percepeau denumirile dacilor exact cum le percepe cronicarul muntean când vorbea de craiul Bator Jicmont, principele Sigismund Bathory, adică adoptând pronunția maghiară a lui Zsigmond Bathory la graiul romanesc. Și pentru că ”monsieur” se scrie și ”monsieur” se citește a ieșit Jigmont Bator pentru cronicar. La fel s-a întâmplat și cu dakos în greacă devenit dac.
Despre importanța limbii scrise…
Prof. Ion Coja a făcut o mare descoperire arheologic-lingvistică și a reparat o mare ”nedreptate” plecând de la denumirea aromână a oțetului PUSCA, cuvânt de provine din lat POSCA care este cu totul diferit și nu poate fi redus doar la oțet. Romanii i-au dat lui Iisus când era răstignit POSCA (o băutură ”energizantă” utilizată de militarii romani în scopul atenuării durerilor și oboselii.
De ce am dat acest exemplu?
Ca să vezi cât de important este ”scrisul” și cum prin intermediul aromâniei s-a păstrat aproape identic un cuvânt latin a cărei întrebuințare i-a permis lingvistului Ion Coja să facă descoperirea de care am vorbit.
Un alt exemplu
Lingvistul Dan Alexe în demonstrarea teoriei lui Neagu Djuvara, privind originea cumană a lui Basarab, și plecând de la scrierile istorice ce aminteau de ”iranizarea” elitei bulgare, tribul turcic al bulgarilor de pe Volga, și plecând chiar de la numele persan al Hanului Asparuh (cal luminos) ce i-a condus pe bulgari dincolo de Dunăre, precum și de la Codex Comanicus (un ”dicționar” de ev mediu trilingv: latina medievală, cumana și persana), Dan Alexe a observat că Basarab este de origine persană și înseamnă ”în marginea apei”, ”în capul apei” iar elita persană, ca și cea bulgară, populații turccice, erau ”iranizați” dpdv cultural. Știm și istoric că Basarabia, ce va deveni după ocupația otomană Buceag, corespundea sudului R.Moldova, și era leagănul Basarabilor. Termenul fiind extins de către ruși cu ocazia Tratatului de la București din 1812 în vederea ocupării teritoriului actual al R. Moldova și care nu fusese niciodată, spre deosebire de Buceag, raia turcească.
Un alt exemplu tot al lui Alexe
Plecând tot de la un cuvânt, respectiv de la denumirea engleză a porțelanului, respectiv china de la China, țara de origine, Alexa a descoperit că persanul Baghpur este traducerea chinezescului Hunag-di, adică a Împăratului Chinei. Persanul Baghpur devenit fagfur porțelan fost preluat de turcă, apoi de greacă φαρφουρί și a ajuns la noi FARFURII în vremea lui Neculce, Cantemir, farfuria fiind varianta românească a porțelanului și care la origine desemna Împăratul Chinei.
Ultimul exemplu
Piatra din Rosetta ce i-a permis lui Champollion să descifreze hieroglifele.
În schimb tu Bîrsan-Bolovan și alți neica-nimeni ca tine, fără a avea habar de cum spuneau geții, dacii pe limba lor mamă, tată întrucât nu avem nicio scriere de-a lor ați ajuns să aberați că sumerienii, egiptenii îi copiau pe daci.
Treziți-vă! Nu mai faceți jocurile iredentismelor de la sfârșitul anilor 80 din spațiul est comunist ce au fost combătute la vremea respectivă în ”Jocul periculos al falsificării istoriei” ce puneau în discuție moldovenismul, nelatinitatea poporului român și alte aberații.
Știu că sunteți proști, analfabeți în ale istoriei, mulți dintre voi descoperindu-vă vocația ”istorică” după ce v-ați ratat profesional. Apoi ați ajuns să vă explicați vocația prin faptul că voi nu dormeați la orele de istorie ci erați în transă cu ”civilizația dacă” ce vă transmitea ”secrete” ce erau chiar anterioare atlanților. Așa v-ați și apucat de scris…Dar, ar trebui să judecați oleacă cu cu..l, cap nu aveți, și să vă gândiți cui prodest? când dați la temelia poporului român și luați în discuție limba, tradițiile, obiceiurile și chiar preparatul porcului. De unde vine Bulache piftia?
Faptul că te-ai apucat să scrii despre daci când tu habar nu ai ce înseamnă dakos și nu înțelegi nici semnificația lui dakospathos dovedește, exact ce-ți spuneam la început, că nu ești decât un plăvan prost.
P.S D-le prof.Coja e vremea să scoateți de la naftalină excepționalele comentarii ale Anonimului Basarabean în care demonstra că pentru noi românii Dacismul e Moldovenismul2
P.S.S
Dacii au posedat etaloanele piramidelor, pe care ştiau să le definească şi le-au conservat fără decalibrări timp de mii de ani.
Faptul că ai luat-o direct cu atacul la persoană arată că eşti mai prost ca maimuţa Rhesus, a cărei genă o porţi. De la sumerieni vi se trage, că ei s-au jucat dea clonarea de oameni (LULU!) şi de acolo aţi fugit cândva (din cetatea Ur).
Apoi ştiu că vorbesc cu tine degeaba, că nu vei înţelege. Eu nu mă dau mare în argumente lingvistice despre cât de multă influenţă a avut latinitatea asupra formării limbilor europene, şi cred că ghicitul vostru în foneme şi lexeme este doar un pic mai laborios decât ghicitul în cafea şi nu vă deosebiţi cu nimic de cei citaţi de tine, care vorbesc despre o istorie a dacilor cu argumente puţine, că au cam fost ocultate în decursul vremurilor.
Eu demonstrez matematic faptul că dacii aveau o cunoaştere avansată, ce nu putea proveni decât de la o civilizaţie străveche, care a lăsat încifrată în piatră cunoaşterea lor (ex: piramida-Keops) şi totul converge spre legenda Atlantidei.
Gradul de civilizaţie al unei societăţi omeneşti antice era dat de modul în care ţinea evidenţa timpului pentru a întocmi un calendar şi de modul în care îşi definea etaloanele de măsură (de spaţiu, volum, timp). Ori dacii deţineau ştiinţa măsurării timpului cu ajutorul unor construcţii ingenioase, cum este sanctuarul Mare Rotund de la Sarmisegetuza, care seamănă mult cu Aparatul lui Uriel, descris de Enoh în a sa carte. Mai mult decât atât, eu demonstrez că acest gen de construcţie, ce nu era un sanctuar cu rol religios, după cum visează istoricii oficiali, ci avea şi rol metrologic. Această dovadă o să vă ducă la apoplexie, pe voi latinopaţilor! Pentru că dovedeşte superioritatea cunoaşterii dacilor în raport cu restul lumii antice.
Pentru a înţelege să vedem cum au conceput iniţiaţii dacilor planul sanctuarului-calendar.
El este o reprezentare a măsurilor Piramidei-Keops, transpusă conform observaţiei lui Herodot, că piramida-Keops are o asemenea proprietate încât „cercul construit pe înălţimea piramidei are circumferinţa egală cu perimetrul bazei ei”. Dacii s-au folosit de această proprietate, însă au lucrat la scara 1/10. Şi dacă piramida-Keops avea 147,8 m, ei au dat aşa-zisului sanctuar circular o rază de 14,78 m. În acest fel circumferinţa sa este de 3652,4155 degete piramidale, ceea ce este 1/10 din perimetrul bazei mari al Piramidei. În cercul exterior al sanctuarului meşterii daci au înscris un pătrat, în care au înscris un alt cerc (cercul nr. 3 în care este plasată Absida), ce va avea circumferinţa de 2582,6477 degete, ceea ce reprezintă 1/10 din lungimea sumei celor două diagonale ale pătratului bazei Piramidei-Keops (sunt calcule elementare ce pot fi făcute de orice om cu 4 clase primare, care are un calculator de buzunar, ştiind că 1 cot are 0,63566 m, iar 1 deget era 1/25 din cot).
De unde au avut iniţiaţii dacilor date despre măsurile Piramidei-Keops, care sunt mai vechi decât Egiptul faraonic?
Singura explicaţie ar fi că strămoşii geto-dacilor provin din supravieţuitori ai catastrofei atlante, iar această cunoaştere a fost păstrată cu sfinţenie din generaţie în generaţie în cercuri restrânse de iniţiaţi.
Ei au legat etaloanele lor de măsură de mişcarea Soarelui şi marcând poziţia de răsărit a Soarelui la 21 decembrie (solstiţiul de iarnă) pe cercul exterior al sanctuarului Circular, cu raza de 14,78 m, arcul azimutal corespunzător acestui punct are lungimea de 1278 degete piramidale (arc azimutal = arcul determinat pe cercul exterior al sanctuarului de linia ce trece prin centrul său geometric spre punctul în care răsare Soarele la 21 decembrie şi linia ce uneşte centrul cu direcţia nord).
Măsura de 1278 degete măsoară 32,49 m, iar a suta parte din ea a fost definit drept etalon de lungime (0,3249 m) întâlnit şi la sumerieni sub denumirea de „picior sfânt”. Măsura este repetată în mai multe situaţii pe platoul Sarmisegetuzei, dar arheologii o reduc la „circa 32 m”. Evident atâta pot ei, care de prin 1950 nu s-au sinchisit să mai facă un plan topografic al platoului Sarmisegetuzei. Ca să nu le dea cineva „cercetările” peste cap şi să rezulte că dacii erau mai evoluaţi decât îi conturează ei, nişte limitaţi profesional… ca evreul Daicoviciu (ăl bătrân), care spunea că Soarele de Andezit era o platformă de oficiat sacrificii umane, când acesta era un dispozitiv stil astrolab, ce funcţiona pe bază de apă, prin care înţelepţii dacilor făceau anumite măsurători unghiulare asupra stelelor ce se oglindeau pe luciul apei, adusă din munte pe un canal tubular plasat alăturat.
Dacă citeai atent articolul indicat de mine aveai argumente probatorii clare, ce nu pot fi respinse decât de un netot, care nu vrea să înţeleagă… sau nu poate.
În schimb romanii ce au avut? Ei foloseau o măsură decalibrată a piciorului sfânt redusă la 0,32 m. În baza ei au definit libra, ca greutate a apei dintr-un cub cu latura de 0,32 m (se poate verifica!). Când s-au emancipat ei, romanii, după ce au mai furat cărturari de pe unde au putut, au încercat şi ei să alcătuiască un sistem de unităţi de măsură mai performant. În acest scop, după cucerirea Greciei în 146 î.e.n. cărturarii romani s-au dus glonţ la templul Hekatompedon şi au preluat din măsurile sale măsura pletrei ce avea 29,57 m. A suta parte din ea au definit pesul roman de 0,2957 m şi apoi alţi multipli. Capacitatea unui cub cu latura de 0,2957 m au numit-o amforă şi era unitatea lor de volum (avea 25,85 litri, dar arheologii, cu aproximările lor savante, au rotunjit-o la 26 litri).
Dar nici grecii şi nici romanii habar nu aveau că pletra de 29,57 m (corect 29,56 m) reprezenta o zecime din dublul înălţimii piramidei-Keops. Dacii însă ştiau, căci la ei regăsim şi alte numere din piramida egipteană şi valoarea corectă a măsurii cotului piramidal, pe care ştiau să-l obţină oricând cu ajutorul astrolabului
Mai vezi odată, poate pricepi
https://www.academia.edu/125941921/Revizionism_istoric_metrologia_anticilor_se_baza_pe_măsuri_sacre_preluate_din_Piramida_Keops
Şi dacă etalonul „picior sfânt” nu putea fi definit decât în cadrul unui sanctuar circular, cum este cel al dacilor, de unde aveau sumerienii acest etalon, dacă la ei nu s-a descoperit aşa ceva? Şi chiar dacă aveau, acolo azimutul punctului solstiţial de iarnă trebuia să aibă altă valoare şi nu mai coincidea cu cei 0,3249 m ai piciorului sfânt dacic.
Faptul este şi mai bulversant, deoarece măsura piciorului sfânt este înscrisă şi în Piramida-Keops, dar reprezintă şi diametrul coloanei de fier inoxidabil de la Delhi (India). Acolo cum a mai ajuns?
Ca să nu-i doară capul pe unii istorici (oficiali), le vine mai uşor să nege astfel de „coincidenţe”.
De ce geto-dacii au păstrat aceste etaloane sacre de pe timpul piramidelor egiptene (peste 10 milenii), iar evreii, care cred ei că sunt de la începutul lumii, nu le-au posedat?
Din biblie aflăm că evreii aveau o unitate de măsură pentru lungime de 0,458 m, numită cot, dar şi o alta de 0,525 m, care, se vede de la o poştă că a fost preluată de la egipteni. Despre etaloanele sacre nu aflăm nimic, deoarece acestea au fost cunoscute exclusiv de geto-daci şi vin din străvechimea timpului, cel mai probabil de la atlanţi. Iar aceasta este o consecinţă logică şi nu o exagerare fără fond probatoriu.
Dar nu-mi pierd duminica pentru aţi explica ţie cum e cu matematica şi ştiinţa dacilor. Tu te limitezi la foneme şi lexeme, semn că nu ţi-a plăcut matematica, dar limbile popoarelor sunt nisipuri mişcătoare. Dacă potriviţi voi două cuvinte nu înseamnă că dacii au preluat vreodată ceva de la romani. Se vede clar că ei nu au preluat nimic din portul lor, din organizarea lor militară sau socială. După ce i-au alungat pe romani dacii le-au distrus templele şi toate construcţiile, semn că i-au urât tot timpul şi romanitatea nu a avut influenţă asupra culturii şi tradiţiilor lor.
Şi, desigur, acest război al romanităţii cu dacii nu s-a încheiat încă. El se va sfârşi odată cu distrugerea Vaticanului, după cum spun profeţii, fapt ce se va petrece când va începe ww3, iar ruşii, care se trag din sciţi, fiind o ramură a geţilor, vor desfiinţa papalitatea.
Iat tu, mare iubitor de latinitate, vei vorbi singur, ca o babă balamută. Şi pe deasupra gratis, căci nu mai are cine să te plătească.
Ghinion!
@surena/ Tichiuta cu mot, dupa ce Gheorghiu Dej a epurat Securitattea si cadrele de partid de scursurile criminale evreiesti, acestea in numar de 480 de criminali au emigrat in Itzraelia, tara Satanei unde acesti au primit pensii babane de la statul roman dupa ce se-au manjit mainele cu sangele romanilor ucisi in lagarele si inchisorile conduse de ei. Daca vreo lighioana satanica inca mai traieste acest criminal incaseaza aceasta pensie si astazi. Citeste cartile despre istoria Securitatii in perioada 1948-1965 scrise de Marius Oprea ca sa te lamuresti.
Dupa cum am mai zis , sunt un pasionat al detaliilor. Am prins aeasta tehnica de la … masoni. Un mason văzindu-ma citind o carte de istorie a imperiului Roman, într-un moment de neatenție l-a luat gura pe dinainte și zice ….e literatura superficială, daca vrei sa afli ce cauți , citește cărți care tratează evenimente și subiecte precise, de exemplu, Despre natura zeilor, de Cicero, sau Paris 1919 din culisele semnării tratatului de la Trianon. Ce personaje din spatele cortinei , quasi-necunoscute au influențat situația. Revenind la articolul de pe tapet, as vrea sa subliniez. Evreii au fost factorii decidenții și românii factori executanți. Nu-i prost cine zice , e prost cine face ! Cine zice, își manifestă o dorință sau face o propunere , cine face fara sa analizeze, da dovada de deficienta mintală. Bun , asta se știe, e valabilă la mai toate popoarele. Așa sunt manipulate , exploatate și sacrificate masele. Numai că masonii ăștia sunt zgârciți la vorbă. Greu sa afli ceva de ei. Nici nu mă mir, ținerea secretului e legământ a cărui rupere e pedepsita groaznic. D-asta am declinat invitația de a intra în club, ca sa nu am obligații. Observ o punere la zidul lapidării a unor personaje evreiești cărora li se atribuie originea raului politic în deceniile Infernale „50 – „60. Fratele lui tata , tinar locotenent in Securitate , participase la arestările multor „dușmani ai poporului”. Rar puteam să-i aud pe el și tata , vorbind de subiect și cînd ne vedeau pe noi copiii apropiindu-ne , schimbau subiectul. Niciodată nu și-a renegat activitatea. Teroarea sociala antebelică și faptul că muriseră multi pe front din cauza aventurilor politice ale boierilor , constituiau o bază justificatoare a acțiunilor la care participa. Antonescu, Maniu, Brătianu, samd erau considerați ogari setoși de sânge puși în slujba bancherilor , a burgheziei occidentale. Lucru care mi-a fost confirmat în ultimii ani in care am avut acces la informații ne-menționate nici măcar de așa zisi propagandiști comuniști. Mi-am pus întrebarea , oare de ce „comuniștii” nu scriau despre rolul masonilor in instaurarea comunismului ? Daca despre participarea evreilor mai găseai ceva , despre participarea masonilor., nu găseai nimic. Era un cuvînt misterios. Ti-era frica sa și rostești cuvîntul mason. Propaganda comunistă bubuia in difuzoare că boierii au fost exterminati și că puterea este in mâinile clasei muncitoare. In anumite circumstanțe am întâlnit anumiți mahări din Partid, am ajuns in anumite birouri, am intilnit procurori , subsecretari de Stat, o specie tot timpul in afara luminilor rampei politice. Am rămas cu gura căscată, acei indivizi nu semănau cu clasa muncitoare, nicidecum cu unchiul meu, erau decupați din figurile dușmanilor poporului. Birourile lor erau camere in care zgomotul din stradă nu se auzea, bibliotecile lor erau pline de volume aurite, erau alta rasă de oameni, cu alt limbaj . Noi cei din popor arătam ca niște aschimodii pe lîngă ei. Trași la față că țapii la coaie. Încercam să-i localizez din ce segment al clasei muncitoare proveneau, dar nu găseam nici unul.. Atunci am priceput că dușmanii poporului au intrat în Partid și ei manipulau mascarada. Judecătorii din timpul Regelui, au rămas Judecătorii și sub comuniști, cu mici excepții sa dea bine in ziare. Acești Judecători agenți ai occidentului, iudeo-masoni anticomuniști de sorginte burgheză , condamnau fara milă opozanții comunismului la moarte sau la închisoare cu duiumul. Deveniseră mai comuniști că Stalin. Strategia era simplă , sacrificăm anticomuniștii ca sa ne păstrăm pozițiile in Stat. Ăștia erau aia la care Ceaușescu se referea cu termenul „intelectualitatea” ….Și eu ca prostul , credeam că intelectualii sunt profesorii, doctorii, inginerii…..care sunt din popor, tovarăși de nădejde. Aceasta societate secretă iezuito iudeo masonică a tăiat și spânzurat în anii infernali. Au aștepta pina in „89 și i-au tras lui Ceaușescu trapa de sub picioare. Apoi au continuat activitatea lejer , nimic nu s-a schimbat în lojele lor. Puterea a rămas tot la ei fără întrerupere. Înainte de comunism, in timpul comunismului și după , tot ei au fost și sunt și acum bine mersi. Sunt proptiți de forțe oculte ( Cavaleri de Malta, Vatican, Grand Orient, Ordre de solei ) , de care pina și ofițerii cu rang înalt din SRI / SIE …Talpes , Dragomir sau istoricul Troncotă…se tem sa vorbească. Rar care bate un apropo și instantaneu jurnalistului intervievator i se pune un nod în gît și schimba subiectul. In masonerie e o vorbă , daca ii ști numele înseamnă că nu a fost factorul originar de decizie. Oare se va găsi vreunul care sa scrie vreo carte despre activitatea aceastor loji masonice , aceasta cloaca maxima a Regimului politic ? Că despre marionete trepăduși români, antonești, manii, deji, ceausesti sau evrei, bruckneri , tescovici , noimani s-au scris tone de literatură…déjà e saturata piața. Numai că sa scri despre activitățile masonerie e teritoriu minat. Cînd l-am întrebat Totuși, aia care sunt cu un picior in groapa ar putea scrie ceva , la ce dracu sa le mai fie frică..!
Domnule professor, nu ma mai cenzurati va rog frumos. Se ocupa Google de asta.
Când v-am cenzurat? Nici măcar pe Surena nu-l cenzurez.
Trebuia să-l cenzuraţi când ridica în slăvi romanitatea, de cât de mare civilizaţie era.
Acum pot să-i demonstrez că romanitatea era un vax de civilizaţie, cum este şi amerlucia azi. Modul în care iniţiaţii geto-daci au dedus etaloane de măsură, cum este cotul sacru al piramidelor sau piciorul sfânt, arată superioritatea cunoaşterii posedate de ei în raport cu toată Antichitatea.
Apoi ce căuta piciorul sfânt, definit în Dacia, tocmai la sumerieni?
Faptul că l-au avut şi francezii, nu arată clar că ei au o legătură cu geto-dacii? Poate Napoleon chiar ştia şi de aceea nu i-a atacat pe români în înaintarea sa spre Rusia şi nu a dorit să renunţe la piciorul sfânt nici după trecerea la Sistemul Metric.
Demonstraţia apare în articolul https://www.academia.edu/125941921/Revizionism_istoric_metrologia_anticilor_se_baza_pe_măsuri_sacre_preluate_din_Piramida_Keops
Informaţia din acest articol şi din cartea „Miraculoasele etaloane de măsură ale geto-dacilor” reprezintă o mare descoperire despre daci, dar observ că nu se înghesuie nimeni să înţeleagă şi să răspândească aceste idei.
Sau poate acel latinopat era un alt Surena.
Oricum, după stilul scrierii textelor, sunt mai multe persoane ce folosesc acest pseudonim!
Ciudat cum multe carti de istorie a Romaniei aparute in limba engleza in occident descriu istoria Romaniei ca pe o istorie de 2000 de ani, de la cucerirea Romana si nimic mai mult. Iar istoria de 100 de ani a Ucrainei a inceput in paleolitic cel tarziu. Unele carti mai amintesc de Burebista si Decebal insa de nimic inainte. nu le sunt accesibileistoricilor descoperirile vechi si noi despre faci? Unul Adrian Webb zice ca dacii erau niste mercenari traci neimportanti.
Iar noi aflam mereu despre Dacia ar fi fost o civilizatie cu o istorie lunga si importanta pentru civilizatie europeana si nu numai, insa nu sufla nimeni o vorba despre asta. Cateodata, cate un american aminteste ca viata in Europa a inceput in bazinul, Dunarii de Jos si cam atat.
Ce e cu dacii atat de important si implicit important pentru Romania asa incat istoria Daciei nu se vrea cunoscuta. de masele de curiosi sau de profesori de scoala. Plus, arheologia in Romania este redusa la tacere si la inactivitate. Pe cand Bulgarii se mandresc cu si atrag turisti la vextigiile tracice, romanii nu desopera nimic pe pamanturile lor. Ca daca tracii ar fi fost importanti si nu dacii, si Bulgaria ar avea pamantul arheologic nivelat ca in Rom,ania.
Si oare care generatie de romani se va naste sa traiasca adevarul adevart despre stramosii nostri.
Ca eu tot cred ca dacitele nu s-au impreunat cu strainii din legiunile romane ca sa dea nastere poporului roman.
Si am uitat, expropriati-i inainte de a-i da afara. Toate averile lor sunt romanesti sau sunt pagube de asuprire.
Dati afara evreii din Romania
Cine este autorul articolului?
Are vreo importanță? Dacă sunt neadevăruri vă rog să le extrageți din text și să le prezentați altminteri deduc că nu sunt neadevăruri și doar doriți să demonizați autorul textului.
Sa traiti, rapottez: autorul este un bun roman.
Ce tupeu ai tanti. Ce vrei, sa il cauti pe internet si sa il sabotezi pe uinde mai scrie? Neam de ticalosi ce sunteti.
Pseudonim.
Tutorials = tunuturile
Afara asupritorilor!
Nu exista evrei buni.
Toti evreii sunt surene.
Dati afara evreii din Romania. Pe toti pana la unul. Pe cei cu nume de evrei si pe cei cu nume romanesti. Pe cei sub pseudonism si pe evreii unguri.
Pe cei din politica si pe cei din afaceri. Pe cei din universitati si pe cei din organizatii non si/sau intra guvernamentale. Altfel de evrei nu exista.
Dati afara evreii din Romania. Nu sunt originari din tutorials romanesti. Sunt o forta de ocupatie perpetua, fara de care romanii ar fi liberi si prosperi. Afara asupritotrior!! Jos Guvernului, Jos presedintia, Jos regimul evreiesc din Romania. Afara!!!
Multe halucinari pe un fond doar 50% corect. Pare scris de cineva care nu era matur inainte de 1990 (si nu e nici acum) sau nu a trait in Romania.
Ortodoxul Miron Constantinescu – de exemplu – nu era evreu, chiar daca era din Odesa si era casatorit cu o evreica.
Evreii nu mai erau in conducerea Romaniei, caci plecasera ca sa o duca mai bine in Israel, in SUA sau in Europa occidentala, ei sau copiii lor, nu din cauza „nationalismului” ceausist, ci din cauza tradarii crezului comunist… „Lovitura de stat” anti Ceausescu nu a fost neaparat „anti românească”, ci anti sistem, dorindu-si-o si foarte multi romani – revoltati de dictatura personala a unui incuiat – si fiind condusa de CIA si de „agenturile” din Occident (chiar Ceausescu a spus-o), nu de Uniunea Sovietica, iar executarea lui Nicolae Ceauşescu au facut-o Iliescu si cei care voiau sa li se stearga trecutul de slujire a regimului in prabusire, de la activisti comunisti pana la militari.
Zog Zug Zig Zag., cam asa.
Exista un website crestin ortodox in limba romana care prezinta un fel de ortodoxie desucheata. Nu ii mai stiu numele insa scrie in goolge evreii nu sunt khazari si il gasesti. Ca acolo scrie cu argumente (ha ha) ca evreii nu sunt Khazari, ca sa spui asta este antisemitism. Deci websitul, cum ati ghicit, este ortodox de forma, ca sa se inghesuie romanii, de fapt este evreiesc.
Asa si aici si peste tot. Mereu sare cate un evreu sa strice ce au spus romanii. Ca nu e adevarat, ca evreii nu au infiintat regimul comunist in Romania, ca bolsevicii nici nu erau evrei, ca nici Iliescu nu era evreu, ca evreii au plecat toti in Israel si au lasat tara romanilor care nu au fost in stare, etc. etc., nu-i asa??
Peste tot isi baga evreii nasul sa submineze dovezile care se aduc impotriva lor. Domnita Surena la fel, Zig Zagul face si el la fel.(Ca avem dreptul sa luam de bune femininul si neutrul din pseudonime.)
Si astia sunt toti platiti. De cate ori faulteaza un roman care adevar graieste, conturile lor devin mai grase. De cate ori mai inchid gura unora, alti bani, alta distractie. Si daca nu pot sa iti bage pe gat minciunile si argumentele lor strambe, te insulta. Sa vezi vaxului cati bani ii intra in cont pentru actiunile lui antiromanesti din Parlament. Ca acolo e la nivel inalt.
Dati afara evreii din Romania. Pe toti pana la unul. Scrieti, scrieti, scrieti. Scrieti cat rau au facut si fac evreii poporului roman. Scrieti cum singurul lor scop este distrugerea acestei tari si lichidarea romanilor. Iar pe fata, se autonumesc prietenii nostri.
Dati afara evreii din Romania. Nu exista evrei prieteni. Se mai scapa cate unul cate o data si devine sincer. Insa niciun evreu nu spune adevarul din prietenie. Iar ceilalti, sunt tot un zig zag.