CD
180 aprobate
dnitsoc@gmail.com
154.47.28.183
EPOCA MULTIPOLARITATII, EPOCA NOASTRA
De CD

Cu greu se poate nega faptul că multipolaritatea este o tendință definitorie în politica mondială de astăzi, conducând la trecerea de la hegemonia SUA și la o structură de putere mai distribuită.
Ca răspuns, chiar și cooperarea Sud-Sud a câștigat avânt pe măsură ce guvernanța globală evoluează.

Multi ne spun că viitorul depinde dacă această conjunctură conduce la o formă coercitivă de multipolaritate sau la ceea ce s-ar putea numi „multipolaritate consensuală”, în care cooperarea sporită între puterile emergente duce la rezultate câștigătoare pentru toate părtile. Amenintări gratuite derivate din formula “hotului de hot ii este frică”.
Deja miturile de “imprumuturi financiare capcană” aplicate de China tărilor africane au fost desfiintate si totusi propaganda occidentală talmudică nu incetează să repete obsesiv această lozincă rasuflată.

Speculatiile sterile privind ceea ce ar face China cand va ajunge ea “stăpana lumii” sunt strecurate in toate ziarele, gazetele si fituicile mediei detinute de clanul international khazar.
Si dacă această masină de propagandă isi permite să facă tot felul de speculatii ca să demonstreze ipoteza lor, de ce noi nu ne-am folosi imaginatia si să vizionăm care ar fi fost soarta tării noastre in conditii istorice diferite.

Am putea incepe incă din evul mediu timpuriu si să ne imaginam un Regat Valah cuprinzand cele trei Principate sub acelasi stindard al unitătii de cultură si limbă a poporului roman. Dar ar fi prea dificil căci era epoca feudală, a domeniilor feudale si nu a organizarii statale pe baze nationale, imperiile cu domeniile lor feudale incă dominau militar si politic.

Abia după 1638, după pacea Westfalică, cand s-a conturat definitiv notiunea de Stat si Natiune, după ce Mihai Voevod deja infăptuise Unirea in afara unor norme recunoscute international, abia atunci am fi avut teoretic toate sansele să dovedim această unitate a poporului roman.

Si pentru că eram totusi in umbra de neinlăturat a trei imperii puternice, trebuia să decidem care suzeranitate ne-ar fi avantajat cel mai mult.
Ocazia istorică a venit în 1716 cand trupele imperiale habsburgice conduse de prințul Eugen de Savoia a invins armata otomana a marelui vizir Damad Ali de 150.000 de oameni, În anul următor austriecii au cucerit Belgradul și Timișoara.

Pacea/Tratatul de la Passarowitz cosfintea de jure situatia de facto după luptele duse, cand Imperiul Otoman a pierdut Banatul Timișoarei, nordul Serbiei, nordul Bosniei și Banatul Craiovei (Oltenia) în favoarea Sfântului Imperiu Roman. Belgradul și Oltenia au fost obținute ulterior înapoi de Imperiul Otoman în 1739 prin Tratatul de la Belgrad.

Dacă avantul Habsburgilor ar fi fost mai mare si ar fi dobandit si teritoriile de la nord de Dunăre, respectiv Tara Romanească si Moldova; atunci care ar fi fost soarta noastră?
Nu este greu de imaginat cum ar fi fost continuat procesul de “occidentalizare” a noilor teritorii prin fortarea catolicismului cu o portita de “evadare” spre protestanism si deznationalizarea populatiei, fenomen desfăsurat cu atrocitate in Ardeal

Am mai fi avut ocazia, cel putin mai tarziu, sa ne facem Unirea?
Greu de crezut/imaginat căci marile imperii nu vor o cristalizare national-culturală in teritoriile stăpanite de ele. Asa că o unitate cultural romanească este greu de văzut in imperiul habsburgic care a permis maghiarizarea natiunilor sarbe, croate, slovene, slovace, cehe si romanesti in pofida rezilientei eroice a acestor natiuni.

Cat despre o instaurare a unei dezvoltari economice ce am putea spune, căci aveam suficiente resurse, sunt tot atatea sanse de a se fi intamplat pe cat de mult s-a investit in Romania după ’89. La fel si cu resursele ar fi fost duse la Viena si Austria ar fi avut si ea o industie petroliera inca din secolul al XIX-le. Deci occidentalizarea principatelor Romane s-ar fi desavarsit inca din secolul al XVIII-lea, prin deznationalizare si fortarea trecerii la o altă religie.

Asa că inapoierea trăită in Imperiul Otoman a avut avantajul conservator de a ne pastra sfinte religia si cultura.
Despre cealaltă posibilitate de a fi fost suzerane Imperiului Rus nu este cazul să insistăm, caci e greu de văzut ce a făcut ca să rămanem sub suzeranitatea otomană. O fi fost setea de bani a boierilor trădători sau caracterul umil, slugarnic de a rămane fideli vechiului stăpan, ori ambele.

Oricum de-a lungul secolelor XVIII si XIX principatele au fost perioade insemnate sub ocupatie Rusă, iar boierii desi nu trebuiau să mai plătească tribut Imperiului Otoman, dublă impunere, boierii totusi nu au scutit tăranii de obisnuitele dări.
Iar intretinerea trupelor de ocupatie cădea tot in sarcina bietului tăran roman.

Asa că ura seculară a tăranului roman nu pentru rusi ci pentru ocupatia rusească este indreptătită de avaritia boierească. O dovadă ca tăranii nu au avut vre-o aversiune fată de rusi, ca populatie este si povestea lui Ion Creangă, “Ivan Turbincă”. Să nu uităm că Creangă la randul lui ura tarismul rus ca pe un pericol devastator. El ca si ceilalti intelectuali ai vremii citeau presa ca să nu ramană neinformati si ajungeau dezinformati si manipulati de propaganda khazară care propaga o ură organică pentru rusii care ii alungaseră din Imperiul Rus.

In momentul cand khazarii au inceput, cu alchimia lor, să adultereze Vodca populară ajungand in unele locuri la specialităti locale ca Tuica de Pufoaică, atunci si-u atras ura populatiei inselate. Khazarii nu au iertat rusilor respingerea lor brutală si desi nu aveau nici undrept de conlocuire in Rusia ei s-au simtit nedreptătiti si nu au iertat si incă nu iartă asta rusilor.

Desi se vorbeste despre monstruozitatea Regulamentului Organic din 1835, asa cum o descrie Gheorghe Asaki plin de ură masonică contra rusilor, totusi Regulamentele Organice, unul pentru fiece principat, au fost primele constitutii primitive care au cristalizat totusi organizarea administrativă a principatelor. Rusia a dat si Basarabiei o Constitutie deja in 1824, cand nici Rusia nu avea ea isăsi incă o constitutie.

Rusofobia instigată in toata lumea de aceiasi khazari alungati ne-a impiedicat si pe noi să avem o relatie mai relaxată si mai cooperantă cu Rusia, un vecin puternic cu care printr-o diplomatie adecvată si nu una masonica ca a lui Nicolae Titulescu, ar fi putut aduce insemnate avantaje reciproce.

Dar să ne oprim din vizionarea posibilitătilor istorice si să analizăm situatia prezentă, dacă putem depăsi impulsurile xenofobice cultivate de aceiasi masină de propagandă talmudică.
In această eră a multilateralitătii trebuie să ne hotaram noi ca persoane individuale
unde cu adevarat este locul Romaniei, cu toată sinceritatea si puterea de sintează a rezonurilor politic-sociale si culturale. Dacă noi personal suntem lămuriti este apoi simplu să asteptăm posibilitatea istorică de a fi alături de multirateralitatea consensuală.

În contextul Multipolarității Consensuale, BRICS, organizatia care și-a marcat recent cea de-a 15-a aniversare, poate fi privită ca un motor cheie în eforturile Sudului Global de a stabili un „nou tip de relații internaționale”.
Cadrul „noului tip de relații internaționale” propus inițial de China, pune accent pe respectul reciproc, corectitudine, justiție veritabilă și cooperare câștig-câștig, având ca scop construirea unei comunități globale cu un senin viitor comun.

BRICS+, un aliniat devotat la aceste principii, nu este o alianță sau bloc împotriva oricărui adversar, ci o platformă pentru un dialog constructiv și o cooperare semnificativă la provocările globale. Cel de-al 15-lea Summit BRICS din 2023 a fost un moment cheie în punerea în practică a acestui cadru, invitând șase noi țări să se alăture și reafirmând angajamentul BRICS față de pace, o ordine internațională corectă și dezvoltare durabilă.

În primul rând, în domeniul economiei, acest cadru promovează o abordare centrată pe oameni[grija statului pentru Om], a dezvoltării globale, pledând pentru o creștere solidă, mai ecologică și mai echilibrată la nivel mondial prin cooperare și parteneriate incluzive. Se poate observa cu ușurință că cooperarea economică și financiară constituie un domeniu prioritar în cadrul de cooperare al BRICS, aliniat cu noul tip de cadru de relații internaționale.

Un exemplu puternic este concentrarea BRICS asupra justiției și durabilității mediului. De când a fost semnat Acordul de la Paris, BRICS s-a îndreptat către dezvoltarea durabilă și cooperarea acționabilă în domeniul schimbărilor climatice, evidențiate de summit-uri anuale și întâlniri la nivel înalt care stabilesc direcția eforturilor comune.

Noua Banca de Dezvoltare BRICS joacă, de asemenea, un rol în finanțarea inițiativelor durabile, în timp ce recentele declarații BRICS au subliniat importanța promovării cooperării în domeniul climei. Întâlnirile miniștrilor mediului acordă prioritate schimbului și aplicării tehnologiilor verzi între membrii BRICS.

BRICS a consolidat și mai mult cooperarea economică prin inițiative precum BRICS Exchange Alliance, înființată în 2011, care conectează cele mai mari burse de valori ale țărilor membre și facilitează listarea încrucișată a instrumentelor derivate prin încurajarea utilizării monedelor locale.

Consiliul de Afaceri BRICS, fondat în 2013, se concentrează pe rezolvarea barierelor din calea creșterii economice și pe promovarea domeniilor cheie precum energia verde, întreprinderile mici și comerțul.

În plus, Mecanismul de cooperare interbancară BRICS, inițiat în 2010, a consolidat cooperarea financiară, sprijinind infrastructura și industriile de înaltă tehnologie și promovând utilizarea monedelor naționale pentru comerț și investiții între țările membre. În plus, BRICS lucrează la stabilirea propriului sistem de plată pentru a reduce dependența de dolarul american și a atenua impactul sancțiunilor impuse de Statele Unite.

De asemenea, grupul a pus bazele pentru introducerea unei noi monede, deși implementarea acesteia mai așteaptă un consens politic între statele membre.
Noua Banca de Dezvoltare BRICS, fondată în 2014 cu un capital de 100 de miliarde de dolari, s-a extins de atunci pentru a include Bangladesh, Egipt, Emiratele Arabe Unite și Uruguay. Până în 2023, NBD a aprobat 32,8 miliarde de dolari pentru 96 de proiecte, concentrându-se pe infrastructură, durabilitate și protecția mediului, în conformitate cu idealurile noului tip de cadru de relații internaționale. Banca intenționează, de asemenea, să-și mărească creditele în valută locală.

Spre deosebire de Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, NBD funcționează fără a impune condiții politice, respectă suveranitatea națională și are o structură de guvernare democratică cu conducere rotativă, fără drept de veto și cote egale de vot pentru membrii fondatori. În plus, Acordul de Rezervă Contingentă BRICS, instituit în 2015, oferă sprijin de lichiditate țărilor membre, ajutându-le să evite apelarea la FMI în timpul crizelor.

BRIC by BRIC
BRIC[cărămidă] cu BRIC[cărămidă], organizatia creste, iar dedolarizarea completă este doar o chestiune de timp.
Unii speculează că BRICS ar putea dezvălui în curând o monedă susținută de aur și mărfuri. Dar de ce i-ar trebui sa aibe o monedă cand digital cu un algoritm cinstit si intelligent se pot face tranzactiile in monedele tărilor participante acoperite prin garantii contractuale făcute de membrii BRICS+.

La un miting de campanie din Wisconsin, candidatul la președinția SUA, Donald Trump, și-a intensificat campania “America First” la începutul acestei luni, jurând că va impune tarife de 100% pentru mărfurile din orice națiune care se îndepărtează de dolar.
Trump nu le-a spus insă susținătorilor săi că măsura de protejare a dolarului ar fi dureroasă pentru gospodăriile americane, multe bunuri de larg consum probabil că isi vor dubla prețul. Aproximativ 85% din produsele vândute la Amazon, Walmart și Target, ce acopera 80% din vanzarile de bunuri de larg consum in SUA, provin din China, națiunea aflată în fruntea dedolarizării.

Foarte mult așteptatul summit anual BRICS este programat pentru 22-24 octombrie la Kazan, Rusia. În mod crucial, întâlnirea ar putea anunța o foaie de parcurs pentru dezvoltarea unei alternative la actualul sistem financiar global centrat pe dolar.
Unii observatori BRICS prezic chiar și anunțul unei monede de tranzacționare BRICS susținută de aur.

Dar altii se așteaptă că platforma de plată să fie în mai multe valute, sau in toate valutele tărilor participante la tranzactie. Scutind in felul acesta cheltuielile de emisie a unei noi monede cat si posibilitatile de speculare ale acesteia.

Crearea unei alternative la sistemul actual al dolarului ar marca prima încercare credibilă de a trece peste Acordul de la Bretton Woods din 1944, care a stabilit sistemul financiar global postbelic.
Sub Bretton Woods, dolarul era legat de prețul fix al aurului, în timp ce toate celelalte monede erau legate de dolar. Națiunile cu excedente comerciale în dolari și-ar fi putut schimba dolarii în aur cu banca centrală a SUA la așa-numita fereastră de aur.

Sistemul dolarului a creat o anumită stabilitate financiară, dar a oferit SUA controlul total asupra sistemului financiar global. Băncile americane au devenit casele de compensare pentru comerțul global. De exemplu o companie japoneză care cumpără bunuri din India trebuie să cumpere dolari pentru a-și plăti furnizorul din India. Sistemul centralizat a permis SUA să interzică in mod arbitrar orice persoană, afacere sau țară din sistemul financiar global.

În 1971 președintele american Richard Nixon a decuplat dolarul de aur. SUA fiind confruntate cu deficitele comerciale în creștere[Vietnam] si au ales să închidă fereastra de aur, ducand la neîndeplinirea obligațiilor de la Bretton Woods.
Eliberat de constrângerile impuse de standardul aur, guvernul SUA și-a pierdut disciplina financiară și a continuat să cheltuiască peste purerile lor, doar tipărind dolari, oricum fără acoperire. Din 1971 până în 2024, datoria națională a SUA a crescut de la 400 de miliarde de dolari la 35 de trilioane de dolari.

Elon Musk, a avertizat recent: „La ratele actuale ale cheltuielilor guvernamentale, America este pe calea rapidă către faliment”.
Mai precis, SUA a rămas fără creditori dispuși să-i cumpere datoria. China si Japonia au vândut deja sute de miliarde de bonuri ale trezoreriei americane, iar ceilalti investitorii străini au devenit acum vânzători neți si ei de datorii SUA.

Chiar și fără ca SUA să-și asume datoria masivă, dedolarizarea treptată este inevitabilă. Ponderea americană în economia globală scade rapid.
În 2016, țările BRICS au depășit G7 în PIB combinat. Grupul reprezintă acum 36% din producția mondială, comparativ cu 30% a G7. Numai China contribuie cu 30% din producția industrială globală, aproape dublu față de cea a SUA.
GDP – G7 – 30%; BRICS – 36%;
Populatia – G7 – 10%; BRICS – 45%;
Productia Globala – G7 – 29%, BRICS – 41%;
Cresterea Economica Globala – G7 – 20%; BRICS – 44%.

Proiectarea unei arhitecturi financiare sau monetare pentru țări la fel de diverse precum membrii BRICS este complexă, dar există mai multe șabloane. Ministrul adjunct de externe al Federației Ruse, Serghei Ryabkov a cerut recent o unitate monetară similară Unității Monedei Europene (ECU), precursorul euro.

ECU a fost conceput în 1979 ca răspuns la decizia lui Nixon de a închide fereastra de aur. Nemaifiind legată de aur, moneda europeană a început să fluctueze sălbatic. ECU a creat astfel o unitate de cont comună care a stabilizat piețele valutare.
Un alt șablon menționat este „bancorul”, o unitate monetară propusă de economistul John Maynard Keynes în timpul Conferinței de la Bretton Woods.

Keynes a imaginat bancor-ul ca o unitate de cont supranațională, legată de un coș de mărfuri esențiale precum uleiul și grâul. Acest lucru ar asigura că valoarea bancorului se bazează pe resurse economice reale, mai degrabă decât pe monedele naționale fluctuante.
Keynes a propus, de asemenea, sancțiuni pentru țările cu excedente sau deficite comerciale persistente, în încercarea de a încuraja comerțul global echilibrat.

SUA au respins bancor-ul ca fiind o procedură greoaie și o piedică pentru comerțul liber. Dar dezechilibrele cronice de astăzi – în special deficitul comercial masiv al SUA cu China – validează previziunea lui Keynes, mai ales ca digitalizarea face orice operatie financiară instantaneu.

În timp ce o monedă comună BRICS este puțin probabilă în viitorul imediat, China lucrează cu alte câteva țări pe mBridge, o platformă bazată pe blockchain care găzduiește tranzacții financiare în mai multe valute.
Dezvoltat în comun de băncile centrale din China, Thailanda, Emiratele Arabe Unite și Hong Kong, mBridge facilitează deja tranzacțiile instantaneu, peer-to-peer, fără implicarea unei terțe părți. Platforma folosește tehnologia blockchain similară cu criptomoneda Ethereum și găzduiește monedele digitale ale Băncii Centrale (CBDC).

mBridge face finanțarea comerțului transfrontalier mai eficientă și mai puțin costisitoare. O companie thailandeză poate vinde orez unui comerciant din Singapore în baht thailandez sau în orice altă monedă convenită. Tranzacțiile sunt instantanee și nu implică terți. În mBridge, băncile țărilor participante sunt nodurile rețelei.

BRICS cuprinde în prezent nouă națiuni, cei cinci membri inițiali din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud plus Egipt, Etiopia, Iran și Emiratele Arabe Unite. Peste 49 de țări suplimentare și-au exprimat interesul să se alăture, în timp ce unii au speculat că gruparea ar putea crește până la urmă la peste 100 de țări.

Cu toate acestea, BRICS a surprins lumea anunțând in august ‘24 că va înceta temporar să accepte noi membri, inchizand deocamdată lista de inscriere. Nu a fost dat niciun motiv, dar înghețarea ar putea fi legată de complexitatea și sensibilitatea creării unei noi arhitecturi financiare și de impactul său global potențial.

BRICS are o mulțime de motive pentru a merge cu atenție. Chiar și simplul anunț al unei viitoare foi de parcurs pentru un nou sistem monetar ar putea destabiliza sever piețele financiare globale. Evident, grupul doreste să evite acuzațiile de declanșare a unei crize financiare, sa fie un țap ispăsitor.

Drumul pe care îl parcurge BRICS de aici va depinde de mai mulți factori.
Cât de agresiv vor apăra SUA dolarul?
Cum își vor aborda SUA datoria în creștere și dezechilibrele comerciale?
Ce urmează pentru sistemul său politic din ce în ce mai disfuncțional?

În timp ce angajamentul lui Trump de a sancționa națiunile dedolarizate ar putea fi doar o retorică de campanie, o escaladare a războiului de sancțiuni al Americii ar putea totusi declanșa o resetare financiară catastrofală ca răspuns.
BRICS ar putea decide să lanseze o unitate monetară susținută parțial de aur și resurse naturale precum petrolul, mineralele și metalele. Grupul are o pârghie considerabilă, având în vedere că controlează o parte mare și în creștere a resurselor naturale ale lumii, suficient deja pentru a dicta prețurile globale.

Un indiciu că BRICS se pregătește pentru o astfel de resetare financiară este acumularea fără precedent de aur. În ultimii doi ani, membrii BRICS au cumpărat aur la niveluri record. Metalul monetar a fost folosit istoric pentru recalibrarea monedelor în urma unei crize financiare sau monetare.

Cu siguranță, o transformare a sistemului financiar global vechi de acum 80 de ani este inevitabilă. Bretton Woods a fost o schimbare neo-colonială a Imperiului Britanic care a modernizat sistemul financiar și a mutat sediul puterii de la Londra la New York, doar sediul căci parghiile răman la City of London.

BRICS, pe de altă parte, va încerca probabil să dezvolte o nouă arhitectură financiară de la zero, una care să reflecte realitățile economice și demografice ale secolului 21 si nu ale secolului 20.

În domeniul diplomației și securității, noul tip de cadru de relații internaționale promovează o nouă cale caracterizată prin dialog diplomatic in loc de confruntare, parteneriat in loc de alianță și soluții câștig-câștig in loc de jocuri cu sumă zero. Diplomatia tip BRICS solicită respectarea suveranității și integrității teritoriale a tuturor națiunilor, promovând o ordine globală mai stabilă și mai pașnică.
Reuniunile la varf ale șefilor de stat BRICS și ale miniștrilor de externe își asumă un rol important în acest domeniu.

BRICS reprezintă o reformă cuprinzătoare a Națiunilor Unite, în special în ceea ce privește democratizarea Consiliului de Securitate, departe de dominația țărilor dezvoltate si desfiintarea veto-ului in Consiliul de Securitate al ONU.

Din punct de vedere cultural, noul tip de cadru de relații internaționale subliniază importanța respectării diversității civilizațiilor. Ea subliniază valorile comune împărtășite de întreaga umanitate, semnificația moștenirii și inovării în cadrul diferitelor culturi și rolul vital al schimburilor și cooperării internaționale puternice între oameni.

Evoluții notabile includ întâlnirile miniștrilor educației și științei, tehnologiei și informației, prima reuniune a miniștrilor educației BRICS a avut loc în noiembrie 2013, marcând începutul cooperării educaționale multidimensionale, în special în învățământul superior. BRICS sprijină acum cercetarea și consolidarea capacităților în învățământul superior prin platforme precum BRICS Network University și BRICS University League.

Rolul multipolarității consensuale stabile rămâne cert, deoarece instabilitățile și conflictele evocă amenințarea unui alt război mondial, subliniind necesitatea urgentă a unui nou tip de relații internaționale pentru a evita pericolele care amenință însăși supraviețuirea umanității si a Planetei.

Pe măsură ce BRICS+ își extinde influența și calitatea de membru, acesta joacă un rol crucial în formarea unei „lumi multipolare consensuale” în care vocile și interesele diverse sunt respectate, contribuind în cele din urmă la o comunitate globală mai stabilă, mai prosperă și mai justă.

Bonus: https://www.youtube.com/watch?v=qffXfwvAeF8

Atlanta 16/09/2024